In schimb, accesul publicului la toate operele din aceasta
biblioteca digitala in plina dezvoltare, denumita Europeana, ar
urma sa fie gratuit pentru toate statele membre. Recomandarea si
estimarea costurilor apartin unui “comitet al inteleptilor”, creat
pe langa Comisia Europeana, si care a cerut ca pana in 2016 sa fie
digitalizate toate operele publice din Europa, fie ca este vorba
despre carti, manuscrise, picturi sau statui.
Pentru a ajunge la acest rezultat, acest “Comitet al inteleptilor”
(format din Maurice Levy – director de creatie la Publicis,
Elisabeth Niggemann – directorul general al Bibliotecii Nationale
Germane si Jacques de Decker, secretarul Academiei Regale Belgiene
de Limba si Literatura Franceza) recomanda incheierea de
parteneriate, dar dreptul de folosinta preferentiala ale operelor
respective de catre partenerii proiectului sa fie limitat la sapte
ani, ceea ce – daca se va concretiza – ar insemna o lovitura
puternica data Google. Compania americana de tehnologie are un
proiect similar, Google Books, in care impune un interval cel putin
dublu, de la 15 pana chiar la 25 de ani, in care cartile respective
nu pot fi puse in circuitul public de un tert, perioada in care se
presupune ca Google si partenerii sai isi pot recupera investitia
facuta in digitalizare.
Comisarul european pentru cultura, Androulla Vassiliou, si cel
pentru tehnologia informatiei, Neelie Kroes, au anuntat intr-o
conferinta de presa ca sprijina recomandarea privind termenul de
sapte ani, care ar urma sa se aplice si operelor europene pe care
Google doreste sa le digitalizeze, insa compania americana a
refuzat sa spuna daca este de acord cu acest termen.
In prezent, Europeana ofera acces gratuit la circa 14,6 milioane de
opere culturale, de la picturi si carti la imagini ale statuilor si
chiar filme, in timp ce Google Books afirma ca a digitalizat circa
15 milioane de titluri din literatura universala.
