BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Fara FMI, cursul ar fi fost de 6 lei/€, adica ar fi urcat cu 67%

    Daca nu ar fi imprumutat cele 12 miliarde de euro de la FMI in
    primavara, romanii ar fi trebuit sa faca fata unui curs de pana la
    6 lei pentru un euro, sustin oficialii BNR. Practic, lipsa
    acordului ar fi insemnat o depreciere de pana la 67% pentru leu, de
    la un nivel de 3,6 lei/euro in toamna anului trecut. O astfel de
    depreciere ar fi facut aproape imposibila plata ratelor la
    creditele in valuta si ar fi scumpit toate produsele de import sau
    calculate in euro cu pana la 67%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cel mai rasunator faliment imobiliar.

    Saptamana viitoare va fi organizata o licitatie pentru vanzarea
    terenului. Proiectul presupunea constructia a 6.000 de
    locuinte.

    Firma EFG Crevedia Development, administrata de investitori
    britanici care intentionau sa construiasca circa 6.000 de locuinte
    in zona localitatii Buftea din apropierea Capitalei, se afla in
    lichidare, iar terenul cu o suprafata de 124,16 hectare a fost deja
    scos la licitatie de catre lichidatorul PricewaterhouseCoopers
    (PwC) in primul faliment rasunator din piata imobiliara.

    EFG Crevedia avea datorii la sfarsitul anului trecut de circa 21
    de milioane de euro, potrivit site-ului Ministerului de Finante,
    cea mai mare parte a sumei fiind datorata catre banca Raiffeisen,
    in urma unui imprumut acordat pentru achizitia terenului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a ajuns Flamingo de la o valoare de 100 mil. euro la insolventa

    Cu privire la situatia retailerilor traditionali (Altex,
    Flamingo si ceilalti), cred ca pentru toti trimestrul IV a venit ca
    inca un dus rece, deoarece cu toata criza economica, era oarecum
    firesc sa se manifeste o crestere sezoniera semnificativa, ceea ce
    in realitate nu s-a intamplat. Dimpotriva, privind din afara spre
    retailul offline, senzatia mea este ca in ultimele luni retailul
    traditional a manifestat chiar o tendinta de continuare a
    contractiei, in mod absolut anti-sezonier”, spune Marius Ghenea,
    proprietarul magazinului online PCFun.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce platesc romanii cel mai mult pentru Blackberry

    Orange, Vodafone si Cosmote – cei trei operatori de telefonie
    mobila care vand solutiile Blackberry in mai multe tari din
    regiune, ofera un trafic de date inclus mai mic in Romania, chiar
    daca nu practica tarife absolute mai mari pe piata locala

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tuborg incheie anul la acelasi nivel cu 2008

    “Cifra de afaceri se situeaza la sfarsitul anului la acelasi
    nivel cu cea de anul trecut”, a declarat Shachar Shaine,
    presedintele URBB. Anul trecut compania a raportat o cifra de
    afaceri de 343 milioane lei (94 milioane euro). Desi compania a
    inregistrat un profit operational in crestere cu 8% comparativ cu
    2008, din cauza deprecierii monedei nationale si a datoriilor catre
    banci nu va afisa si un profit net in acest an.

    In privinta volumelor de bere comercializate, acestea au scazut
    usor cu 1%, fata de anul trecut, cu mult sub scaderea de 16% a
    pietei.
    “Volumele de bere comercializate in acest an au scazut cu 1%, ceea
    ce ne-a permis cresterea cotei de piata la 10%”, a adaugat Shachar
    Shaine.

    Printre masurile pe care compania le-a luat pentru
    eficientizarea afacerilor s-au numarat optimizarea stocurilor,
    eficientizarea procesului de productie si imbunatatirea sistemului
    de logistica.

    Principalii competitori pe piata berii sunt Heineken, Ursus
    Breweries, InBev si URBB. Piata berii are o valoare estimata la 1,6
    miliarde de euro in 2008.

  • Tuborg aloca1,5 milioane lei in 2010 pentru campania “Umbrela Verde”

    “Vom continua sa investim in campania “Umbrela Verde”, chiar
    daca va continua criza si anul viitor. Nu a fost usor in acest an
    sa convingem actionarii sa aloce bani”, a declarat Shachar Shaine,
    presedintele URBB Romania.

    Pentru 2010, URBB isi propune sa dezvolte impreuna cu RoRec,
    Asociatia Romana pentru Reciclare, centre de colectare ale
    deseurilor in principalele orase ale tarii.

    Din cele 1,5 milioane lei, 30% se vor duce spre centre de
    colectare, iar restul sumei va fi indreptata spre comunicare.

    “Pana acum avem 14 centre de colectare, iar la anul avem drept
    obiectiv crearea a inca 50 de astfel de centre”, a declarat Liviu
    Penciu, presedinte RoRec. Pe langa colectarea deseurilor provenite
    din echipamente electrice si electronice, se vor colecta si
    materiale plastice si din aluminiu.

    Pentru anul 2009, RoRec estimeaza o cantitate de deseuri
    colectate de 20.000 tone, urmand ca la anul sa creasca pana la
    30.000 tone. Norma impusa de Uniunea Europeana in ceea ce priveste
    deseurile electrice si electronice este de 80.000 tone pe an.

    Campania “Umvrela Verde” a fost demarata la initiativa URBB in
    vara anului 2007 si are ca scop responsabilizarea oamenilor fata de
    mediul inconjurator.

  • De ce eliminarea subventiilor ar putea falimenta industria avicola?

    “Daca mentine preturile la acelasi nivel, dam faliment”, a
    declarat Camleia Hoinarescu, directorul de marketing Agroli, cu
    ocazia sarbatoririi a 50 de ani de la infiintarea Avicola Crevedia,
    una din cele trei firme ale grupului.

    “Daca pana acum trendul era de crestere a productiei interne si
    reducere a importurilor, evolutia se va inversa in favoarea
    importurilor, daca va fi eliminata subventia”, a adaugat
    Hoinarescu. In 2008 consumul intern de carne de pasare a fost de
    400.000 tone, dintre care un sfert a provenit din import.

    In momentul de fata subventia pentru crescatorii de pasari este
    de 1,6 lei pe cap de pasare. Pentru Avicola Crevedia, companie care
    detine ferme cu o capacitate de 2 milioane de pasari pe ciclul de
    productie, subventiile aduc venituri de peste 7,5 milioane de euro
    anual, potrivit calculelor Business Magazin. Spre comparatie, o
    ferma de porci de 2.000 de capete primeste de la stat o subventie
    de 120 lei pe cap de animal, ceea ce inseamna un venit anual de
    170.000. Diferenta se explica prin ciclul de productie mult mai
    scurt, de doar 34 de zile, in cazul pasarilor, comparativ cu restul
    animalelor.

    Cifra de afaceri a Avicolei Crevedia este estimata sa ajunga la 41
    milioane euro la sfarsitul acestui an, aferenta unor vanzari de
    22.500 tone, cu 21% mai mari decat anul trecut. Subventia acordata
    de catre stat reprezinta asadar in 2009 aproximativ 18% din cifra
    de afaceri a companiei, fiind o sursa importanta de venituri. Daca
    se va renunta la orice forma de ajutor de stat pentru a sustine
    industria avicola, producatorii sustin ca profitabilitatea va fi
    afectata.

    Agroli Group a incheiat deja un plan de integrare a
    businessului, pentru a optimiza costurile si a controla productia.
    Astfel, compania a investit 7 milioane euro intr-o fabrica de
    nutreturi combinate, cu o capacitate de 20 de tone pe ora, care
    produce hrana pentru pasari. Deasemenea, a concentrat productia
    puilor de o zi la Avicola Tartasesti, pentru a furniza pasari
    pentru popularea fermelor si a dezvoltat o divizie pentru
    comercializarea oualor, Jackmorris. Productia pasarilor pentru
    carne este realizata in cadrul Avicolei Crevedia.

    Agroli Group a reusit sa isi majoreze cota de piata de la 8% la
    11% in acest an, fiind al treilea mare jucator din industrie, dupa
    Transavia si Agricola Bacau. La nivel de grup, cifra de afaceri
    pentru 2009 este estimata sa ajunga la 70 milioane euro, cu 19% mai
    mare decat cea raportata anul trecut.

  • Rolul unui CFO, mai usor in criza decat in vremuri linistite

    “In timp de criza economica, impozitele si taxele nu ar trebui
    sa creasca, ci ar fi recomandata chiar o reducere. Pe de alta
    parte, din cauza situatiei economice cheltuielile guvernamentale
    cresc. Din acest motiv, cresterea impozitelor ar trebui sa se
    realizeze dupa sfarsitul crizei, pentru a plati costurile
    acesteia”, a spus Richard Martin, director raportare financiara in
    cadrul ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), in
    cadrul seminarului “CFO-ul, cel mai important manager pe timp de
    criza” organizat de BUSINESS Magazin si ACCA.

    “Rolul unui CFO in vremuri linistite este mai dificil decat pe
    timp de criza deoarece deciziile care le ia in momentele bune
    influenteaza compania atunci cand este in criza economica. Poti
    face greseli mult mai mari pe timp de crestere decat atunci cand
    este criza”, a spus Reinhard Pichler, CFO al Petrom, cea mai mare
    companie de pe piata locala. El afirma ca Petrom a inceput sa
    deruleze programe “anticriza” inca de anul trecut, la fel ca si
    Toyota Romania, unul dintre principalii jucatori de pe piata auto
    locala, care au ales, de exemplu, ca profitul din 2008 sa nu fie
    distribuit sub forma de dividende actionarilor, pentru a intari
    stabilitatea companiei.

    “Cea mai dificila decizie pe care am adoptat-o a fost aceea de a
    nu plati dividendele in 2008. Mesajul transmis in interiorul
    grupului a fost acela ca trebuie sa fim atenti in 2010 deoarece nu
    ne vom mai intoarce la cresterile din 2007 si 2008”, a subliniat
    Pichler.


    In cazul Toyota, scaderea pietei auto din 2009, de peste 50%, a
    determinat o campanie de reducere de costuri in cadrul companiei.
    “Din cauza scaderii pietei, pentru a reduce stocurile am apelat la
    discounturi pentru a vinde automobilele. In al doilea rand, la
    nivel de companie s-au redus toate costurile, inclusiv la nivel de
    personal”, a spus Iuliana Andronache, CFO Toyota Romania.

    In cazul Lafarge Romania, cea mai profitabila firma din
    industria materialelor de constructii, pe lista masurilor luate
    pentru a face fata caderii pietei imobiliare si implicit a
    comenzilor de materiale de constructii a figurat scaderea numarului
    de angajati. “Cea mai grea decizie pe care am adoptat-o a fost
    aceea de a reduce numarul angajatilor”, a spus Philippe Platton,
    CFO Lafarge Romania, fara a preciza cati angajati au fost
    disponibilizati.


    Posibila revenire a pietei financiare si reluarea finantarii
    pietei constructiilor nu vor influenta intr-un termen scurt
    compania producatoare de ciment, oficialii Lafarge estimand ca anul
    viitor sa fie la fel de dificil.

    “Exista intotdeuana un delay intre aprobarea unui credit pentru
    realizarea unei constructii si turnarea primului strat de beton.
    Noi ne asteptam la un 2010 greu”, a subliniat Platton.

    Pe de alta parte, consultantii considera ca una dintre cele mai
    mari probleme pe care le va avea Romania anul viitor va fi
    finantarea deficitului. Una dintre cele mai vehiculate solutii pare
    in aceste conditii majorarea TVA-ului in 2010, chiar daca unii cred
    ca cel mai bun rezultat l-ar avea reducerea evaziunii fiscale.

    “In momentul in care se vorbeste la ANAF de faptul ca s-au furat
    aproape sase miliarde de euro numai din returnari de TVA, suma care
    reprezinta 10% din bugetul de stat, numai din rezolvarea acestor
    probleme s-ar reduce cheltuielile bugetare cu 2%. De asemenea, sunt
    facute foarte multe firme cu buletinele unor persoane decedate doar
    pentru a colecta TVA, exact cum se spune acum ca s-au furat
    voturile”, a spus Gabriel Biris, partener al casei de avocatura
    Biris Goran.

  • Romanii, refuzati la credit pentru ca nu si-au platit lumina

    “Exista un interes din partea companiilor de telefonie mobila sa
    intre in Biroul de Credit. S-ar deschide astfel o cutie a Pandorei,
    pentru ca si companiile de utilitati vor dori sa intre la Biroul de
    Credit”, a declarat miercuri directorul general al Biroului de
    Credit, Serban Epure. Institutiile bancare i-ar putea considera pe
    cei care nu si-au platit factura la apa, curent sau telefonul mobil
    de doua-trei luni, ca fiind clienti riscanti si vor analiza de doua
    ori inainte de a le da un credit.

    Cititi materialul intreg pe www.gandul.info

  • Transfugi in Romania

    Cam asa s-au manifestat niste militanti mediatici antiBasescu
    pornind de la “pricina” fabricata ad hoc pentru victoria actualului
    presedinte: diaspora. Din punct de vedere logic, o prostie florida:
    pe Basescu l-au facut presedinte cei peste 5 milioane de romani din
    Romania care l-au votat, nu cele cateva zeci de mii de voturi din
    strainatate. Din punct de vedere moral, aceasta atitudine fata de
    emigratie isi are radacina in propaganda ceausista cu privire la
    “transfugi”. Cei care nu se mai intorceau din strainatate erau
    decretati drept “tradatori de tara”, un fel de ciumati cu care a
    pastra legaturi era o vina grava, trecuta la dosar (“un unchi in
    SUA, o prietena in Refege”). Cand reveneau in vizita in tara, erau
    urmariti pas cu pas, ca niste spioni parasutati. Li se confiscau
    casele, care erau repartizate unor tovarasi justi, Ceausescu a vrut
    la un moment dat sa-i puna sa-si plateasca studiile daca voiau sa
    plece din tara. “Transfugul” era un roman inferior, de fapt nici nu
    mai era roman. Imediat dupa ’89, propaganda ceausista s-a convertit
    in “salamul cu soia” pe care diaspora ar fi ratat ocazia sa-l
    manance impreuna cu “bastinasii” in crancenii ani ’80. Acum,
    dispretul rezidentilor fata de ei e pus in cuvantul “capsunari”,
    care-i cuprinde, de pilda, si pe specialistii in computere.

    Cititi editorialul lui Cristian Tudor Popescu pe
    www.gandul.info