BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Al 77-lea Plus

    Noul magazin de proximitate are o suprafata de 1.200 mp, dintre care 900 mp zona de vanzare, gama de produse incluzand 1.500 de articole. Magazinul este o constructie de tip „freestander” si dispune de 60 de locuri de parcare. Aprovizionarea magazinului se face zilnic, din centrul logistic situat la Ploiesti

    Compania are un program de expansiune la nivel national ce vizeaza toate orasele cu peste 15.000 de locuitori.

    Pe segmentul discout, Plus concureaza cu reteaua germana Penny Market, lantul autohton Minimax Discount si magazinele Profi.
     

  • Minimax deschide 2 magazine ajungand la 25 de spatii

    Reteaua Minimax va ajunge astfel la 25 de magazine. Spatiul din Ramnicu Sarat va fi deschis in urma continuarii parteneriatului cu Wini Imobili.Filiala din Avrig reprezinta o constructie noua, un magazin individual ridicat pe proiectul companiei, cu o suprafata utila de 767 mp si 10 de locuri de parcare. Investitia in constructie si dotari se situeaza la nivelul a 750.000 euro, valoare ce exclude achizitia terenului.

    Unitatea din Ramnicu Sarat este urmarea reamenajarii spatiului de 960 mp inchiriat de la Wini Imobili la subsolul centrului comercial Victoria, cu o investitie de 250.000 euro. „Daca in anii precedenti, analizam indelung sau refuzam ofertele de terenuri si spatii prezentate la preturi nerealiste, acum a sosit, finalmente, vremea sa trecem peste etapele de multiple negocieri si sa trecem la actiune. Am fost asaltati de oferte din partea multor companii si broker-i interesati de extinderea noastra, ceea ce inlesneste alegerea celor mai bune variante in conditiile in care au devenit accesibile locatii centrale in orase importante, iar ofertarile au atins pragurile valorilor adevarat”, declara Rainer Exel, director general si actionar in cadrul Minimax Discount.

    Magazinele au 3 sau 4 case de marcat, iar oferta cuprinde 1.700 de articole. Administratia centrala a companiei se afla in Bucuresti, unde are de un depozit de 15.000 mp.Pe segmentul discount sunt prezente si retelele Plus, Penny Market si Profi.

     

  • Pic se restructureaza

    Planul de restructurare, discutat cu toate partile implicate (angajati, autoritati fiscale si principalele banci comerciale), a inclus o serie de masuri profunde de schimbare legate de restructurarea operatiunilor, eliberarea de lichiditati, restructurarea personalului si reducerea costurilor, conform reprezentantilor companiei.

    “Ceea ce este fundamental in aceasta perioada de constrangeri financiare tranzitorii, dar apasatoare, este un acord corect cu partenerii nostri de afaceri (furnizorii, angajatii, bancile)”, a declarat Dragos Stancu, manager general PIC – divizia hipermarket. “(..) ne asteptam ca in cateva luni sa revenim la normal. Spre deosebire de concurentii sai, PIC nu beneficiaza de suportul unor retele globale si de acceea Statul ar trebui sa ajute mai mult in rezolvarea problemelor firmelor romanesti pentru a proteja locurile de munca ale oamenilor si afacerile locale” , a declarat Dragos Stancu.

    El a precizat ca a fost initiata o campanie interna de comunicare pentru stabilirea dialogului cu cei 2000 de angajati ai grupului. PIC este unica retea romaneasca de hipermarketuri, o companie care, pe langa operatiunile de retail, si-a dezvoltat si divizii de constructii, productie si transport marfa si persoane. Cifra de afaceri a grupului in 2008 a fost de aproximativ 600 mil. lei, cu 60% mai mult fata de cea inregistrata in 2007. In primul semestru din 2009, Pic a realizat o cifra de afaceri de 230 mil lei. In prezent, grupul PIC are peste 2000 de angajati si opereaza o retea de 5 hipermarketuri in orasele Pitesti, Craiova, Calarasi, Braila si Oradea.

    Pe piata romaneasca sunt prezente retelele de hipermarketuri Carrefour, Real, Auchan, Cora si Kaufland.
     

  • Studiu: 53% dintre respondenti resimt puternic criza

    "Desi criza economica nu a afectat in mod egal populatia tarii, intamplarile din ultima vreme au schimbat ceva in mentalitatea si comportamentul romanilor. Potrivit datelor noastre, 91% dintre cetatenii tarii au devenit mult mai atenti la modalitatea in care isi cheltuiesc si administreaza veniturile lunare", a declarat Anca Bidian, CEO Kiwi Finance.

     

    51% dintre cei intervievati pentru realizarea studiului "Romanii, dupa un an de criza. Reactii si decizii" au declarat ca principala temere pe termen mediu este legata de posibilitatea micsorarii salariului, in timp ce 34% sunt ingrijorati sa nu isi piarda locul de munca. Ratele lunare la banca sunt prioritare pentru 18% dintre romani, in timp ce 11% isi doresc sa isi poata achita in continuare cheltuielile lunare (utilitati, intretinere, etc).

     

    Daca la sfarsitul anului trecut, studiul Kiwi Finance "Planurile si temerile romanilor pe timp de criza" arata ca 52% dintre romani planuiau achizitia unui imobili, dupa sase luni, lucrurile s-au schimbat radical. Astfel, 47% dintre intervievati au declarat ca nu mai au nicio prioritate de achizitie pentru acest an, in timp ce 37% se gandesc totusi sa isi cumpere o locuinta. O masina noua este tinta a 11% dintre respondenti in timp ce 1% planuiesc achizitionarea unui teren.

     

    77% dintre cei interesati de achizitii imobiliare in acest an si-ar asigura finantarea printr-un imprumut bancar, in timp ce 14% au afirmat ca ar prefera ratele platite direct catre dezvoltator. "Interes pentru achizitia de imobilie exista, iar programul Prima Casa va stimula si mai mult cererea", considera Anca Bidian.

     

    Compania a primit in ultimele trei saptamani 200 de solicitari pentru intermedierea unui credit ipotecar prin programul guvernamental, aproximativ 40 de dosare fiind inaintate catre banci. Dintre acestea, doar cateva au primit si aprobarea institutiei bancare si cea a Fondului de Garantare, potrivit reprezentantilor companiei.

     

    Studiul "Romanii, dupa un an de criza. Reactii si decizii" a fost realizat in perioada mai – iunie 2009 in mediul urban, pe un esantion de 1.000 de persoane, cu venituri cuprinse intre 400 si 2.000 de euro pe luna.

     

  • Ne dati ori nu ne dati

    FMI a refuzat sa deblocheze transa de 200 de milioane de euro, parte din pachetul financiar de 7,5 miliarde negociat de Letonia anul trecut cu Fondul si cu Comisia Europeana, desi Comisia a aprobat deja alocarea a 1,2 miliarde, iar premierul Dombrovskis a obtinut de la Bruxelles, de-a lungul lui iulie, mai multe asigurari ca Letonia nu va ramane fara finantarea internationala de care are nevoie ca de aer. Letonia a primit pana acum o prima transa de 600 de milioane de euro de la FMI la sfarsitul anului trecut si un miliard de euro de la Uniunea Europeana la iSceputul lui 2009.

    La un moment dat, parea sigur ca banii de la FMI vor veni in august, insa negocierile cu Fondul s-au prelungit, traversand destule momente tensionate. Cerintele inflexibile ale Fondului in privinta disciplinei fiscale, a stabilizarii sistemului bancar si a refinantarii datoriei guvernamentale au generat iritare la Riga; ministrul economiei, Artis Kampars, a declarat chiar ca “reprezentantii (FMI) care stau la Washington si au studiat la Yale nu inteleg pe deplin ceea ce se intampla in Letonia”, facand aluzie la pozitia mai veche a Fondului de a acorda mai multa importanta disciplinei bugetare decat cresterii economice (in cazul de fata, economia este asteptata sa se contracte cu 18%) ori conditiilor sociale si politice din tarile debitoare.

    Intr-adevar, din cauza caracterului foarte sensibil al cerintelor Fondului (scaderea drastica a cheltuielilor sociale sau, daca nu, o crestere din 2010 a TVA de la 21% la 23%, precum si abandonarea tuturor proiectelor de parteneriate public-privat, ceea ce inseamna renuntarea la constructia sau modernizarea a nenumarate scoli, spitale sau lucrari de infrastructura pentru utilitati), reprezentantii FMI au cerut expres ca memorandumul ce va fi semnat pentru eliberarea transei de bani sa fie semnat de toate partidele din coalitia de guvernamant, astfel incat sa se asigure ca nimeni nu se va opune ulterior. Aceasta a dus la discutii aprinse intre partide pe marginea mai multor propuneri de masuri de austeritate cu bataie mai lunga, inclusiv taierea a 500 de milioane de lati (713 milioane de euro) din bugetul pe 2010.

    Ca sa nu mai spunem ca putini politicieni sunt dispusi sa semneze cu inima usoara un document care ar urma sa prevada clar ca orice decizie cu impact fiscal luata de guvernul leton va trebui discutata si aprobata in prealabil cu Comisia Europeana si FMI, ceea ce inseamna lipsirea practica de suveranitate a autoritatilor de la Riga. Pana vineri seara, singurul capitol la care letonii au obtinut laude din partea misiunii FMI a fost reorganizarea autoritatii nationale fiscale, impartita in esenta in doua (un departament de colectare a impozitelor si unul de colectare a taxelor vamale).

    Reuters comenteaza ca disputa Letoniei cu FMI ar putea impinge UE intr-o dilema – daca sa salveze cu orice pret statele europene aflate in criza, chiar daca acestea refuza sa se conformeze cerintelor de disciplina fiscala, sau sa nu le ofere asistenta, riscand sa suporte apoi consecintele unei eventuale intrari a acestora in incapacitate de plata sau ale unor posibile miscari sociale de protest. “Letonia va fi un test pentru Europa”, a comentat un expert de la Danske Bank. “In Letonia, politica interna e cea care decide cursul lucrurilor. Intrebarea e ce va face Europa daca FMI isi retrage sprijinul”, afirma el. Deocamdata, cei 1,2 miliarde de euro primiti de Riga de la UE i-au oferit deja marja de actiune premierului Dombrovskis, care a putut sa replice FMI ca tara lui nu mai e pe marginea prapastiei, pentru ca i-au sosit banii de la Bruxelles.

  • Media Pro vinde Media Pro Entertainment catre CME, pentru 97,6 milioane de dolari

    CME va prelua datorii de 35,6 milioane dolari ale MPE si ii va da inapoi lui Sarbu 8,75 % din celelalte afaceri care fac parte din MediaPro Management (Publimedia – companie de publishing, Coprint – tipografii, Mediafax – cel mai mare furnizor de informatie generala si de business din Romania, Media Pro Interactiv – internet, Indoor Media – publicitate indoor si MediaSat – telecom). De asemenea, CME, care detine deja 8,75% din Media Pro Entertainment (MPE), ii va plati lui Sarbu 10 milioane de dolari cash, ii va oferi 2,2 milioane de actiuni CME (cu o valoare actuala de 44 milioane de dolari) si ii va da posibilitatea de a cumpara inca 850. 000 de actiuni CME in viitor la pretul de astazi.

    Ronald Lauder, fondatorul si presedintele non-executiv al CME a comentat aceasta tranzactie: “In ultimii 20 de ani Adrian Sarbu a construit si a adus MediaPro Entertainment in topul studiourilor si producatorilor de film din Europa Centrala si de Est. Aceasta achizitie ofera canalelor noastre de televiziune o sursa importanta de continut si ne permite sa ne diversificam centrele de venit.”
    CME isi creaza prin aceasta achizitie o divizie de continut, formata din unitati de productie, servicii si distributie in toate teritoriile in care activeaza.

    Merrill Lynch a fost angajata de boardul CME sa ofere o opinie independenta acestei tranzactii avind in vedere ca Adrian Sarbu este presedinte si director executiv (Chief Executive Officer) al grupului american listat pe piata bursiera americana Nasdaq, pozitie pe care a preluat-o incepind de astazi dupa ce din octombrie 2007 a fost directorul operational (Chef Operating Officer) si presedinte de la 1 ianuarie 2009.

    MediaPro Entertainment este unul din cei mai mari producatori si distribuitori de continut de televiziune si filme de cinema din regiune si detine studiourile de la Buftea, unele dintre cele mai mari din Europa Centrala si de Est. Prin integrarea MPE, grupul american va crea una dintre cele mai puternice divizii de continut si distributie de film, entertainment si reality-show care va oferi servicii tuturor televiziunilor din Europa Centrala si de Est care fac parte din CME.

    In 2008 MediaPro Entertainment a avut venituri de 95 milioane de dolari cu un profit operational (EBITDA) de 13 milioane de dolari. Contractele MediaPro Entertainment cu CME au reprezentat 40% din business si se refera la cele mai de succes productii de fictiune pentru televiziune difuzate pe piata din Romania de catre canalele Pro Tv si Acasa, care ulterior au fost achizitionate si de catre statiile din alte teritorii CME. MediaPro Entertainment include Media Pro Pictures, Media Pro Studios, Media Pro Distribution, Pro Video, Media Pro Music & Entertainment, Cinema Pro, Hollywood Multiplex, pachetul majoritar din Domino – companie de productie de spoturi si Media Pro Pictures sro – operatiunile de film din Cehia.

    CME opereaza mai multe posturi de televiune in Est( Cehia, Slovacia, Slovenia, Croatia, Bulgaria, Ucraina, Romania) avind o piata de 97 de milioane de telespectatori. Ronald Lauder este fondatorul CME, iar prin actiunile sale preferentiale controleaza compania. Cel mai mare actionar (31%) este gigantul american Time Warner.
    In Romania, CME are 95% din compania PRO TV, liderul local, restul de 5% fiind in posesia lui Adrian Sarbu, care mai detine printre alte active media si Business Magazin/Ziarul Financiar.
     

  • Adrian Sarbu a fost numit Chief Executive Officer la CME

    “ CME este o organizatie tanara si energetica. Strategia mea este sa fac CME una dintre cele mai mari si respectate companii de media din Europa si sa arat ca oamenii din regiune sunt competitivi in industria de entertainment, care parea pana acum un club select destinat profesionistilor din America. ”, a precizat Adrian Sarbu.

    “Adrian este cel mai talentat executiv cu care am lucrat si sunt onorat sa anunt numirea lui in functia de director executiv al companiei. Este el un activ indispensabil pentru CME, iar experienta lui va continua sa fie o resursa valoroasa pentru companie”, a declarat Ronald Lauder, fondatorul si chairman non-executiv al CME, o companie care opereaza 18 posturi de televiziune in sapte tari foste comuniste din Europa Centrala si de Est- Romania, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croatia, Bulgaria si Ucraina. CME acopera o piata de 97 de milioane de telespectatori.

    CME a avut anul trecut venituri de aproximativ un miliard de dolari si un profit operational (EBITDA) de 340 milioane de dolari, fiind una dintre cele mai profitabile companii de televiziune de lume. Compania este listata pe piata bursiera americana Nasdaq si la Bursa din Praga. Ronald Lauder este cel care controleaza CME prin drepturile de vot detinute, dar actionarul principal (31%) este cel mai mare grup de media din lume Time Warner.

    Dupa ce a condus afacerile din Romania si Cehia, care au ponderea cea mai mare in cifra de afaceri si profit, Adrian Sarbu, 54 de ani, a fost promovat in octombrie 2007 in functia de director operational (COO) al intregului grup, pentru ca acum sa preia efectiv pozitia numarul unu. In lume, numarul romanilor care detin pozitii executive de top este extrem de redus.

    CME detine in Romania compania Pro Tv SA ce include canalele de televiziune Pro Tv, Acasa, Pro Tv International, Pro Cinema, sport.ro si MTV Romania. Sarbu mai detine 5% din compania Pro Tv SA. In urma tranzactiei prin care Sarbu a vandut catre CME divizia de entertainment a Media Pro, aceasta va detine si aproximativ 5% din actiunile CME.

     

  • Medlife: afaceri de 53 milioane lei la 6 luni

    Rezultatele se datoreaza diversificarii serviciilor oferite si investitiilor in aparatura medicala, care au condus la numarului de pacienti, dar si a incasarilor per persoana, prin accesarea de catre un singur pacient a mai multor servicii medicale. Numarul de pacienti ai Medlife a avansat in primele sase luni cu aproape un sfert fata de perioada similara a anului trecut, pana la 600.000 de pacienti, pe ambele zone de activitate, retail si corporate.

    Potrivit reprezentantilor Medlife, segmentul de retail a contribuit cu 65% la valoarea totala a cifrei de afaceri a companiei din primul semestru, acesta inregistrand o crestere a incasarilor de 48% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pe segmentul abonamentelor corporate, rezultatele din primele 6 luni arata un avans al incasarilor de 36% fata de anul trecut.

    „In prima jumatate a anului, am analizat oportunitatile de extindere a business-ului, avand planificate in acest sens mai multe proiecte a caror dezvoltare va fi accelerata in semestrul II – Hyperclinica Medlife Obor, Centrul de Excelenta in Tratamentul Osteoporozei, largirea capacitatii de functionare a maternitatii din cadrul Life Memorial Hospital cu 500 mp – prin lansarea unor apartamente de lux”, a declarat Mihai Marcu, presedintele Consiliului de Administratie Medlife.

    Pentru semestrul al doilea, oficialii companiei estimeaza o crestere de 25% a numarul de pacienti fata de primul semestru. Prognoza financiara pentru intregul an 2009 se intreapta catre o cifra de afaceri cu 40% mai mare fata de anul trecut, cand a raportat 21,2 milioane euro.

    In ceea ce priveste piata serviciilor medicale private, estimarile Medlife indica o valoare de 430 milioane euro pana la sfarsitul anului 2009, reprezentand 5% din valoarea intregii piete de servicii medicale din Romania.
     

  • Orange incepe sa vanda de vineri iPhone 3GS. Va deveni cel mai vandut din Romania?

    iPhone 3GS este de aproape doua ori mai rapid decat varianta anterioara de 3G, avand conectivitate HSDPA la viteze de pana la 7,2 Mbps. Pe langa viteza sporita, are capacitate de stocare si autonomie a bateriei mai mare.

    Camera foto este de 3 megapixeli, si are functii autofocus si macro. IPhone 3GS vine echipat cu noua varianta de software OS 3.0, care adauga noi functii si servicii (mesaje multimedia, functiile Copy, Cut si Paste).
    Terminalul va fi disponibil in mai multe variante de culoare si capacitate a memoriei integrate, respectiv negru, pentru modelul cu memorie de 16GB, alb si negru, pentru modelul cu memorie de 32GB.
    Cei care doresc sa achizitioneze un iPhone 3GS pot alege unul dintre cele trei noi abonamente in valoare de 19, 39 si 59 de euro pe luna (TVA inclus).

    In functie de tipul de abonament, perioada contractuala si modelul ales, pretul noului iPhone 3GS variaza intre 199 si 519 euro.Reteaua Orange Romania ofera capacitati de transfer de pana la 7,2 Mbps in 35 de localitati, de pana la 3,6 Mbps in peste 700 de localitati si la viteze EDGE de pana la 220kbps la nivel national.
     

    Aflati aici care sunt cele mai scumpe telefoane mobile vandute in Romania

  • Economia Lituaniei s-a prabusit cu 22% in T2

    Dupa o scadere de 13,3% a PIB-ului in primul trimestru, economia Lituaniei a devenit cea mai sever afectata economie din UE, precizeaza The Wall Street Journal.

    Cauza caderii abrupte a economiei o reprezinta problemele grave din industrie si sectorul constructiilor. Se anticipa de catre analisti, in cel mai rau caz, o contractare anuala de 16,7%.

    In Letonia, considerata pana acum cea mai slaba economie din UE, previziunile anticipeaza o cadere de 18% a PIB-ului la 30 iunie fata de perioada similara din 2008.

    Guvernul lituanian a precizat ca tara se poate descurca fara ajutorul Fondului Monetar International sau al altor institutii multilaterale.