BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Romania este pe placul investitorilor

    Ultimul raport trimestrial al analistilor de la Erste Bank considera piata de capital din tara noastra subevaluata, cu indicatori mult imbunatatiti fata de anul trecut. "Piata din Romania era considerata scumpa in cursul anului trecut, insa criza a dus la reducerea preturilor si a indicatorilor. In prezent, tranzactiilor au loc la un raport P/E (Pridce/Earnings – perioada de recuperare a investitiei din profitul companiei) de 13,2 pentru 2008 si de 9,5 pentru 2009", se arata in raportul bancii austriece. O valoare a indicatorului sub 15 indica o subevaluare.

    Analistii Erste Bank admit ca principalele riscuri ale pietei autohtone deriva din rata de inflatie in crestere si din adancirea deficituliu de cont curent, insa considera aceste riscuri acceptabile pentru o piata in dezvoltare. "Riscurile sunt acceptabile pentru acest stadiu de dezvoltare si ar fi fost acceptae in oricare alt mediu. Partea pozitiva este ca investitiile straine directe acopera in mare parte deficitul de cont curent si vor contribui la cresterea profitabilitatii si a exporturilor pe termen mediu si lung", se mai spune in raport.

    Pietele de capital din Austria si Polonia sunt considerate cele mai stabile, cu posibilitati bune de crestere in ciuda supraevaluarii din prezent. Insa lichiditatea si dimensiunile celor doua piete sunt argumente puternice pentru investitori. Piata din Ungaria este de asemenea vazuta ca supraevaluata si se recomanda prudenta in mediul actual.

  • Vicepresedinte roman in cadrul IAA

    Numirea sa a avut loc in cadrul summit-ului mondial al IAA, desfasurat la Washington cu tema “What’s coming next?”. La aceasta editie vor participa reprzentanti ai celor mai importante grupuri de comunicare (Interpublic, Publicis, Dentsu), ai mass-media (NBC Universal, The Wall Street Journal), dar si reprezentanti ai companiilor (Microsoft, HP, Motorola).

  • Crestere la bursa

    Indicele BET a urcat 2,1% dupa prima jumatate a sesiunii de trenzactionare, ajungand pana la valoarea de 7.331 puncte, crestere dubla fata de cea din deschidere. BET-C a avansat 1,6%, pana la 5.178 puncte, iar BET-FI a sarit 3,2%, pana la 56.636 puncte. Lichiditatea este, de asemenea, mai mare decat media ultimelor saptamani, cu un total de sase milioane euro, din care 5,3 milioane euro aferente pietei principale a BVB. Partea a doua a zilei ar putea consemna o reducere a aprecierilor, conform opiniilor brokerilor, in cazul in care speculatorii vor gasi oportunitati de marcare a unor profituri. Dar trendul ramane de apreciere, cel putin pe termen scurt.

  • Rusia opreste pescuitul de sturioni

    Industria caviarului inregistreaza in Rusia vanzari anuale de aproximativ 635 de milioane de euro, potrivit estimarilor lui Aleksandr Saveliev, purtator de cuvant al Agentiei Ruse pentru Pescuit.

    In urma poluarii, a braconajului, a pescuitului intensiv si a cresterii cererii pentru produsele de lux, populatia de sturioni a scazut in ultimele doua decenii cu aproximativ 90%. Un studiu efectuat in apele Marii Caspice arata ca doar in 2004 si 2005 populatia de sturioni s-a diminuat cu 45%.

    Rusia intentioneaza sa-si exercite influenta pe care o detine in bazinul Marii Caspice pentru a determina si celelalte tari din regiune, respectiv Iran, Turkmenistan, Kazahstan si Azerbaidjan, sa interzica pescuitul sturionilor. Andrei Krainii, presedintele Comitetului de stat pentru pescuit, aduce drept argument economic faptul ca impactul asupra bugetelor acestor tari nu va fi semnificativ.

    Printr-o lege speciala, ce va fi inaintata parlamentului spre adoptare, toti sturionii din natura vor fi declarati proprietate a statului. Prin aceeasi lege vor fi propuse reduceri de taxe pentru fermele private care cresc sturioni. Daca in timpul Uniunii Sovietice in Rusia se vindeau anual in jur de 2.000 de tone de caviar, in prezent cifra a scazut la doar 9-10 tone.

    Rusia a fixat o cota anuala de pescuit sturioni de 50 de tone. Din cauza numarului redus de pesti, se pescuiesc doar 24 de tone, pentru scopuri stiintifice.

    Krainii spune ca Rusia este dispusa sa renunte chiar si la pescuitul in scopuri stiintifice, cu atat mai mult cu cat ecologistii declara ca cercetarea a fost o portita care a fost exploatata in scopuri comerciale. Phaedra Doukakis, specialist in comertul cu sturioni la Pew Institute for Ocean Science, declara ca braconierii prind in prezent mai multi sturioni decat se pescuiesc in mod legal.

    Marea provocare a Rusiei este delta de mari proportii a fluviului Volga, iar interzicerea pescuitului va trebui sa fie insotita de masuri severe impotriva braconajului. Doukakis considera ca pentru a fi eficient, moratoriul asupra interzicerii pescuitului ar trebui sa dureze cel putin 40 de ani, pentru ca sturionii incep sa depuna icre doar dupa varsta de 15 ani.

  • Polonia a crescut cu 1,7% datorita fondurilor UE

    In perioada 2004-2006 au fost fi nantate 14.500 de proiecte din fondurile europene, cu o valoare totala de 4,7 de miliarde de euro. Suma totala alocata in aceasta perioada a fost de 15 miliarde de euro.

    Ca rezultat al cresterii investitiilor si a productivitatii, anul trecut fondurile europene au contribuit la crearea a 316.000 de noi locuri de munca.

    Mai mult, in perioada 2010-2014 se estimeaza ca impactul va fi si mai mare, fondurile europene urmand sa aiba o contributie de 2,34% la cresterea PIB.

    Calculul a fost realizat in ipoteza in care Polonia va reusi sa absoarba 95% din fondurile europene in valoare de 67,3 miliarde de euro care ii sunt puse la dispozitie in actuala executie bugetara. Potrivit economistilor citati de presa poloneza, banii europeni vor avea rolul de a amortiza impactul unei reduceri de viteza a economiei mondiale si al turbulentelor de pe pietele financiare.

  • Tesco amusina in Rusia

     Tesco ar lua in considerare si varianta asocierii cu parteneri locali in scopul deschiderii unor supermarketuri in franciza.

    In prezent, Tesco realizeaza peste 25% din vanzarile sale in afara Marii Britanii. Sir Terry Leahy, CEO al Tesco, a declarat ca jumatate din cifra de afaceri ar trebui sa fi e generata de vanzarile din strainatate in urmatorii cincizece ani.

    Chris Gower, analist la compania de brokeraj MF Global, spune ca Tesco a ezitat sa intre pe piata ruseasca din cauza concentrarii populatiei in orase situate la mare departare intre ele.

    Conform estimarilor bancii elvetiene UBS AG, piata de comert alimentar a crescut anul trecut in Rusia cu 32%, pana la 121 mld. euro. Anul trecut, ponderea produselor alimentare comercializate prin retelele de magazine cu format modern a ajuns la 45%.

  • Bulgarii au mobilul prost

    Cu toate acestea, tarifele de telefonie mobila sunt cele mai mari din Uniune, desi rata de penetrare este de 123%, peste media din UE.

    Romania si Bulgaria sunt singurele tari din statele membre in care un abonat nu poate sa-si pastreze numarul de telefon atunci cand trece de la o fi rma la alta (pentru Romania, introducerea portabilitatii numarului de telefon mobil este prevazuta pentru octombrie anul acesta).

    In ceea ce priveste tariful mediu practicat de operatorii de telefonie fi xa pentru apelarea pe mobil, acesta este de 0,19 euro, mai bine decat dublu fata de media din Uniunea Europeana – 0,09 euro. Raportul mai arata ca Bulgaria are cea mai redusa rata de penetrare a internetului in banda larga, de doar 7,6%, in timp ce media in Uniunea Europeana este de 20%.

  • Ucraina schimba regulile privatizarii

    Valentina Semeniuk, presedintele Agentiei de Privatizare de la Kiev, a anuntat ca vanzarea Ukrtelekom, a uzinei chimice din Odessa si a unor companii energetice va trebui precedata de introducerea inainte de lansarea licitatiilor a unor noi reguli de privatizare.

    Comitetul Anti-Monopol a solicitat noi reguli pentru intarirea luptei impotriva practicilor antitrust.

    La inceputul anului, Semeniuk s-a afl at in mijlocul unei dispute intre premierul Iulia Timosenko si presedintele Viktor Iuscenko, fi ind concediata de guvern, dar reinstalata imediat de presedinte, pe motiv ca decizia avea nevoie de aprobarea parlamentului.

    Iuscenko i-a transmis premierului ca doreste un calendar precis al privatizarilor. Oficialii ucraineni estimau ca ar putea obtine aproximativ 4,5 miliarde de euro din vanzarea Ukrtelekom, respectiv 650 de milioane din vanzarea uzinei chimice din Odessa.

  • Cota unica in Cehia 12,5%?

    Aceasta ar echivala cu o scadere a veniturilor bugetare de aproximativ 1,4 miliarde de euro, ce nu poate fi compensata cu reducerea altor cheltuieli.

    Guvernul ceh a obtinut in august anul trecut sprijinul pentru adoptarea unor legi de reforma pentru diminuarea defi citului bugetar sub 3%, cu promisiunea de a continua politica de diminuare a taxelor.

    In schimb, Kalousek a propus o reducere de 1%, pana la 11,5%, a contributiilor sociale. Un vicepresedinte al Partidului Civic Democrat (ODS), partid ce face parte din coalitia de guvernamant, citat de cotidianul Hospodarske Noviny, spune insa ca partidul sau nu va fi de acord cu nici o incercare a lui Kalousek de a anula intelegerea la care au ajuns membrii coalitiei anul trecut.

  • Polonezii cer despagubiri de aproape 6 mld. €

    Suma a fost data publicitatii de Biroul Procurorilor Publici, institutia care apara in instanta statul polonez, dupa adunarea sumelor din cazurile din ultimii doi ani.

    Numai anul trecut solicitarile au fost in valoare de 3,45 miliarde de euro, aproape dubla fata de cea din 2006. Marcin Dziurda, presedintele Biroului, spune ca principala cauza a solicitarilor este legislatia care prevede ca statul este responsabil pentru greselile functionarilor.

    Biroul s-a infiintat in 2006. In doi ani a reprezentat statul in 2.930 de procese. Dintre acestea, 1.046 au fost finalizate. In 586 a castigat statul, iar cetatenii in doar 50.

    Suma totala ce a fost acordata ca despagubiri a ajuns la 9,6 milioane de euro. Restul cazurilor s-au finalizat prin reconciliere. Dziurda a admis insa ca procesele cele mai grele inca se afl a pe rol. Cele mai multe sunt ale firmelor care contesta deciziile eronate ale autoritatilor fi scale, ceea ce a dus la falimentarea companiilor respective.