BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Bancnote si firfirici

    O initiativa publica din Slovacia, semnata pana in prezent de 2.700 de persoane, urmareste ca Banca Centrala Europeana (BCE) sa lanseze procedura emiterii de bancnote de 1 si 2 euro.

     

    Guvernul slovac, care va adopta moneda europeana in 2009, nu a sprijinit initiativa. Cu toate acestea, premierul slovac Robert Fico (foto) i-a explicat presedintelui BCE, Jean-Claude Trichet, ca tara sa intentioneaza sa lanseze o dezbatere pe aceasta tema, relateaza publicatia EUObserver. „Bancnota, spre deosebire de moneda, este un simbol subiectiv al valorii“, a precizat Fico. El a argumentat cu faptul ca in tara sa moneda de un euro va inlocui doua bancnote de 20 de coroane sau una de 50, in prezent un euro fiind evaluat la 33,5 de coroane slovace. Astfel, slovacii ar putea avea sentimentul ca detin mai putini bani.

     

    Un purtator de cuvant al BCE a explicat ca o asemenea solicitare nu va fi acceptata, deoarece aspectele pozitive ar fi depasite cu mult de cele negative. Astfel, ar urma sa fie afectat sectorul de retail si cel al vanzarilor prin automate. De asemenea, costurile cu imprimarea si procesarea noilor bancnote ar fi prea impovaratoare. Purtatorul de cuvant a dat si exemplul Statelor Unite, care au stopat emiterea de noi bancnote de un dolar si le-au inlocuit cu monede. O solicitare similara a fost respinsa de BCE in noiembrie 2004, la solicitarea Atenei si a Romei. La adoptarea monedei europene in 2001, un euro a inlocuit aproximativ 340 de drahme grecesti.

  • Fond de investitii in metale

    Pe masura ce fondurile clasice de investitii sau cele in proprietati imobiliare isi diminueaza randamentele, investitorii cauta noi oportunitati de a-si mari profiturile.

     

    Budapest Fund Manager (BA), bratul de investitii al Budapest Bank, parte a grupului GE Money, a anuntat lansarea unui fond de investitii in metale. In ultimii ani, piata a inregistrat un boom spectaculos, fiind asteptata o crestere a preturilor si in anii urmatori. Aceasta deoarece furnizarea materiilor prime va tine tot mai greu pasul cu cresterea cererii, alimentata de investitiile in China si India, dar si de majorarea consumului intern in aceste tari. Sumele vor fi investite in parti egale in achizitia de zinc, aluminiu, nichel, cupru sau produse petroliere. BA are in portofoliu 25 de fonduri de investitii si patru fonduri de pensii. Profitul total obtinut anul trecut a fost de 6,7 milioane de euro. La sfarsitul lui 2006, valoarea activelor administrate era de 1,22 miliarde de euro. 

  • Inca trei ani fara straini

    Premierul ungar, Ferenc Gyurcsány, va incerca sa convinga Comisia Europeana ca interdictia privind achizitionarea terenurilor agricole de catre straini sa fie extinsa cu trei ani.

     

    Conform tratatului semnat de Ungaria cu Uniunea Europeana la aderarea din 2004, strainii nu au dreptul sa cumpere teren pana in 2011. In cazul in care diferenta dintre preturile practicate in tara si cele ale terenurilor similare din UE este prea mare, atunci interdictia poate fi extinsa cu trei ani. La o intalnire cu Camera Agricultorilor, premierul Gyurcsány a dat asigurari ca va cere la Bruxelles aplicarea acestei masuri, intrucat terenurile din Ungaria ar fi substantial mai ieftine decat cele din UE. Liderii Camerei au sustinut chiar modificarea actualei legislatii, care interzice achizitionarea terenurilor doar de catre strainii persoane fizice, nu si de companiile controlate de cetateni straini.

  • Aviva intra pe auto

    Aviva va incepe sa vanda in perioada urmatoare asigurari auto in Polonia. Compania britanica, specializata pe asigurari de viata si pensii private, nu putea ignora o piata poloneza a asigurarilor auto asteptata sa se dubleze in urmatorii zece ani, cu venituri din prime de aproape 6 miliarde de euro anual.

     

    Tidjane Thiam, directorul executiv al Aviva responsabil pentru afacerile din Europa, spune ca firma intentioneaza sa vanda asigurari prin Internet si telefon, desi majoritatea asigurarilor in Polonia se incheie acum prin intermediul brokerilor. Thiam s-a declarat convins de succesul vanzarilor directe in Polonia, desi va dura ceva timp pana va fi pus la punct sistemul de vanzare. In prezent, 43% din populatia poloneza detine o masina, comparativ cu 32% in Marea Britanie. Din totalul proprietarilor, 26% detin o asigurare auto completa, dar reprezentantii companiei sunt convinsi ca acest procent se va majora in perioada urmatoare, pe masura ce cresc vanzarile de masini noi. Numarul clientilor Aviva din Polonia este de 3,5 milioane. Compania ofera asigurari de viata si de locuinte, ocupand locul al doilea in tara pe piata pensiilor si a asigurarilor de viata.

  • Profituri la jumatate

    Profiturile firmelor din Ungaria din domeniul farmaceutic s-au redus drastic odata cu intarirea monedei nationale si aplicarea planului de austeritate impus de guvernul de la Budapesta.

     

    Gedeon Richter, cea mai mare companie ungara din domeniu, a raportat un profit net pe primul trimestru de 29,3 milioane de euro, in scadere cu 48,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Egis, al doilea producator de medicamente din tara, a avut un profit net pe primele sase luni ale anului financiar de 11,4 milioane de euro, in scadere cu 70% fata de perioada similara a anului trecut. Printre masurile luate pentru diminuarea deficitului de 9,2% din PIB pe 2006, cel mai mare din UE, a fost si obligarea companiilor farmaceutice sa verse 12% din subventiile oferite de la fondul de sanatate pentru medicamentele lor, sa plateasca sume semnificative pentru angajarea fiecarui reprezentant medical din forta de vanzari si sa contribuie in mod proportional la finantarea eventualului deficit la fondul de sanatate. Din cauza acestor masuri, si consumul de medicamente din Ungaria a inregistrat un regres.

  • Wal-Mart pregateste terenul in Rusia

    Desi nu a stabilit o data certa in privinta intrarii pe piata rusa, Wal-Mart si-a inregistrat pana in prezent 42 de marci in Rusia. 26 din ele au fost inregistrate in 2005, 10 in 2006 si doua in acest an, relateaza cotidianul de afaceri Vedomosti.

     

    Printre ele se afla noua versiuni – ortografiate cu caractere chirilice – ale numelui si brandurilor sale, din care nu lipsesc mancarea pentru caini Ol’Roy sau marca de imbracaminte Simply Basic. Conform Serviciului Federal Rus pentru Proprietate Intelectuala si Marci, Rospatent, inca 28 de marci sunt in prezent in curs de inregistrare. Compania americana cauta sa evite neplacerile avute aici de alte firme mari, printre care si lantul de cafenele Starbucks. Dupa o lunga disputa cu o firma locala ce pretindea 443.000 de euro, Starbucks si-a recapatat in 2005 dreptul de a-si folosi logo-ul in propriul lant de cafenele. In ultimul timp au existat mai multe zvonuri privind posibila intrare pe piata rusa a Wal-Mart, cel mai mare lant de retail din lume, cel mai probabil prin achizitia unor mari retele de magazine, ca Lenta sau Carusel.

  • Poate merge in 2012

    Dupa ce a renuntat la adoptarea monedei europene in 2010, guvernul ceh vrea sa bata in cuie inceputul anului 2012. Miroslav Kalousek, ministrul ceh de finante, a spus la o intalnire cu ministrii de resort din Uniunea Europeana ca va pune la punct o strategie privind pregatirile pentru adoptarea euro.

     

    Parlamentul ceh ar urma sa se pronunte pe seama acesteia in luna august, relateaza Associated Press. Kalousek, membru al Partidului Crestin Democrat, a acuzat fostii ministri socialisti ca au facut tot ce au putut pentru a amana adoptarea euro. In ciuda cresterii economice de 5%, deficitul bugetar pe acest an va fi de aproape 4% din PIB, dupa ce guvernul socialist a marit cheltuielile sociale. In iulie, Parlamentul ceh va vota un pachet de legi privind aplicarea unor reforme si diminuarea unor cheltuieli bugetare, care ar urma sa aduca deficitul bugetar sub pragul de 3%. Printre reforme se afla si introducerea taxei unice de impozitare a veniturilor la un nivel de 15%.  

  • Investitiile arata bine pe hartie

    Cele mai mari tipografii din Romania investesc anul acesta zeci de milioane de euro pentru a putea face fata concurentei. Spiritele s-au agitat si mai mult in conditiile in care 2007 ar putea fi marcat de intrarea pe piata locala a unor noi investitori.

     

    Daca am renunta sa investim anul acesta, riscam ca in aproximativ doi ani sa pierdem teren in fata competitiei si sa ocupam un loc secund in piata“, spunea recent Birgir Jonsson, director general in cadrul Kvos International, companie de investitii cu sediul in Islanda, care detine din 2005 Infopress, cea mai mare tipografie din piata locala si care mai are in portofoliu alte cateva tipografii printre care Oddi, OPM si Gutenberg.

     

    Infopress a investit in ultimul an aproximativ 15 mil. euro pentru achizitionarea de echipamente tipografice destinate productiei, precum si pentru amenajarea unei noi hale de productie, destinata noilor masini. „Aceasta este cea mai mare investitie din industria tipografica din Romania realizata pana acum“, a spus Albert Andras, directorul general al Infopress. „Pana la sfarsitul lui 2007 avem in plan o noua serie de investitii, cel mai probabil tot in masini tipografice. Nu va mai fi vorba de aceeasi suma, dar investitia va depasi oricum 10 mil. euro.“ Printre noile echipamente ce vor fi achizitionate se va numara si o linie de capsat, destinata departamentului de finisare al Infopress, dar si o noua masina tipografica de mare capacitate.

     

    „Anul acesta nu ar mai fi necesare noi investitii, insa vrem sa ne concentram pe cresterea capacitatii de productie si pe extinderea la nivel regional, astfel incat sa nu dam concurentei ocazia sa «muste» din cota noastra de piata“, spune Jonsson.

     

    Strategia Infopress este de altfel justificata, avand in vedere planul de investitii al celui mai important competitor, Megapress. Compania a anuntat investitii care se cifreaza in jurul a 14 mil. euro pentru 2007.

     

    „Vrem sa achizitionam o masina tipografica noua, care va costa 8 mil. euro si sa inlocuim echipamentele uzate moral din legatorie si pre-press, care ar presupune aproximativ 3,8 mil. euro“, declara Sorin Penes, proprietarul Megapress, cu 99% din actiuni. In plus, tipografia urmeaza sa investeasca, pana la sfarsitul lui 2008,  2,8 mil. euro pentru un depozit de hartie care se va intinde pe o suprafata de 5.000 de metri patrati. In plus, compania nu exclude posibilitatea construirii unui bloc de garsoniere destinat exclusiv fortei de munca din strainatate, a carui valoare s-ar ridica la 2,5 mil. euro.

     

    Tipografia Real, aflata in randul primelor 10 cele mai mari tipografii din Romania, a anuntat de asemenea o investitie de 6 mil. euro pentru anul acesta. „Investitia va fi axata pe achizitionarea de masini tipografice moderne, destinate tipariturilor comerciale“, a explicat Cristian Varban, presedintele tipografiei. Insa nu toti jucatorii din piata se pregatesc de investitii anul acesta. „Investitiile anterioare sunt suficiente pentru a sustine businessul Coprint anul acesta, motiv pentru care momentan nu avem in plan nicio alta investitie in 2007“, spune Radu Nita, directorul tipografiei Coprint. „Insa nu excludem faptul ca pe parcursul anului ar putea aparea necesitatea unei noi investitii.“

     

    In aceste conditii, „Infopress are doua optiuni: fie deschide prin greenfield o noua tipografie in Romania, fie achizitioneaza o tipografie din primele cinci din piata. Este necesara extinderea din acest punct de vedere, pentru ca, daca nu o facem noi, o vor face competitorii“, a explicat Birgir Jonsson. Daca ar fi sa opteze pentru achizitionarea unei tipografii concurente, pe principiul ca ar fi o strategie mai buna pe o piata extrem de competitiva, compania ar avea de ales intre Megapress, Gcanale, Coprint sau Monitorul Oficial. Jonsson n-a comentat insa nimic in privinta unei astfel de intentii.

     

    Piata locala a tipariturilor ar putea atrage insa anul acesta companii internationale specializate pe acest domeniu si care vor sa se extinda in Europa Centrala si de Est. Pentru industria tipariturilor, cele mai atractive tinte de expansiune la ora actuala sunt reprezentate de China si de zona europeana, iar Romania a intrat pe harta investitorilor odata cu integrarea in Uniunea Europeana. In plus, spre deosebire de alte piete, cum ar fi tarile scandinave, unde industria tipografiilor s-a maturizat si a intrat in faza de consolidare, fara a mai lasa prea mult loc unor eventuali noi competitori, Romania este inca intr-o faza incipienta si deci are un potential de crestere considerabil. „Din punctul de vedere al evolutiei, pe piata romaneasca a tipografiilor se desfasoara acelasi scenariu de acum 10 sau poate chiar 15 ani in Islanda, care insa ramane o piata foarte mica si este acum saturata de companii specializate pe acest domeniu“, spune Jonsson, care se incumeta chiar la o predictie extrem de optimista: „In cinci sau zece ani, Bucurestiul va fi un centru economic puternic, comparabil poate chiar cu capitalele occidentale. Are toate ingredientele necesare, ii lipsesc doar investitiile, dar acestea vor veni destul de rapid“.

     

    La randul sau, Sorin Penes constata, cu alte repere, diferenta fata de Europa Occidentala. „Comparativ cu Europa de Vest, Romania este mult mai jos pe piata tipariturilor. Un indicator important in aceasta industrie este consumul de hartie pe cap de locuitor, care in Romania se situeaza in jurul a 60 de kilograme anual, in timp ce in tarile vestice vorbim de cifre mai mari de 250 de kilograme.“

     

    Ritmul de crestere anual al pietei tipariturilor din Romania este apreciat la unison de toate marile tipografii locale la aproximativ 20-25%, in conditiile in care piata este estimata la o valoare de 90-100 mil. euro anul acesta. Aceasta inseamna ca daca s-ar respecta un ritm de crestere mediu anual de 20% in urmatorii cinci ani, piata va ajunge la aproximativ 250 mil. euro in 2012. Cifrele lansate in legatura cu valoarea pietei de catre jucatori precum Infopress, Megapress sau Coprint difera usor de la caz la caz, intrucat nu exista o valoare auditata a pietei, iar fiecare companie face o estimare in functie de productia proprie si preturile percepute clientilor. Din totalul pietei, Infopress detine, dupa propriile estimari, o cota medie de 60%, respectiv 51% din piata tiparirii de reviste si 70% din segmentul tiparirii de materiale promotionale si de publicitate, cum ar fi spre exemplu brosurile comerciale. „Megapress detine o cota actuala de piata de aproximativ 20%, dar estimam ca anul acesta ne vom creste cota de piata cu 2-4%, pe baza investitiilor aflate in desfasurare“, considera Penes. In clasament urmeaza Coprint, Monitorul Oficial sau Gcanale.

     

    Diferentierea dintre firme este vizibila si prin intermediul rezultatelor financiare. Daca Infopress estimeaza pentru anul acesta afaceri de 60 mil. euro, reprezentand astfel mai mult de o treime din afacerile Kvos International, Megapress se asteapta la o cifra de afaceri de aproape 27 de milioane de euro, in crestere cu 20% fata de anul trecut, respectiv la un profit net de 1,9 mil. euro. Iar Coprint vizeaza 16 mil. euro cifra de afaceri si un profit de 500.000 de euro. Cei de la Real mizeaza anul acesta pe afaceri de 10 mil. euro, in crestere cu peste 66% fata de anul trecut. „De altfel, afacerile Real se vor dubla pana in 2010“, estimeaza Cristian Varban, presedintele tipografiei. „Profiturile pe aceasta piata sunt relativ mici, in general limitandu-se in jurul a 10% din cifra de afaceri, dar aceasta depinde foarte mult de clientii pentru care se efectueaza tiparirea si de atitudinea cumparatorului final de produse tiparite“, comenteaza Sorin Penes.

     

    Faptul ca afacerile tipografiilor cresc poate fi explicat prin dezvoltarea pietei comercialelor, adica a brosurilor promotionale comandate de retaileri precum Carrefour, Metro, Media Galaxy, Domo, Flamingo. In plus, comparativ cu anii precedenti, anul acesta se remarca in piata o crestere a numarului de comenzi mici. Radu Nita, directorul Coprint, confirma: „Tendinta ascendenta a cifrei de afaceri a Coprint este pusa tocmai pe fondul cresterii comenzilor de cataloage, brosuri comerciale, pliante si afise“, spune el. „Cat despre profit, acesta a crescut mai degraba in urma cresterii capacitatii de tiparire de ziare, reviste de tiraj mic si coperti, prin achizitionarea a doua masini de tipar.“

     

    Conditia esentiala pentru ca expansiunea pietei sa se reflecte si in veniturile companiilor din industria tipografica pare sa fie ca acestea sa urmeze tendinta la nivel international de a se orienta spre servicii integrate, extinzandu-se in activitati adiacente celei de tiparire, cum ar fi distributia sau designul. Momentan insa, firmele autohtone isi concentreaza eforturile pentru a obtine o capacitate de productie cat mai mare; or, in urmatorii trei pana la cinci ani, acest criteriu nu va mai fi suficient, pentru ca orice companie care dispune de fondurile necesare va putea achizitiona masini tipografice si deci capacitate de productie, chiar daca nu are experienta in domeniu.

     

    De asemenea, spun reprezentantii industriei, pe termen mediu va fi extrem de importanta investitia in imagine si in brand. „Opinia generala este ca o tipografie presupune munca murdara si invechita, iar acest lucru se vede intr-o oarecare lipsa de forta de munca noua in domeniu“, spune Birgir Jonsson. „Tipografiile de astazi sunt insa adevarate centre tehnologice in care se investesc sume de ordinul zecilor de milioane de euro.“

     

    Iar opiniile gresite in ceea ce privesc tipografiile nu se opresc aici. De foarte multa vreme se vorbeste de o scadere considerabila a afacerii tipografiilor, pe fondul intrarii in ecuatie a Internetului, care muta o parte din continut (presa si carte) in lumea virtuala. O migratie masiva dinspre print spre electronic nu s-a intamplat insa pana acum, iar specialistii in domeniu considera ca era digitala nu va putea inlatura complet niciodata versiunea pe hartie a ziarelor, a revistelor sau a cartilor. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca unul dintre factorii care au stimulat productia mondiala de ziare si de carte a fost si ramane tocmai Internetul.

  • Concurenta ataca Posta la sate

    O companie de curierat face concurenta Postei Romane la sate: Curiero are in plan sa acopere 80% din mediul rural si sa vanda servicii postale de 5,6 milioane de euro pana la sfarsitul lui 2007. S-ar zice deci ca satul a ajuns ultima frontiera a curierilor.

     

    O piata cu aproximativ 10 milioane de potentiali clienti, cat numara populatia Romaniei care traieste la sate, nu poate fi ignorata de afacerile in plina ascensiune ale firmelor de curierat. Companiile de profil au taiat deja o felie din piata corespondentei scrise la nivel urban si doar satele si comunele au ramas terenul exclusiv al Postei Romane. Motivul este lesne de inteles: pana in ianuarie 2009, Posta are exclusivitatea trimiterilor cu greutate sub 50 de grame. Dupa aceasta data, Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI) are mana libera sa desemneze un alt furnizor de serviciu universal care sa se ocupe de trimiterea de corespondenta interna si internationala, imprimate, recomandate, plus colete cu greutate intre 2 si 20 de kilograme.

     

    In acest context, curierii au inceput deja sa-si pregateasca terenul. Desi teoretic Posta este protejata prin lege de concurentii privati, practic acestia din urma au gasit portite pentru a intra pe piata. Firmele de curierat pot incalca embargoul, „cu conditia sa practice un tarif cu cel putin 150% mai mare fata de al nostru“, explica Mihai Toader, directorul general al Postei Romane. Mai precis, expedierea unei scrisori simple costa 0,5 bani la Posta, pe cand curierul o duce la destinatie cu cel putin 1,25 lei. 

     

    „Segmentul de posta reprezinta o oportunitate de dezvoltare pentru piata de curierat, in ciuda restrictiilor tarifare reglementate. Aceasta protectie va expira si este bine ca momentul sa te prinda acolo si pregatit. Cei care vor avea la acest moment o infrastructura operationala dezvoltata vor avea de castigat“, considera Bogdan Carcu, presedintele Curiero, prima companie de curierat din Romania care si-a anuntat extinderea cu serviciul postal in zonele rurale. Astfel, desi Posta Romana detine infrastructura nationala, care ii permite sa opereze pana la nivelul ultimei gospodarii din mediul rural, cresterea concurentei pe piata de curierat va impune dezvoltarea unor noi pachete de servicii.

     

    Conducerea Postei spune ca nu va renunta in nici un caz la distributia trimiterilor postale in zonele rurale, desi costul de distributie a unei scrisori la sate este deocamdata mult sub cel real – astfel incat, cel mai probabil, odata cu intrarea concurentei vor creste si tarifele. In prezent, 11.030 de postasi lucreaza in cele 6.231 de subunitati postale la sate. Numarul oficiilor a crescut cu 102, comparativ cu 2005 – primul an in care Posta Romana a avut profit net de ordinul milioanelor de euro, respectiv 8 milioane, si nu de ordinul zecilor de mii de euro, cum era obisnuita. Posta estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 300 de milioane de euro, in crestere cu 40 de milioane de euro fata de 2006.

     

    De la 100 mil. euro in 2005, piata de curierat a ajuns la 130 de milioane de euro in 2006, iar in 2007 cresterea estimata de Asociatia Operatorilor de Curierat din Romania (AOCR) este intre 30 si 40%. In plus, volumul expedierilor s-a majorat intr-un an cu aproape 20%, potrivit ANRCTI. In 2005 s-au inregistrat 490 de milioane de trimiteri postale, pe cand in 2004 numarul lor nu a depasit 418 milioane. Datele pe 2006 vor fi disponibile abia in septembrie, potrivit lui Dan Cristian Georgescu, presedinte ANRCTI.

     

    Pe segmentul de curierat postal, Curiero si-a triplat anul trecut afacerile, pana la 3,5 milioane de euro. Orientarea spre zona rurala, inceputa anul acesta, nu este deci intamplatoare, chiar daca noile teritorii „cucerite“ au clienti cu venituri sensibil mai mici. Curiero si-a bugetat pentru acest an afaceri de 5,6 milioane de euro din servicii postale, cu 60% mai mult fata de anul trecut. Iar scopul creeaza mijloacele: compania vrea sa acopere 80% din satele si comunele romanesti, de la 60% cat declara acum. Pentru planurile de extindere, firma sustine ca va suplimenta echipele de livrare cu 3.500 de noi curieri postali.

     

    Portofoliul firmei, care lucreaza acum cu 1.200 de angajati, plus 400 de colaboratori, cuprinde, pe langa serviciile de curierat postal, si servicii de curierat expres, curierat rapid sau curierat cargo, cu o flota de 500 de masini si servicii de livrare in 24 de ore in 470 de localitati. Bogdan Carcu a preluat fraiele acestui business in urma cu patru ani: „In 2003 am preluat de la o cunostinta o firma cu datorii mari. Dincolo de dificultati, am vazut potentialul intr-o piata care este un barometru al economiei“, evoca presedintele Curiero. A riscat si a castigat: la preluare cifra de afaceri era putin peste 100.000 de euro, ajungand in numai un an (2004) la 1,1 mil. euro, pentru ca in 2006 sa ajunga la 8 mil. euro. Pentru anul in curs estimarea se ridica  pana la 12-14 mil. euro.

     

    Pana la sfarsitul lui 2006, Curiero a investit 2,5 de milioane de euro in dezvoltarea si extinderea flotei, 1,3 mil. euro in achizitia de terenuri si amenajare de sedii, plus inca 150.000 de euro in softuri si echipamente. „Din economisire nu se fac averi, iar afacerea asta imi place, chiar daca acum patru ani nici nu visam ca o sa fac curierat“, zice Carcu. Fondatorul Curiero nu are de gand insa sa iasa la pensie din curierat. „Curiero va fi vandut in momentul in care va creste suficient“, sustine Carcu, cu completarea ca daca apare „si maine“ un investitor cu un pret bun, nu va ezita sa vanda.

     

    Deocamdata, Curiero se lupta cu Fan Courier si Cargus pentru primul loc pe piata de curierat intern, iar Carcu are in plan sa lanseze anul acesta inca doua noi companii, in domeniul transportului frigorific si al distributiei de presa. Valoarea estimata a investitiilor ar urma sa ajunga la 1,5 milioane de euro. „In ambele afaceri ma voi folosi de infrastructura pe care am creat-o deja la Curiero, de aceea suma care va fi investita pentru inceput nu este foarte mare“, precizeaza Carcu. Pe segmentul de transport frigorific va concura cu alte companii precum Macromex sau Frigoexpres, in timp ce pe partea de distributie de presa, principalii concurenti sunt Rodipet si MT Press.

  • CERF 2007, intre decolteu si plasma

    Computer & Electronics Romanian Fair se vrea o copie cat mai fidela a targurilor de calibru international, precum CeBit, CES sau 3GSM. Cu toate acestea, in timp ce expozitiile de acest fel pastreaza orientarea catre clientii de business, CERF tinde sa se transforme intr-un eveniment destinat consumatorilor.

     

    Targul de computere si electronice CERF a debutat acum 14 ani, ca prilej pentru companii de a atrage clienti mari, de a incheia parteneriate si de a-si face simtita prezenta in lumea de afaceri. Ideea a fost inspirata din succesul targurilor similare desfasurate la nivel international.

     

    Expozitiile straine au ramas in continuare cu precadere evenimente de tip business-to-business, pretexte de a aduna reprezentanti din intreaga industrie IT&C sub o singura umbrela. In schimb, Computer & Electronics Romanian Fair pare sa se fi indreptat mai mult in directia business-to-consumer, in care principalii clienti sunt cei din randul consumatorilor finali, iar investitia companiilor prezente in cadrul expozitiei este mai degraba una in imagine.

     

    „Acest tip de evenimente incepe sa-si piarda din creativitate si pare a se plafona usor, intrand intr-o oarecare repetitivitate. Dar nu este vorba numai de piata locala, ci si la nivel international“, considera Roxana Pavel, consultant de marketing in cadrul companiei Anteea Consulting. „Vorbesc din prisma unui vizitator de astfel de targuri, pentru care fiecare eveniment seamana foarte mult cu celalalt si toate se indeparteaza de zona de business. Nu spun ca CeBIT, spre exemplu, nu are latura sa indreptata spre consumatori, dar isi pastreaza vizibil si imaginea de targ de business-to-business“, afirma Pavel.

     

    Editia de anul acesta a targului CeBIT de la Hanovra, de exemplu, care a adunat circa 6.000 de expozanti, a contabilizat tranzactii in valoare de aproximativ 11 miliarde de euro in urma parteneriatelor incheiate intre companii. CERF, in schimb, cel mai mare targ de IT&C de pe plan local, a adunat la Romexpo 150 de companii expozante, la fel ca si anul trecut, iar numarul vizitatorilor era estimat la 75.000, cu 1.000 in plus fata de editia de anul trecut. In ceea ce priveste tranzactiile realizate in cadrul CERF, nu se poate vorbi de sume fabuloase, avand in vedere ca majoritatea vizitatorilor au fost utilizatori finali. De departe cea mai mediatizata achizitie a fost cea a televizorului Panasonic Vieira cu plasma cu diagonala de 226 cm si cu greutate de 400 kg, cel mai mare din lume, care a costat 60.000 de euro si despre care s-a spus ca noul proprietar va fi nevoit sa-l ridice cu macaraua pana la etajul blocului unde locuieste.

     

    Sorina Muresan, directorul general al Expotek, compania care organizeaza anual targul Computer & Electronics Romanian Fair, considera insa ca expozitia faciliteaza tranzactii si diferite parteneriate ulterior. „Targul a ajuns intr-o faza de maturitate, ceea ce inseamna ca a inceput sa se stabilizeze si sa mearga in linie dreapta“, spune ea. „O companie de dimensiuni mici si medii poate remarca schimbari semnificative in urma unui astfel de eveniment. Nu numai ca isi creste vizibilitatea, dar poate semna contracte importante prin intermediul targului, investitia necesara pentru aceasta promovare varind de la cateva mii de euro pana la zeci de mii.“

     

    Cat despre companiile foarte mari, cum ar fi Orange, Vodafone sau Romtelecom, care au in general cele mai spectaculoase standuri, CERF reprezinta deja pentru ele strict o investitie in imagine. Si vorbim de sume cuprinse intre 100.000 si 200.000 de euro, conform unor estimari neoficiale din piata.

     

    „Investitia intr-un stand la CERF este mai degraba una de imagine, dar care este necesara, intrucat evenimentul este cel mai important de acest gen din Romania“, spune Tereza Valcan, corporate affairs manager in cadrul Cosmote, responsabila de prezenta companiei in cadrul targului. „Recuperarea investitiei este greu de cuantificat si de cele mai multe ori o companie prezenta la aceasta expozitie nu are castiguri traduse in contracte si parteneriate de business pe masura investitiei realizate.“

     

    Si in cazul grupului K-Tech Ultra Pro, prezent in cadrul expozitiei cu un stand care se intinde pe o suprafata de 400 de metri patrati, prezenta la CERF reprezinta o investitie in imagine. „Evenimentele din cadrul standului si prezentarile interactive de produse si tehnologii noi pe piata atrag numerosi vizitatori in cadrul standului, ceea ce inseamna ca, din acest punct de vedere, ne-am atins obiectivul. Dar asta nu inseamna ca incheiem contracte mari si realizam vanzari importante in cadrul targului“, a explicat Catalin Butolo, director de marketing in cadrul grupului.

     

    Nu e mai putin adevarat ca evenimentele destinate clientilor companii n-au lipsit deloc la editia din acest an. Vodafone a prezentat prima demonstratie de transferuri de date pe baza tehnologiei HDSPA, de pana la 3,6 Mbps, Orange a replicat cu solutia sa de acces la Internetul mobil, tot prin HDSPA si tot pana la 3,6 Mbps, iar Cosmote a anuntat lansarea la 17 mai a serviciului sau de Internet mobil, prin tehnologia i-mode. Iar UPC Romania, venit la CERF doar de Ziua Comunicatiilor, a anuntat crearea unei noi divizii de business, cu solutii de comunicatii fixe pentru companii.

     

    Destule companii au realizat insa ca exista metode mai putin costisitoare de a atrage clientii de business, iar evenimentele realizate independent au o rata de succes uneori mai ridicata. Din lista expozantilor au lipsit nume relevante in piata IT&C precum Zapp, UPC Astral, Samsung, Philips, Depozitul de Calculatoare sau Flamingo, dintre care unele n-au participat nici anul trecut. Unul dintre exemple este Depozitul de Calculatoare. „Penetrarea Internetului aduce tehnologia mai aproape de utilizatori, motiv pentru care acest targ a ajuns sa fie perceput mai degraba ca fiind un eveniment monden“, crede Adrian Furnica, directorul general al Romsoft, compania catre detine Depozitul de Calculatoare. Altfel spus, mai intai sunt remarcate hostesele si dupa aceea tehnologiile si echipamentele prezentate de companii.

     

    „Targul CERF a devenit mult prea mic si nesemnificativ pentru noi“, e de parere Octavian Radu, presedintele grupului RTC, care detine Best Distribution, companie prezenta an de an la CERF pana anul trecut. „Am realizat ca nu mai este o investitie fiabila si nu am mai gasit niciun motiv pentru care ar trebui sa fim prezenti acolo, avand in vedere faptul ca beneficiile ulterioare nu sunt foarte numeroase si exista alte metode de a atrage clienti de business.“

     

    Companiile care au plecat la drum in cadrul acestui eveniment mizau pe atragerea in primul rand a clientilor companii, si numai dupa aceea a consumatorilor. Acum, prezentarile zgomotoase de produse si servicii, insotite eventual si de premii, certifica o schimbare de tendinta, corespunzatoare poate unei democratizari a tehnologiei si unei orientari spre cultura gadgetului, de la plasma gigantica si pana la sistemele de monitorizare a angajatilor prin GPS sau deja faimoasele laptopuri rezistente la socuri sau la apa. Iar interesul public starnit de toate acestea explica de ce totusi investitiile nu contenesc, companiile care renunta sa mai vina la expozitie sunt inlocuite de altele, iar roata show-ului de imagine numit CERF continua sa se invarta.