Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
“Vom încerca să introducem primele plăţi cu telefonul mobil chiar din acest an, dacă nu cel târziu anul viitor. Este dificil de estimat, pentru că în România şi plăţile contactless sunt la început”, a spus Creţu.
Serviciul va fi disponibil pentru toţi clienţii care deţin un card, indiferent de sigla sub care acesta este emis, dar nu se adresează pentru început acelor persoane care nu au un card ataşat contului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Raportat la numarul de tranzactii finalizate, piata autohtona de fuziuni si achizitii a intregistrat o crestere de 5% in anul 2011 fata de anul 2010. Ne situam insa in topul celor mai active piete din Europa Centrala si de Sud Est, cu 120 de tranzactii finalizate in anul 2011. Sectoarele cele mai active anul trecut au fost productia, telecomunicatiile si media, sectorul imobiliar, industria energetica si miniera, iar investitorii strategici au continuat sa domine piata tranzactiilor incheiate”, a declarat Cornelia Bumbacea, partener si director al departamentului de Asistenta in tranzactii Ernst & Young.
Bumbacea spera intr-un 2012 mult mai activ decat anul precedent, cel putin prin prisma tranzactiilor de capital si a privatizarilor planificate de statul roman: “Desi exista in continuare un interes crescut din partea investitorilor strategici precum si un interes constant din partea fondurilor de investitii care scaneaza in mod sistematic piata romaneasca, nu intotdeauna criteriilor lor de marime si performanta sunt indeplinite de societatile romanesti, la momentul prezent.”
Editia actuala a M&A Barometer subliniaza faptul ca piata de fuziuni si achizitii a scazut in 2011 cu 28%, de la 1,26 miliarde de dolari in 2010 la 909 millioane in 2011.
Banca a semnat in acest sens Conventia Generala cu APIA (Agentia de Plati si Interventie in Agricultura) si Conventii tripartite cu APIA si FGCR (Fondul de Garantare a Creditului Rural).
De asemenea, UniCredit Tiriac Bank intentioneaza sa semneze in perioada imediat urmatoare Conventia privind finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatilor curente de catre beneficiarii ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar in favoarea bunastarii pasarilor, respectiv a bunastarii si protectiei porcinelor.
Politica Agricola Comuna (PAC) este sustinuta de doua instrumente financiare: 1) Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala – FEADR, din care este finantat Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si 2) Fondul European de Garantare Agricola – FEGA, care sprijina in special platile directe la hectar (SAPS) si programul de restructurare / reconversie a plantatiilor viticole.
Pentru SAPS, Romania va beneficia in 2012 de peste 1 miliard de euro din FEGA, iar una dintre prioritatile bancii va fi acordarea de facilitati de finantare fermierilor care vor depune cererea de plata pe suprafata incepand cu data de 1 martie.
In primii patru ani de la aderare, Romania a beneficiat de fonduri FEGA de peste 2,3 miliarde de euro. Gradul de absorbtie a acestor fonduri a fost usor sub 100%, FEGA fiind in prezent instrumentul financiar european cu cel mai mare grad de absorbtie in Romania.
Fermierii au beneficiat si de anumite masuri de sprijin finantate din bugetul national, atat aferente sectorului vegetal (Plati Nationale Complementare Directe – PNDC vegetal), cat si zootehnic (PNDC – bovine, PNDC – ovine si caprine, bunastarea pasarilor / porcinelor), care au inregistrat, la randul lor, un grad de absorbtie foarte ridicat.
UniCredit Tiriac Bank ofera mai multe instrumente de creditare pentru agriculturorii care beneficiaza de fonduri europene si nationale nerambursabile, atat prin facilitati de finantare dedicate asigurarii capitalului de lucru pana la incasarea subventiilor gestionate de APIA, cat si prin credite punte, credite de investitii, scrisori de garantie bancara si scrisori de confort pentru proiecte de investitii prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR).
UniCredit Tiriac Bank, a cincea banca din Romania după valoarea activelor, face parte din reteaua grupului italian UniCredit, cel mai mare grup bancar din Europa Centrala si de Est si unul dintre cele mai mari din Europa. Banca are circa 544.000 de clienti, pe care ii deserveste prin intermediul a peste 240 de sucursale.
Suma destinată pentru aceste investiţii în 2013 se ridică la 5 milioane de lei. Suma totală a investiţiilor alocată de CNAB scade la jumătate în acest an faţă de anul trecut, la 591,74 milioane lei, din care 445,31 milioane lei provin din credite bancare interne şi 146,42 milioane lei din surse proprii.
“Piaţa din România are nevoie de un astfel de serviciu şi suntem siguri că această iniţiativă se va bucura de succes, motiv pentru care luăm în calcul dezvoltarea unor noi secţiuni şi instrumente online”, a declarat într-un comunicat Marc Carena, Director Management Clienţi Metro Cash & Carry România.
Magazinul online Metro Office Direct include o gamă de peste 4.500 de articole, îmbogăţită faţă de cea disponibilă pe rafturile magazinelor clasice. Comenzile vor fi onorate în 24 de ore. Plăţile vor putea fi efectuate în baza unui parteneriat încheiat între Metro şi BCR, sau ramburs, la livrarea produselor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
In aceste regiuni va ninge abundent, iar stratul de zapada depus va fi consistent. Vantul va avea intensificari sustinute, cu viteze ce vor depasi la rafala 60 – 70 km/h, in special in judetele din sud-estul tarii unde va fi viscol.
In Dobrogea si in sudul si estul Munteniei, in prima parte a intervalului, precipitatiile vor fi mixte si se va produce polei.
Dupa intervalul mentionat, vremea va deveni geroasa indeosebi noaptea si dimineata, mai ales in estul, sudul si centrul tarii.
Cei de la WLA realizează, de fapt, un TOP 100 al celor mai valoroase branduri din lume, împărţite în 10 categorii: fashion, aviaţie, yachturi, auto, bijuterii, ceasuri, cosmetice, băuturi, hoteluri/cluburi şi o categorie specială, branduri inovative.
Pentru că pe noi ne interesează domeniul auto, iată care este TOP 10 WLA:
1. Rolls-Royce
2. Bentley
3. Ferrari
4. Lamborghini
5. Maserati
6. Aston Martin
7. Bugatti
8. Spyker
9. Pagani
10. Koenigsegg
Deloc surprinzător, Rolls Royce rămâne deţinătorul titlului de cea mai valoroasă marcă auto de lux , lucru confirmat şi de recentul record istoric de vânzări din 2011. Cei de la Bentley sunt imediat în urmă, marca britanică aflată acum sub controlul celor de la Volkswagen având planuri foarte ambiţioase.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Autorităţile au îndeplinit toate criteriile de performanţă şi ţintele indicative pentru a treia revizie a acordului, încheiată la 7 decembrie 2011, inclusiv cele pentru legislaţia de supraveghere bancară şi în domeniul companiilor de stat (recrutarea de manageri privaţi). Au fost îndeplinite doar parţial obiectivele programului privind privatizările, iar autorităţile “au dat înapoi faţă de angajamentul iniţial de a vinde pachete majoritare la companiile de distribuţie a energiei electrice rămase în portofoliul statului”.
Deteriorarea mediului economic ar putea întârzia programul de privatizare, însă perspectiva în sectorul energetic rămâne favorabilă din punctul de vedere al preţurilor, apreciază FMI. Programul prevede, pentru prima parte a lui 2012, vânzarea pachetului deţinut de stat la Oltchim, a pachetului majoritar al Cuprumin Deva şi pachete minoritare din Tarom, Poşta Română, Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica şi Transgaz, plus o a doua încercare de vânzare a 10% din Petrom. Pentru a doua parte a anului, programul prevede privatizarea unui alt grup de companii, incluzând un pachet minoritar din Nuclearelectrica şi vânzarea pachetelor majoritare ale CFR Marfă, ale tuturor companiilor de furnizare a energiei electrice şi ale producătorilor de energie.
Autorităţile trebuie să facă eforturi mai ferme pentru restructurarea companiilor de stat, “pentru că spaţiul bugetar pentru amortizarea pierderilor mari ale unora dintre acestea nu există, iar condiţiile externe ar putea limita succesul ofertelor de privatizare (în special în cazul pachetelor minoritare, unde problemele cu modul cum sunt conduse ar putea limita interesul investitorilor). Activităţile ineficiente sau care generează pierderi sunt o pierdere de resurse pe care România nu şi-o mai poate permite”, afirmă FMI, adăugând că “inclusiv dacă toate reformele din programul FMI sunt aplicate, tot va mai rămâne un sector al companiilor de stat doar parţial adaptat necesităţilor unui stat modern european”.
În privinţa situaţiei bugetului, FMI apreciază că deficitul de 1,9% din PIB prevăzut de Guvern pentru acest an este “mai mic decât cel strict necesar pentru încadrarea în plafonul de 3% din PIB (ESA) cerut de UE. “Controlul strict al cheltuielilor de care va fi nevoie poate pune probleme, însă pentru atingerea acestui obiectiv nu vor fi necesare schimbări majore de politici, fiind suficientă îngheţarea salariilor şi a pensiilor, coroborată cu sprijin suplimentar din partea UE pentru bugetul de investiţii”.
“Guvernul demonstrează angajament constant în raport cu măsurile convenite, însă opoziţia politică se intensifică, odată cu apropierea alegerilor din 2012”, notează experţii FMI în ultimul raport despre România, publicat marţi.
Performanţa economică s-a îmbunătăţit în trimestrul al treilea din 2011, ca efect al recoltei agricole excepţionale şi al producţiei industriale solide, iar cererea internă, construcţiile şi piaţa muncii încep să-şi revină, notează experţii Fondului. Criza din zona euro însă “va încetini puternic creşterea în trimestrele următoare”, cu o reducere a contribuţiei la PIB a exporturilor care deja se simte, iar “incertitudinea de pe pieţele internaţionale a determinat o creştere acută a primelor de risc (CDS), care se va reflecta în ratele dobânzilor, în încetinirea investiţiilor şi a consumului”. Inflaţia a scăzut considerabil şi este aşteptată să se încadreze în ţinta asumată (2-4%), iar deficitul de cont curent este aşteptat să rămână sub 5% din PIB.
Misiunea FMI soseşte marţi la Bucureşti pentru o nouă vizită de evaluare a programului cu autorităţile române, urmând ca discuţiile să se încheie la 6 februarie.
Textul aprobat în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, potrivit unor surse diplomatice, stabileşte reguli de funcţionare ale ESM, destinat să înlocuiască permanent Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) din zona euro, care va fi dotat cu 80 de miliarde de euro fonduri proprii. Tratatul precizează că pentru a beneficia de ajutorul financiar al ESM, va fi necesar ca statele participante să ratifice Pactul ce consolidează disciplina bugetară a zonei euro, aşa-numitul “compact fiscal”, care urmează să fie adoptat la 30 ianuarie şi semnat la începutul lui martie.
SoLib propune degrevarea statului de funcţii şi atribuţii şi transferarea lor către comunităţile locale, reducerea la minim a personalului din administraţia publică centrală şi locală, reforma codurilor de procedură din sistemul juridic, desfiinţarea contribuţiilor obligatorii la asigurările de sănătate şi la sistemul public de pensii, precum şi privatizarea spitalelor publice şi a şcolilor de stat.
În învăţământ, libertarienii români propun desfiinţarea obligativităţii acreditării de către stat a instituţiilor de învăţământ şi a programelor de studii, reducerea obligativităţii învăţământului public la 4 ani şi reducerea la minim a finanţării educaţiei din fonduri publice (vouchere educaţionale în cazul celor care fac dovada lipsei de posibilităţi materiale).
În sănătate, propunerea lor este ca fiecare individ să poată opta pentru un anumit pachet de servicii medicale în funcţie de starea sa de sănătate şi de suma pe care doreşte să o aloce, iar pentru a asigura un nivel minim de asistenţă medicală celor cu venituri insuficiente sau pentru servicii de urgenţă, statul să finanţeze direct pacientul.
SoLib consideră că “piaţa românească a muncii este una dintre cele mai obstrucţionate şi inflexibile din Europa”, din cauza salariului minim, a dificultăţii de concediere, a reglementării orelor suplimentare şi a regulilor de securitate a muncii. În consecinţă, se propun eliminarea prevederilor privind salariul minim şi “abrogarea reglementărilor care descurajează în prezent angajarea forţei de muncă”.
În fine, în domeniul fiscal, libertarienii cer interzicerea prin Constituţie a împrumutului de către stat, taxe mai mici şi mai puţine şi eliminarea statutului de unic mijloc legal de plată deţinut de leu – “cu alte cuvinte, desfiinţarea monopolului producţiei de monedă al băncii centrale, concomitent cu restituirea libertăţii cetăţenilor de a-şi alege moneda convenabilă”.
“Soluţiile pe care le propunem pot fi rezumate astfel: dacă vrem să ne fie bine fiecăruia dintre noi, trebuie să micşorăm puterea statului. Cu cât statul este mai mic, cu atât este mai important individul; cu cât statul decide mai puţine lucruri pentru toată lumea, cu atât fiecare dintre noi poate decide mai mult pentru el însuşi”, a declarat Claudiu Năsui, preşedintele SoLib şi unul dintre autorii Manifestului Libertarian.
Societatea pentru Libertate Individuală (SoLib) este o organizaţie înfiinţată în 2010, fără afiliere politică, a cărei misiune este promovarea principiilor libertăţii şi proprietăţii private. SoLib, conform prezentării pe care şi-o face, “îşi propune să schimbe cultura ideologică a unei societăţi încă puternic afectată de trecutul comunist, în care mecanismele pieţei libere nu sunt complet înţelese”.