În plus, aceste erori de gestiune au subminat imaginea Statelor Unite în străinătate şi au încurajat corupţia în cele două ţări, arată comisia pentru contracte pe timp de război, din care fac parte atât republicani, cât şi democraţi, care va preda un raport pe această temă, miercuri, Congresului. “Zeci de miliarde de dolari din banii contribuabililor au fost risipiţi din cauza unei lipse de planificare, cereri imprecise şi fluctuante, concurenţă inadaptată, criterii insuficiente de control şi supraveghere”, arată cei doi copreşedinţi ai comisiei, Christopher Shays şi Michael Thibault, într-un articol publicat duminică de Washington Post. Cei doi oficiali evocă, de asemenea, probleme de coordonare între numeroasele agenţii guvernamentale americane, dar şi comportamentul incorect sau neglijenţa angajaţilor federali în calitate de contractanţi.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Preţul cu care Sberbank cumpără afacerile din Est ale Volksbank: 585 mil. euro
“Acordul a fost semnat. Acum trebuie aprobat de acţionarii Volksbank International”, a declarat sursa respectivă.
La 26 august, Bloomberg relata că preţul final este de 590 de milioane de euro, citând tot surse apropiate tranzacţiei.
La jumătatea lunii iulie, grupul austriac a încheiat cu Sberbank acordul de vânzare a Volksbank International, tranzactie care nu include şi Volksbank România. La acea vreme, agenţia Reuters estima că preţul ar fi de 590 de milioane de euro pentru pachetul de 51% scos la vânzare de austrieci, inferior sumei de 700-750 milioane de euro de care se vorbea în iunie, cu precizarea însă ca era vorba de un acord preliminar şi că suma finală poate fi modificată. Surse apropiate de unul dintre consultanţii Sberbank în tranzacţie (JP Morgan Chase şi Societe Generale) au declarat atunci pentru Kommersant că ar fi vorba de o sumă cuprinsă între 670 şi 760 de milioane de euro.
Între timp însă, inclusiv ca urmare a rezultatelor testului european de soliditate financiară, derulat la 91 de bănci din UE şi pe care Volksbanken nu l-a trecut, preţul acţiunilor a scăzut, astfel încât Sberbank a putut negocia termeni mai favorabili de preţ. Din 15 iulie şi până la 26 august, acţiunile Volksbanken s-au ieftinit cu 22%.
Vezi aici rezultatele testului european de soliditate financiară
Austriecii au scos la vânzare VBI în decembrie 2010, spre a rambursa statului ajutorul de 1 miliard de euro primit în 2009 şi pentru a scăpa de activele cu grad redus de performanţă. OVAG spera să obţină însa pentru VBI cel puţin 1,5 miliarde de euro. OVAG vrea ca vânzările de active să-i permită să plătească statului austriac o tranşă de 300 de milioane de euro în 2014 şi încă una de 400 de milioane până în 2018.
Oesterreichische Volksbanken (OVAG) deţine 51% din Volksbank International (VBI), restul de acţiuni fiind împărţite între DZ Bank şi WGZ Bank din Germania şi Banque Populaire Caisse d’Epargne din Franţa.
La sfârşitul primului trimestru, activele VBI erau de 13,7 miliarde de euro, din care 4,7 miliarde aferente Volksbank România, care nu este inclusă în tranzacţia cu Sberbank, dar pe care grupul austriac intenţionează s-o vândă după ce va vinde ruşilor restul afacerilor din Est.
-
Citibank, premiată de Global Finance pentru platforma de internet banking din România
Acesta este al şaptelea an consecutiv în care Citibank România primeşte un premiu Global Finance. În urma procesului de selecţie a candidaţilor realizat de către un juriu independent şi, ulterior, în urma selecţiei finale realizate de către editorii revistei, Citi a câştigat în total 56 de premii în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA).
Băncile desemnate de către Global Finance pentru a primi aceste premii au fost selectate pe baza următoarelor criterii: eficienţa strategiei de a atrage clienţii şi de a le oferi servicii bancare online, succesul cu care clienţii au fost convinşi să utilizeze opţiunile web, creşterea numărului de clienţi online, complexitatea produselor oferite, dovada existenţei unor beneficii tangibile ca urmare a funcţionalităţilor online, precum şi designul şi funcţionalitatea site-ului.
“Investiţia în tehnologie şi sistemele performante ne permit să dezvoltăm soluţii inovatoare care vin în întâmpinarea nevoilor bancare din ce în ce mai sofisticate ale clienţilor”, a comentat Tibor Pandi, director general al Citibank România.
În sondajele efectuate pe parcursul acestui an, premiul pentru “Cea mai sigură bancă” din România a fost acordat Băncii Centrale Române, premiul pentru “Cea mai bună bancă pentru o piaţă în curs de dezvoltare” în România a fost acordat BRD-Groupe Societe Generale, iar premiul pentru “Cea mai bună bancă din Europa Centrală şi de Est” a fost acordat Raiffeisen Bank International.
“Mai mult ca oricând, clienţii din toată lumea văd credibilitatea pe termen lung drept principala trăsătură a băncilor cu care fac afaceri. Aceste bănci au o bază solidă de capital şi capacităţi superioare de management al riscurilor”, a declarat Joseph D. Giarraputo, editor al Global Finance.
Premiile acordate de Global Finance, o tradiţie de 18 ani în lumea bancară, se acordă în urma unor sondaje la nivel internaţional făcute în rândul analiştilor economici, al bancherilor, consultanţilor financiari şi ai membrilor conducerii unor corporaţii multinaţionale. Pentru Europa Centrală şi de Est, sondajele au vizat bănci din 22 de ţări.
-
Muammar Kadhafi s-ar afla la 100 de kilometri sud-est de Tripoli
Localitatea Bani Walid este considerată ca fiind loială colonelului Kadhafi. Un convoi de 60-80 de vehicule a fost semnalat în direcţia acestei localităţi, după ce probabil plecase din Sirt. Bani Walid, care se află în districtul Misrata, este un fief al tribului Warfalla, unul dintre cele mai puternice din ţară şi care are aproximativ un milion de membri. Cu câteva minute înainte, aceleaşi surse au anunţat agenţia Ansa despre sosirea în Algeria a trei dintre copiii colonelului Kadhafi şi a soţiei acestuia, informaţie confirmată ulterior de autorităţile algeriene.
-
România este suspendată pentru cel puţin şase luni de la tranzacţionarea certificatelor CO2
Ministrul şi-a început declaraţia de presă de luni prin a spune că inventarul pentru neîntocmirea căruia România a fost suspendată “este o responsabilitate încă din 2007”. “Când am preluat ministerul, colegii mi-au raportat că nici măcar nu sunt pornite cele şase studii fără de care inventarul nu este complet. Sunt studii complexe, a căror valoare însumată este de 500.000 de euro. Sunt studii complexe”, a spus Borbely. El a precizat că, în ciuda faptului că din iulie şi până în august România a făcut “un prim raport”, statul nu a putut evita suspendarea.
-
Ce sunt certificatele de emisii de carbon. De ce i s-a suspendat României dreptul de tranzacţionare
România ca ţara a primit pentru perioada 2008-2012 1,28 miliarde de drepturi de emisii în baza protocolului de la Kyoto, din care poate valorifica liber pe piaţă 300 de milioane pentru că are o economie şi companii care poluează acum mai puţin faţă de anul 1990, data de referinţă agreată de ţările care au semnat protocolul de la Kyoto. Ţările ca România, care au avantajul unui surplus de drepturi de emisii, adica poluează mai puţin, pot ieşi la vânzare cu aceste instrumente către ţările care se confruntă cu un deficit.
-
Preţul aurului a scăzut puternic după ce Wall Street a deschis în creştere
La ora 13:54 GMT, aurul spot era cotat în scădere cu 2,2%, la 1.787,9 dolari uncia. Preţurile au fost extrem de instabile săptămâna trecută, coborât cu peste 200 de dolari, de la un maxim de 1.911,46 dolari uncia până spre 1.700 dolari uncia. Contractele futures cu livrare în august au scăzut cu 6,7 dolari, la 1.790,6 dolari uncia.
-
Guvernul caută soluţii ca firmele să plătească întâi principalul unei datorii şi apoi penalităţi
“Studiez şi vreau să găsesc toate modalităţile prin care să ajutăm firmele ca atunci când au de plătit la bugetul de stat, în primul rând să plătească principalul şi nu accesoriul. Ce înseamnă în termeni obişnuiţi: firmele au de plătit 10 lei, dacă nu îi plătesc la timp, au penalităţi de întârziere. Când mergi să achiţi la Fisc, Fiscul ia mai întâi penalităţile în ordinea istorică, îţi ia datoria cea mai veche şi penalităţile, iar principalul rămâne şi generează pierderi. Vreau ca omul să aibă posibilitatea să aleagă principalul, ca să poată curma sursa penalităţilor”, a spus Boc la postul tv B1.
-
Euro şi dolarul s-au apreciat cu peste 2% faţă de francul elveţian
Moneda unică europeană a urcat la un maxim de 1,19714 franci pentru un euro, pe platforma de tranzacţionare EBS, iar la ora transmiterii ştirii era în creştere cu 2,3%, la 1,1958 franci pe unitate. Dolarul a avansat cu 2,1%, la 0,8231 franci pe unitate, după ce a atins un vârf al şedinţei de 0,8240 franci pe unitate.
-
Boc: Proiectul Roşia Montană are două mari probleme: una economică şi una de mediu
“Eu cred că acest proiect are cel puţin două mari probleme în acest moment: una de mediu – şi aştept să văd care este soluţia specialiştilor şi ce spun ei – şi una din punct de vedere economic pentru ce înseamnă beneficiile României din acest contract”, a declarat Boc pentru RRA.
El a afirmat că punctul său de vedere personal este neschimbat de când a apărut acest proiect – “nu am fost şi nu sunt un fan al acestui proiect”, însă a adăugat că va aştepta să vadă care va fi poziţia oficială a experţilor în privinţa contractului, pe care l-a apreciat ca fiind în defavoarea statului român, “iar formula actuală trebuie rediscutată, cu siguranţă”.
Preşedintele Traian Băsescu, un susţinător declarat al proiectului, a afirmat la rândul său, în vizita de luni la Roşia Montană, că “este obligatoriu de renegociat” contractul pentru exploatarea minieră. “Cred că trebuie renegociat; dacă nu, statul are alte pârghii. Să fiţi siguri de asta, că redevenţa e în lege, nu în contract”, a spus şeful statului, referindu-se la o posibilă modificare de legislaţie privind nivelul redevenţelor pentru exploatarea resurselor naturale.
O modificare a nivelului redevenţelor pentru exploatarea resurselor naturale a fost recomandată şi de Consiliul Fiscal, în mai multe rânduri, drept mijloc de creştere a veniturilor la buget, având în vedere nivelul foarte scăzut al veniturilor obţinute de România din redevenţele încasate pentru exploatarea petrolului şi a gazelor.