BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Puncte cheie

    OFERTA: Pe piata pensiilor facultative exista deja patru companii ce au lansat cate un fond si au inceput sa colecteze contributii de la participanti. La fondul de pensii al Aviva, numit Pensia Mea, contributia minima lunara este de 60 de lei. La fondul ING Clasic, administrat de ING Asigurari de Viata, contributia lunara minima este de 45 de lei. La AZT Moderato, administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private, minimul lunar de plata e de 50 de lei, iar la BCR Prudent, administrat de BCR Asigurari de Viata – 35 de lei.

     

    IN ASTEPTARE: Allianz-Tiriac Pensii Private se pregateste de lansare cu un al doilea fond, AZT Vivace (cu un profil de risc mediu, la care vanzarea va incepe cel mai probabil luna aceasta). ING Asigurari de Viata mai are un fond aproape de lansare, ING Optim, care va investi 75% din contributii in titluri cu venit fix si 25% in actiuni. OTP Garancia, compania de asigurari a OTP Group, a primit aprobarea pentru prospectul schemei primului sau fond, OTP Strateg Fond de Pensii Facultative, cu risc mediu, pentru care va incepe vanzarile cel mai probabil in luna august. Pe piata sunt asteptati insa pana la finele anului 8-9 administratori de pensii facultative, printre care Raiffeisen Asset Management, Interamerican si Omniasig.

     

    CONTRIBUTII: Prin lege, contributia maxima la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul salarial brut lunar, iar in limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro. Contributia neta (respectiv suma platita de catre participanti si/sau in numele acestora din care s-a dedus comisioanele) se transforma in unitati de fond, intr-un cont al participantului. Administratorul investeste banii in instrumente financiare, potrivit politicii de investitii, definita in prospectul schemei. Suma care se acumuleaza in contul contributorului (egala cu numarul de unitati de fond inmultit cu valoarea la zi a unei unitati de fond) este activul sau personal – care se transforma, dupa perioada legala de contributii, in pensie facultativa.

     

    PLATA PENSIEI FACULTATIVE: Contributorul are dreptul sa isi incaseze pensia facultativa daca indeplineste cumulat trei conditii: a implinit varsta de 60 ani, a platit minim 90 de contributii lunare si activul sau este cel putin egal cu o suma minima ce va fi stabilita prin lege. Daca un participant nu indeplineste una dintre ultimele doua conditii, el poate sa primeasca suma din contul sau ca plata unica sau rate pe o durata de maxim cinci ani.

  • STUDIU DE CAZ: Cu canistra in spinare, in cautare de clienti

    Cum fiecare procent de cota de piata se castiga greu cand vine vorba de benzinarii, grupul Rompetrol a decis sa se duca dupa client oriunde ar fi el. Astfel a aparut ideea statiilor expres, o benzinarie mobila care poate fi usor amplasata si deplasata aproape oriunde si care poate functiona fara niciun angajat.

     

    Vidra, Ciorani, Floresti, Jegalia si Clinceni au fost primele sate in care grupul lui Dinu Patriciu a decis sa intre cu noua idee a benzinariilor expres, care inseamna aducerea de carburanti in zone unde constructia unei benzinarii nu renteaza, dar unde totusi numarul de masini este destul de mare sau in crestere.

     

    Cum intr-un sat din Romania nici consumul riveranilor, nici traficul pe drumul comunal nu ar fi incurajat o investitie de aproximativ 1 milion de euro (cat costa constructia unei benzinarii), benzinariile mobile au reprezentat solutia la momentul respectiv (august 2006).

     

    Ideea si decizia au apartinut presedintelui companiei, Dinu Patriciu, iar o serie de studii de piata au stabilit locurile unde ar fi fost optim de amplasat initial aceste puncte de alimentare. Dupa ce a aparut concluzia ca zonele rurale reprezinta cea mai importanta piata pentru aceste benzinarii, s-a trecut la etapa de cercetare, proiectare, procurare de echipamente si dezvoltare, de care s-a ocupat contractorul general al grupului Rompetrol, Rominserv (companie de asemenea membra a Rompetrol Group). Conceptul a fost dezvoltat de Rominserv pe platforma Valves IAIFO Zalau si a costat 232.000 de euro.

     

    Statiile expres vand doar doua tipuri de combustibil: benzina Efix 95 Euro 4, aditivata special, si motorina Efix Diesel, cu continut scazut de sulf. Desi vizeaza un consumator din zona rurala care nu are cultura cardului de credit, Rompetrol a dat posibilitatea ca soferii sa poata plati cu cardul Fill & Go Personal si Fill & Go Ring (prin intermediul caruia persoanele fizice pot plati carburantii consumati la inceputul lunii urmatoare consumului). Urmatoarea etapa de dezvoltare a acestui proiect va avea in plus pentru fiecare benzinarie expres automate de cafea, bauturi racoritoare si compresor pentru pneuri.

     

    Dar care este urmatoarea etapa? Conform oficialilor companiei, statiile Rompetrol Express reprezinta metoda principala de crestere a retelei pentru acest an si presupun amplasarea a inca 200-250 de astfel de statii, pana la un total de 300 (momentan exista 50 de Rompetrol Express functionale). Conform declaratiilor oficialilor companiei, acest proiect ar presupune o investitie de 30 de milioane de dolari (23 de milioane de euro), dat fiind ca investitia intr-un punct expres de alimentare se ridica la 100.000-120.000 de euro, in functie de dotarile suplimentare.

     

    Oficialii Rompetrol nu au furnizat date despre vanzarile acestor statii, insa au precizat ca acestea sunt principala directie de dezvoltare a retelei de benzinarii, alaturi de statiile premium (numarul estimat de noi statii premium fiind de circa 30). „Benzinariile care se vor construi in acest an sunt unele in lucru, altele abia in proiect. Cele mai multe sunt pe expresuri, foarte mult pe zone rurale, iar cealalta directie este sa crestem mult pe Bucuresti“, spune Adrian Volintiru, directorul financiar al Rompetrol Downstream. „Incercam un proiect nou, in zone care se dezvolta mult in Bucuresti, cum ar fi stadionul Lia Manoliu, Baneasa, Otopeni sau Aviatiei, unde avem teren si vrem sa dezvoltam mult zona de proximitate a businessului“, spune Volintiru. Aceasta inseamna ca viitoarele proiecte presupun legarea unei statii mobile de existenta unor magazine Hei! (brandul sub care sunt operate magazinele din statiile Rompetrol).

     

    Cele 200 de statii expres care se vor mai infiinta sunt prima etapa dintr-un proiect mai mare, care va prevedea in final iesirea cu aceste statii si in celelalte tari unde este prezent cu afaceri de retail grupul Rompetrol. In planul de dezvoltare pana in 2009, prezentat la inceputul acestui an, numarul de benzinarii pe care compania doreste sa il aiba in portofoliu este de 1.900, fata de nivelul actual de 600 de unitati in Franta, Romania, Bulgaria, Albania, Georgia si Republica Moldova. Cresterea numarului de statii include si dezvoltarea rapida a benzinariilor mobile expres in toate tarile unde compania opereaza, precum si concentrarea acestora in zonele rurale.

     

     

    CONTEXTUL: La mijlocul anului 2006, Rompetrol Downstream (compania de retail din cadrul Rompetrol Group) avea 15% cota de piata si urmarea intrarea rapida in cat mai multe zone ale tarii.

     

    DECIZIA: Dincolo de extinderea prin construirea de noi benzinarii si prin afilierea benzinariilor deja construite la reteaua Partener Rompetrol, grupul a decis introducerea unui nou concept de statii expres, care pot fi amplasate intr-un anumit loc si apoi mutate in functie de rezultate.

     

    EFECTELE:  La un an de la lansarea acestui proiect, benzinariile expres reprezinta principalul mod de extindere a retelei Rompetrol Downstream pentru 2007 si 2008, cu 250 de noi asemenea benzinarii, care sa sustina atingerea a 20% cota de piata pana la sfarsitul acestui an.

  • Economia isi vede de drumul ei

    In ciuda instabilitatii politice de la Kiev, investitiile straine directe din primul trimestru al anului au depasit prognozele Bancii Nationale a Ucrainei. Fata de 745 de milioane de euro, cat erau asteptarile, investitiile straine au fost de 893 de milioane, scrie saptamanalul The Kiev Post.

     

    De la declararea independentei, investitiile straine in Ucraina au atins 18 miliarde de euro. Cei mai multi investitori in acest an au fost din Olanda si Austria, domeniile preferate fiind sectorul financiar, cel imobiliar si constructiile. Potrivit analistilor de la banca de investitii Dragon Capital, investitiile vor continua sa se mentina la un nivel ridicat in perioada urmatoare, desi nu se asteapta fuziuni sau achizitii semnificative. Pentru acest an au fost prognozate investitii straine directe de 4,65 miliarde de euro. Economia ucraineana traverseaza o perioada fasta, productia industriala avansand in primele patru luni cu 12,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pe baza unei cereri externe in crestere. Tot in primele patru luni, PIB a inregistrat o crestere de 7,9%.

  • Mai bine la vecini

    Companiile farmaceutice poloneze au inceput sa-si inregistreze medicamentele in alte state din Uniunea Europeana, deoarece este mai ieftin si mai rapid decat in tara, iar producatorii din orice stat al UE au dreptul sa depuna cereri de inregistrare in celelalte state membre ale Uniunii.

     

    Firma Biofaktor a inregistrat unul din ultimele sale medicamente in Lituania. Dariusz Grabikowski, presedintele consiliului de supraveghere al Biofaktor, citat de cotidianul Rzeczpospolita, a spus ca firma a platit de cinci ori mai putini bani decat daca ar fi inregistrat medicamentul in Polonia. In plus, reprezentantii autoritatii de inregistrare a medicamentelor din Lituania au inceput sa analizeze imediat solicitarea depusa de compania poloneza si i-au tinut la curent pe reprezentantii acesteia cu parcursul intregului proces. O alta nemultumire a producatorilor polonezi de medicamente la adresa URPL este lipsa unui numar suficient de specialisti care sa evalueze cererile de inregistrare depuse. In replica, Elzbieta Wojtasik, vicepresedintele Autoritatii Poloneze a Medicamentelor (URPL), spune ca timpul pentru indeplinirea formalitatilor de inregistrare este egal in toate tarile din UE, iar nivelul taxelor din Polonia ar fi sub cel practicat in celelalte state.

  • Angajam intracomunitari

    Pentru a combate lipsa de forta de munca de pe piata interna, autoritatile estone vor propune dublarea cotei maxime legal admise de lucratori straini si inlaturarea mai multor obstacole birocratice necesare pana in prezent pentru obtinerea permisului de munca.

     

    Legea actuala impune ca numarul de lucratori straini admisi pe piata fortei de munca din Estonia sa nu depaseasca 0,05% din populatie, iar acum plafonul ar urma sa creasca pana la 0,1%, echivalentul a 1.300 de persoane. Companiile care vor sa angajeze straini pe o perioada mai mare de un an va trebui sa se oblige sa le ofere acestora salarii de cel putin 1,24 ori mai mari decat salariul mediu in Estonia, care ajunge in prezent la 614 euro, iar in cazul celor care solicita permis de munca de pana la sase luni pentru lucratorii lor straini, salariile va trebui sa atinga media din sectorul respectiv. Juhan Parts, ministrul eston al economiei, citat de publicatia The Baltic Times, spune ca nu este vorba de o liberalizare a politicii de emigrare si ca prin aceste masuri se doreste doar atragerea unor lucratori calificati din statele Uniunii Europene si nu din tarile subdezvoltate.

  • O bursa care creste lent

    Valoarea cumulata a firmelor listate la Bursa din Sofia a depasit pragul de 20 de miliarde de leva (10,2 mld. euro), adica echivalentul a 40% din PIB. Piata de capital bulgareasca a crescut in special datorita sirului de listari din ultimele luni.

     

    Avand in vedere ca mai multe companii si-au anuntat intentia de a se cota la bursa in perioada urmatoare, este de asteptat ca expansiunea pietei sa continue, iar pe termen lung perspectivele de crestere sunt sustinute de faptul ca marile firme din domeniul energetic inca nu sunt cotate. In opinia analistilor, bursa de la Sofia a inceput in sfarsit sa fie privita de companiile locale ca o optiune pentru obtinerea de finantari. In ciuda progreselor inregistrate in 2007, bursa continua sa se lupte cu o lichiditate scazuta.

  • Inca un mogul media

    Miliardarul rus Aliser Usmanov, a carui avere era estimata anul trecut de Forbes la 2,6 mld. dolari, a cumparat 75% din ac-tiunile postului de televiziune rusesc Muz TV.


    Pretul platit, 300 de milioane de dolari (223 mil. euro), este considerat de experti mai mare cu 30% decat valoarea de piata estimata a postului.     Explicatia consta in dorinta lui Usmanov, care si-a construit averea din afaceri cu otel, de a forma un holding media. Vara trecuta, magnatul de origine uzbeca a achitat 171 de milioane de euro pentru cumpararea Kommersant Publishing House, editorul cotidianului financiar cu acelasi nume.

  • Numai de-ar tine

    Planurile Slovaciei de a adopta moneda unica europeana peste doi ani ar putea fi date peste cap din cauza unei posibile majorari a inflatiei si a deficitului bugetar.

     

    Intr-un document elaborat de Banca Centrala Europeana si obtinut de agentia Reuters se arata ca scaderea actuala a ratei inflatiei in Slovacia ar putea fi doar pe termen scurt. In luna mai, inflatia anuala a scazut la 1,5% si se asteapta ca acest nivel sa se mentina pana in primavara anului viitor, cand va avea loc prima evaluare a proiectului Slovaciei de a adera la euro in ianuarie 2009. Avand in vedere criteriul de aderare privind rata inflatiei, respectiv cel mult 1,5% peste media celor mai scazute trei cifre de inflatie din statele membre, Slovacia se asteapta ca pragul maxim admis sa fie de 2,7%. Stanislava Pravdova, analist la Danske Bank, avertizeaza ca aderarea Slovaciei la euro ar putea fi blocata, in ciuda indeplinirii criteriilor, din cauza refuzului guvernului slovac de a tine sub control cheltuielile publice. Acelasi avertisment a primit recent Bratislava si din partea Fondului Monetar International.

  • Aluminiu din Siberia

    United Company RusaAl, compania formata prin fuziunea RusAl, SUAL si a diviziei de aluminiu a Glencore, a inceput constructia unei fabrici de aluminiu in estul Siberiei.

     

    Investitia, estimata la 1,5 miliarde de euro, urmeaza sa fie finalizata la sfarsitul lui 2011, insa prima sarja de aluminiu va fi produsa inca din noiembrie 2009. Fabrica va fi situata in orasul Taiset din regiunea Irkutk. Aleksandr Bulighin, directorul executiv al RusAl, spune ca noua capacitate ii va permite companiei sa-si mareasca productia de aluminiu cu 19%. Unitatea, un proiect al diviziei de inginerie si de constructii a grupului, va fi una din cele mai moderne din lume, urmand sa inglobeze ultimele tehnologii in domeniu si sa respecte cele mai stricte standarde de mediu. United Company RusAl este cea mai mare companie de aluminiu din lume, detinand 12,5 din productia globala de aluminiu si 16% din cea de alumina. La nivel global, firma are 100.000 de angajati in 17 tari.

  • Obsesia extinderii spre Est

    Cea mai mare banca din Polonia, PKO BP, in care statul detine 50% din actiuni, este decisa sa-si puna in practica planurile de extindere in estul Europei.

     

    Dupa patru incercari, directorul executiv interimar Rafal Juszczak a reusit sa fie numit definitiv in aceasta functie si s-a grabit sa anunte ca prioritate un plan de expansiune, esalonat pe urmatorii doi ani, in tarile est-europene. In primul rand, banca a inceput deja negocieri cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru participarea la unele proiecte comune de investitii in Europa de Est. Numai ca banca are nevoie, pentru planul ei ambitios, de sume ce depasesc un miliard de euro. Una dintre optiuni este emiterea de actiuni. In lipsa fondurilor, banca s-ar putea vedea nevoita sa amane din nou planurile de extindere, la fel cum a facut si in ultimii ani. Pentru a-si consolida veniturile de pe piata interna, noua conducere a PKO a anuntat ca va profita de faptul ca statul este cel mai important actionar, ceea ce inseamna ca banca va trebui sa fie, conform lui Juszczak, „prima alegere pentru toate companiile poloneze mari al caror principal actionar este statul“.