BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Carrefour a deschis primul supermarket in Winmarkt Turda

    Extinderea retelei de supermarketuri Carrefour face parte dintr-un parteneriat cu proprietarii Winmarkt, care prevede inchirierea de spatii in incinta centrelor comerciale din Turda, Cluj si Bistrita. Spatiul pentru magazinul din Turda a fost preluat la 1 iulie, dar pentru Cluj si Bistrita vor trebui sa mai astepte, deoarece exista contracte cu chiriasii mai lungi de un an.

    Supermarketul din Turda are o suprafata de vanzare de 713 metri patrati si 40 de angajati.

    Prin extinderea supermarketurilor, Carrefour urmareste expansiunea geografica in orasele cu mai putin de 100.000 de locuitori. Pentru 2009, grupul isi reduce ritmul de extindere pe segmentul hypermarketuri, de la 7 unitati anuntate la inceputul anului, la 3-4 magazine.

    Grupul Carrefour activeaza pe segmentul supermarketurilor din 2007, odata cu preluarea societatii Artima, care detine 21 de magazine in vestul Romaniei.

    Operatorul Carrefour Romania a avut vanzari de 532 milioane euro (inclusiv TVA) in primul semestru al anului, in crestere cu 4,8% fata de perioada similara a anului trecut. Printre competitorii Carrefour se numara retelele Real, Cora, Auchan si Kaufland.
     

  • Investitiile straine directe au scazut in primele sase luni

    Investitiile straine din ianuarie-iunie au acoperit integral deficitul de cont curent din aceasta perioada, de 2,375 miliarde euro. La finele lunii mai, investitiile straine directe au fost de 2,475 miliarde euro, in scadere cu peste 42% fata de nivelul inregistrat in perioada corespunzatoare din 2008, de 4,269 miliarde de euro.

    Din totalul investitiilor aferente primelor sase luni, participatiile la capital au reprezentat 40,9%, creditele intra-grup 49,7%, iar profitul reinvestit 9,4%, se arata intr-un comunicat al BNR. Investitiile straine directe s-au ridicat anul trecut la 9,02 miliarde euro, in crestere cu 24,5% fata de 2007, si au acoperit in proportie de 53,5% deficitul de cont curent, situat la 16,87 miliarde euro.

    Cititi mai multe despre solutiile propuse de oamenii de afeceri pentru redresarea economiei si stimularea investitiilor pe www.businessmagazin.ro.

  • Cine-ajunge primul

    Polonia va conduce plutonul tarilor central- si est-europene care vor adopta moneda unica europeana in urmatorul deceniu, avand sanse sa intre in zona euro in 2014-2015, conchide un raport al Morgan Stanley publicat saptamana trecuta.Cu doar cateva zile inainte, ministrul de finante bulgar Simeon Djankov declara ca guvernul de la Sofia a inceput deja sa pregateasca documentatia pentru a solicita oficial intrarea tarii, incepand din noiembrie, in Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II), care preceda cu doi ani aderarea la zona euro.

    Conform raportului Morgan Stanley, Polonia a abandonat luna trecuta tinta initiala, de a adopta euro in 2012, din cauza situatiei nesatisfacatoare a finantelor publice, a cursului de schimb volatil si a lipsei consensului politic al partidelor. Varsovia urmeaza sa anunte in urmatoarele luni noul termen asumat pentru aderarea la zona euro. Pasquale Diana, economist la Morgan Stanley din Londra, afirma insa ca nu numai Polonia are asemenea probleme, stiut fiind ca la ora actuala niciun stat comunitar din zona nu indeplineste criteriile de convergenta cerute pentru adoptarea euro. Un deficit fiscal limitat la 3% din PIB este “o perspectiva indepartata” pentru toate tarile estice membre ale UE, apreciaza Pasquale Diana. In Polonia, Cehia si Romania, deficitele vor oscila in jur de 6% din PIB in acest an, vor fi chiar mai mari in 2010 si este improbabil sa fie aduse la nivelul optim pana in 2013-2014.

    Ponderea datoriei publice in PIB se apropie “periculos” de 60% in Polonia si de 80% in Ungaria. Totusi, dupa Polonia, cele mai mari sanse de a adera la euro dupa 2015 le-ar avea Ungaria, Bulgaria si Romania, considera economistul. Criteriile de convergenta pentru adoptarea euro se refera la limite maxime pentru deficitul bugetar (3% din PIB), datoria publica (60% din PIB), inflatie (maximum 1,5% peste media celor trei state din zona euro cu cea mai mica inflatie), dobanzi (rata nominala a dobanzii pe termen lung trebuie sa fi e cu cel mult 2% peste aceea din cele trei tari ale zonei euro cu cea mai mica inflatie) si curs de schimb (marja de fluctuatie de plus/maxim 15% fata de un reper fix de curs pe parcursul a doi ani consecutiv).

    Pentru Bulgaria, declaratia lui Djankov este in primul rand o proba de ambitie a noului cabinet instalat dupa alegerile din iulie. In varsta de 39 de ani, fostul economist- sef al Bancii Mondiale si-a preluat mandatul anuntand o prognoza economica mai proasta decat cea a fostului guvern socialist (-6,3% in 2009) si criticand starea deplorabila in care spune ca fosta guvernare a lasat bugetul. Bulgaria ramane cea mai saraca dintre statele estice membre ale UE, dar are un atu sau cel putin asa lasa sa se inteleaga autoritatile: consiliul monetar, care din 1997 incoace leaga cursul leva de euro. Acest regim monetar va permite Bulgariei sa faca fata mai bine restrictiilor din ERM II, considera finantistii de la Sofia.

    Sublinierea avantajului reprezentat de legarea levei de euro este foarte importanta acum, cand dezastrul economic din Letonia, alta tara cu consiliu monetar (si ea aspiranta la zona euro), a aprins multe discutii despre oportunitatea renuntarii la acest regim, dar si despre efectele in lant pe care schimbarea regimului monetar dintr-o tara le-ar avea in toata regiunea. O analiza a EFG Eurobank, grupul elen care in Bulgaria detine Postbank, sustine ca aranjamentul de curs valutar din Bulgaria este mult mai sustenabil decat cel din tarile baltice gratie rezervelor valutare mai mari, situatiei mai bune a finantelor publice, expunerii mai reduse la criza si unui sistem bancar mai bine capitalizat.

    In plus, Simeon Djankov estimeaza ca inflatia anuala va scadea la 2,8% pana la sfarsitul lui 2009. Contextul greu previzibil al crizei face insa ca orice estimare economica, si cu atat mai mult cele ce privesc evenimente plasate in urmatorul deceniu, sa fie luata cu o doza serioasa de indoiala. Nu mai departe de luna aprilie, agentia de rating Fitch aprecia ca datele probabile de adoptare a euro vor fi 2013 pentru Estonia, Lituania si Polonia, 2014 pentru Cehia, Ungaria si Letonia, respectiv 2015 pentru Bulgaria si Romania.
     

  • Poze noi: SUV-ul Dacia, sub brandul Renault?

    Pozele publicate de site-ul francez  vin la putina vreme dupa anuntul facut de o alta publicatie franceza, L’Automobile, potrivit caruia una SUV-ul Dacia ar putea avea si o versiune de sapte locuri si s-ar putea numi Kanjara. In plus, potrivit francezilor, va imparti aceeasi platforma tehica cu Nissan Qashqai – fiind astfel primul model Dacia din "era Renault" care nu va mai fi proiectat pe platforma "Logan", potrivit L’Automobile.

    La doua luni dupa ce a prezentat oficial primul sau crossover (un model aflat al limita dintre doua segmente traditionale), au aparut deja mai multe seturi de poze spion cu modelul SUV pe care Dacia urmeaza sa il prezinte oficial in toamna.

    Lansarea Stepway (denumirea oficiala a crossover-ului) venea la alte doua luni dupa ce Dacia prezentase concept-car-ul Duster, primul concept car veritabil al producatorului roman. Asteptam comentariile voastre legate de modul cum arata SUV-ul Dacia si, mai ales, de sansele pe care credeti ca le poate avea acest model in lupta cu ceilalti concurenti din piata.

    Cititi aici mai multe despre cele 1,3 milioane de masini produse de Dacia de la preluarea de catre Renault in urma cu zece ani, dar si despre strategia de marketing a Dacia pe timp de criza.

    Sursa foto L’Automobile, forum.4tuning.ro, Daciaclub.ro si compania.

     

  • Deficit bugetar sub 6% din PIB in 2010

    Seful delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat, luni, intr-o conferinta de presa, ca pe partea de venituri lucrurile nu se vor imbunatati foarte mult, explicand astfel diferenta intre reducerea deficitului bugetar si cea a deficitului structural.

  • Paul Krugman: Pericolul unei noi mari depresiuni economice a fost depasit

    Cu toate ca cea mai dificila parte a crizei a trecut, lumea se confrunta cu o incetinire de durata a economiei, comparabila cu "deceniul pierdut" prin care a trecut Japonia in anii ’90, a afirmat Krugman, la un forum international organizat in Kuala Lumpur, Malayezia, conform AFP.

    "Nimeni nu cunoaste calea de iesire. Ne lipsesc foarte mult modelele", a spus economistul.

    In trecut, statele isi puteau reveni rapid, ajutate de exporturi, insa, in conditiile in care criza financiara s-a raspândit la nivel mondial, aceasta solutie nu mai este de actualitate.

    El considera ca nici scenarii precum majorarea cheltuielilor de consum si a investitiilor din sectorul corporatist sau imobiliar nu pot ajuta la relansarea economiei mondiale, si nici a celei din SUA. Krugman a subliniat ca sistemul financiar trebuie restructurat pentru a se evita aparitia unei noi crize, in acelasi timp elaborându-se legi mai eficiente pentru sectorul bancar.

    Cititi mai multe articole scrise de economistul care a obtinut premiul Nobel in 2008 pe www.businessmagazin.ro.
     

  • 150.000 mp de birouri goale in Bucuresti

    In primele sase luni din 2009 au fost finalizati in Bucuresti 200.000 de metri patrati de birouri, ridicand astfel stocul total la 1,35 milioane de metri patrati, dintre care aproximativ 44% il reprezinta birourile clasa A. Analistii JLL estimeaza ca circa 60.000 de metri patrati de birouri se afla in ultimele faze de constructie, suprafata urmand a fi finalizata in cea de a doua parte a anului.

    "Piata spatiilor de birouri s-a schimbat brusc: de la o piata a proprietarilor s-a ajuns la o piata a chiriasilor, iar de la o faza de pre-inchiriere s-a trecut la inchirierea spatiilor deja finalizate", se spune in studiul Jones Lang LaSalle. Aceasta schimbare a dus la scaderea generala a chiriilor, cele maxime, spre exemplu, avand acum un nivel lunar de 22 de euro pe metru patrat, fata de 24 de euro pe metru matrat la inceputul lui 2008.

    In acelasi timp, rata medie de neocupare a crescut semnificativ, la 10,8%, respectiv 5% pentru spatiile de birouri clasa A si peste 15% pentru spatiile de birouri clasa B – cele din imobilele amplasate la periferia Capitalei. In ceea ce priveste inchirierile de birouri, primele sase luni ale acestui an au adus o scadere de aproximativ 60% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    "Estimam o revenire a pietei de inchiriere in anul 2010 o data cu imbunatatirea conditiilor economice in tara. Totusi, suprafata medie inchiriata va fi mai mica iar numar de pre-inchirieri va fi si mai mic. Rata de neocupare va creste in continuare si in al doilea trimestru din 2009 si va descreste pana la finalul primului semestru din 2010. Atunci estimam ca valoarea scazuta a chiriilor precum si alte facilitati vor atrage si stimula interesul chiriasilor pentru cladirile deja finalizate din zonele de nord si de vest ale orasului", se mai spune in studiul JLL.

    Click aici pentru a citi despre cum s-a prabusit piata inchirierilor de birouri in primul semestru.
     

  • Vanzarile Coca-Cola Romania si-au mai pierdut din efervescenta in T2

    Diminuarea volumului de vanzari a fost antrenata de reducerea cheltuielilor consumatorilor in segmentul Horeca, canal foarte profitabil pentru incasarile companiei.

    Profitul operational obtinut de companie pe pietele emergente (din care face parte si Romania) s-a ridicat la 111 milioane euro in al doilea trimestru si a reprezentat o treime din profitul operational al grupului. In al doilea trimestru, avantajele economice determinate de majorarea preturilor si scaderea costurilor operationale au fost compensate de scaderea volumelor de vanzari si cresterea costurilor de productie.

    Imbuteliatorul Coca-Cola a inregistrat pe piata din Romania prima scadere semestriala, estimata in jurul valorii de 5%. Pe fondul diminuarii volumelor de vanzari, compania a anuntat reorganizarea si restructurarea activitatilor. Costurile cu restructurarea din Romania s-au ridicat la 0,7 milioane euro in primul semestru al anului.

    La nivel de grup, Coca-Cola HBC a inregistrat un profit net in scadere cu 4%, de pana la 201 milioane euro si venituri din vanzari cu 1% mai mici, de 3,2 miliarde euro.

    In Romania, Coca-Cola HBC detine aproximativ 50% din piata bauturilor non-alcoolice ca volum si a inregistrat vanzari de 550 milioane euro in 2008. Cei mai mari concurenti ai sai pe aceasta piata sunt Pepsi, Romaqua si European Drinks.
     

  • Presedintele BCE: Economia mondiala nu mai este in cadere libera

    BCE a mentinut, joi, rata dobanzii de politica monetara la minimul record de 1%.

    "Ne aflam, inca, intr-o perioada de contractie a activitatii economice, dar am iesit din perioada de cadere libera. Totusi, zona de incertitudine in care suntem inca din mijlocul lunii septembrie, cand criza s-a intensificat, nu a fost depasita", a mai precizat oficialul, potrivit bloomberg.

    Trichet, a spus intr-o conferinta de presa, ca actualul nivel al dobanzii cheie este corespunzator situatiei din piata. El a adaugat ca declinul preturilor de consum din zona euro este temporar.

    Oficialul BCE a aratat ca banca nu are intentia sa restranga programul de achizitie a unor obligatiuni garantate in valoare de 60 de miliarde de euro, una dintre masurile neconventionale adoptate pentru relansarea cresterii economice, in pofida inceputului mai dificil.

     

  • Pogea: Economia a scazut cu peste 8% în trimestrul doi

    "Din punctul nostru de vedere, in trimestrul al doilea va fi o scadere economica mai mare decat in primul trimestru, va fi de peste 8%", a precizat Pogea.

    Ministrul a precizat ca vineri va fi modificata scrisoarea de intentie convenita cu FMI prin includerea noilor indicatori macroeconomici. "Fondul Monetar International a inceput sa lucreze deja la draftul de scrisoare de intentie, care va fi finalizat pana duminica", a mai spus Pogea.

    Ministrul finantelor nu a indicat o cifra exacta a noii tinte de deficit bugetar, insa a precizat ca FMI accepta o majorare a deficitului bugetar in acest an de la 4,6% la 7-7,1% sau chiar 7,2%, avand drept cauza nerealizarea veniturilor. Economia s-a contractat cu 6,2% in primul trimestru, comparativ cu perioada similara a anului trecut.