Hackerul TinKode are 20 de ani, el urmând a fi audiat, marţi, la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)-Serviciul teritorial Timişoara. Tânărul e suspectat că atacat serverele Armatei Statelor Unite, ale NASA (National Aeronautics and Space Administration) şi Pentagonului (sediul central al Departamentului Armatei), spun sursele citate. “Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală efectuează cercetări faţă de o persoană în vârstă de 20 de ani, din municipiul Timişoara, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de acces fără drept la sisteme informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate şi în scopul obţinerii de date informatice, transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic şi perturbarea gravă a funcţionării unui sistem informatic”, precizează DIICOT, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Ministerul Finanţelor vrea să vândă în februarie titluri de stat de 5 mld. lei
Secretarul de stat în MFP Bogdan Drăgoi a anunţat în luna decembrie că Ministerul Finanţelor negociază o emisiune de obligaţiuni în lei pe piaţa internă cu o maturitate de 15 ani. Trezoreria nu a mai vândut titluri cu o maturitate aşa de mare din iunie 2005, când a atras 50 milioane lei, la un randament de 7,3%. Licitaţia pentru obligaţiunile pe 15 ani, cu scadenţa în iulie 2027, se va desfăşura pe 23 februarie.
De asemenea, Finanţele vor organiza în februarie trei licitaţii pentru certificate de trezorerie şi alte trei pentru obligaţiuni de stat. Trezoreria intenţionează să redeschidă emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de doi, trei şi cinci ani.
-
Preşedintele Băsescu primeşte marţi la Cotroceni delegaţia FMI, CE şi BM
Potrivit programului oficial al preşedintelui, primirea delegaţiei comune va avea loc la ora 11.00. Premierul Emil Boc a fost mandatat, luni, de conducerea coaliţiei, să negocieze cu FMI creşterea pensiilor şi salariilor, din luna aprilie, a anunţat prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde.
Un anunţ similar a fost însă prezentat şi în luna noiembrie 2011, când liderii coaliţiei de guvernare au convenit că salariile bugetarilor şi pensiile ar putea fi majorate în primul semestru al anului 2012, după vizita din aprilie a FMI, dacă nu vor exista “derapaje mari” în Europa şi în România în privinţa creşterii economice.
-
Semnarea ACTA de către statele UE, prim pas pentru intrarea în vigoare a controversatului document
UE a semnat acordul ACTA într-un mod mai mult decât discret – fără comunicat de presă, fără vreun alt anunţ public. Guvernul japonez, însă, a anunţat, pe pagina sa de internet, organizarea procedurii de semnare la sediul MAE din Tokyo. De fapt , toate părţile la Tratat, cu excepţia UE, a Elveţiei şi Mexicului au semnat ACTA în 2011. Este vorba despre Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi SUA. UE a semnat, la 26 ianuarie, la Tokyo, Japonia fiind depozitarul tratatului. Uniunea a fost reprezentată şi a semnat prin intermediul lui Hans Dietmar Schweisgut, ambasador şi şef al Delegaţiei UE în Japonia, conform unui comunicat al MAE nipon.
Cele cinci state membre UE care nu au semnat încă Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute sunt Germania, Estonia, Cipru, Olanda şi Slovacia.
-
Liderii Europei convin asupra unui fond de salvare. Marea Britanie şi Cehia au rămas pe dinafară
Doar Marea Britanie şi Republica Cehă au refuzat să semneze pactul ce va impune sancţiuni automate ţărilor care vor încălca limitele de deficit pe care s-au angajat să le respecte.
Tratatul bugetar trebuie semnat oficial la începutul lunii martie şi se va aplica de îndată de 12 state l-au ratificat. Pactul prevede ca statele semnatare să menţină bugete echilibrate şi un deficit structural care să nu depăşească 0,5 la sută din PIB. Fiecare stat va trebui să instituie un mecanism de corecţie care se va declanşa automat în caz de deparaj în raport cu acest obiectiv. În caz de depăşire a limitei de 3 la sută din PIB a deficitelor publice anuale, statele vor fi expuse unor sancţiuni cvasiautomate.
Mai mult pe www.zf.ro.
-
Alpha Bank amână fuziunea cu Eurobank
Creditorii privaţi ai Greciei, între care băncile greceşti, germane şi franceze ocupă locuri de frunte, negociază sub egida autorităţilor din zona euro o reducere a poverii datoriei elene cu circa 100 de miliarde de euro, în virtutea căreia băncile urmează să-şi asume o pierdere de cel puţin 50% din valoarea nominală a obligaţiunilor greceşti din portofoliu.
Negocierile pentru aşa-numitul PSI (acordul de implicare a creditorilor privaţi) sunt în derulare, iar o sursă citată de AP a relatat luni că acordul final ar putea viza mărirea pierderii creditorilor privaţi la 70% din valoarea obligaţiunilor.
Alpha Bank “intenţionează să aştepte finalizarea termenilor PSI, al căror impact este aşteptat să fie diferit pentru părţile implicate în fuziune (Alpha şi Eurobank), iar apoi să convoace adunarea acţionarilor, astfel încât aceasta să fie corect informată în vederea deciziei ulterioare”, a comunicat grupul elen într-o declaraţie remisă bursei din Atena şi citată de Dow Jones.
Băncile greceşti ar urma să-şi asume pierderi de circa 17 miliarde de euro din totalul de 100 de miliarde. Alpha Bank deţine obligaţiuni guvernamentale elene în valoare de 3,5 miliarde de euro, în timp ce Eurobank deţine circa 7 miliarde.
Restructurarea datoriei elene cu implicarea creditorilor privaţi este o precondiţie pentru ca Grecia să primească noul pachet de susţinere financiară din partea zonei euro, estimat la 130 de miliarde de euro.
Conform termenilor acordului de fuziune anunţaţi în august, acţionarii Eurobank ar urma să primească cinci acţiuni noi Alpha Bank pentru fiecare şapte acţiuni ale lor. La acea vreme, pierderea care ar fi trebuit să fie asumată de băncile deţinătoare de obligaţiuni elene era mult mai mică, de 21% din valoarea nominală.
Tranzacţionarea acţiunilor Alpha Bank şi EFG Eurobank a fost oprită luni la bursa din Atena.
Anunţul Alpha Bank intervine la câteva zile după ce autoritatea elenă pentru concurenţă şi-a dat acordul pentru fuziune.
Fuziunea Alpha cu Eurobank ar crea una dintre cele mai mari bănci din zona euro, cu o reţea de peste 1.300 de sucursale în opt ţări şi poziţie în top 3 al pieţei în Bulgaria, România, Cipru şi Serbia. Noul grup ar deveni cel mai mare din Grecia, cu poziţii de top în toate segmentele activităţii bancare din această ţară. Acţionarii principali, care au aprobat în august 2011 fuziunea, vor fi familia Costopoulos (Alpha), familia Latsis (Eurobank) şi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar (acţionar minoritar al Alpha).
În România, fuziunea corespunzătoare între Alpha Bank România şi Bancpost va crea a treia bancă din sistem după valoarea activelor (peste 7 miliarde de euro) şi o cotă de piaţă de peste 9%.
-
Statele UE pot folosi fonduri europene ca garanţie pentru credite bancare destinate IMM
“Este una dintre cele mai importante decizii anticriză, aceea de a implica masiv Uniunea Europeană şi resursele financiare europene şi garanţiile care pot fi date contra resurselor europene alocate ţărilor şi încă neangajate în contracte”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.
Consiliul European a adoptat în acest sens o declaraţie vizând stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, cu accent pe forţa de muncă tânără. “Este o declaraţie care trebuie să fie transpusă în măsuri care vor fi adoptate la următorul Consiliu European”, a precizat preşedintele.
Băsescu a amintit că România a anticipat într-un fel această decizie, prin înfiinţarea în 2010 a fondului de garanţii guvernamentale pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii. “Este adevărat, nivelul de garanţii nu a fost foarte mare, de câteva zeci de milioane, dar iată o altă măsură pe care într-un fel sau altul am anticipat-o şi care acum va fi mai puternic susţinută şi cu resursă financiară europeană”, a afirmat preşedintele.
-
Băsescu: La Bruxelles, România a obţinut un compromis convenabil
Statele non-euro, dar semnatare ale tratatului, vor participa la summiturile zonei euro ori de câte ori se discută probleme de interes general pentru piaţa unică, legate de competitivitate sau de eventuale modificări strategice în zona euro, de modificări de politici strategice în zona euro, a explicat Băsescu. S-a stabilit că zona euro va avea minim două întâlniri pe an, la care cel puţin la una participă toţi semnatarii tratatului, dacă în cea de-a doua s-ar discuta strict probleme ale zonei euro. Când sunt situaţii în care se întâlneşte numai zona euro, premergător se organizează un Consiliu European, la care se discută eventual problemele care i-ar afecta pe toţi cei 27 şi abia pe urmă se rămâne în grupul celor 17.
“Deci eu cred că s-a obţinut un compromis convenabil, atât statelor din zona euro, cât şi statelor semnatare ale tratatului”, a conchis preşedintele.
Pactul fiscal la care luni au aderat 25 de ţări şi care va fi semnat la 1 martie intră în vigoare când este ratificat de 12 state. În momentul de faţă, 25 de state au anunţat că intenţionează să semneze tratatul pe data de 1 martie. “Noi am fost printre cei care au susţinut ca în tratat să fie inclusă şi obligaţia de respectare a nivelului maxim de îndatorare prevăzut de Acordul de la Maastricht, cu mecanismele care se vor declanşa automat, dar astăzi nu am stabilit cum va funcţiona acest mecanism. Este sarcina Eurogrupului şi a Comisiei să facă nişte propuneri pentru modul cum se declanşează mecanismul cu privire la gradul de îndatorare excesiv”, a afirmat Băsescu. Nivelul maxim de îndatorare acceptat este de 60% din PIB.
A mai rămas de clarificat, la nivel naţional, modul de introducere în Constituţie a obligaţiei de a respecta deficitul structural de cel mult 0,5% din PIB. Spre exemplu, formularea completă – aş vrea să v-o citesc, ca să înţelegeţi unde este interpretarea -, spre exemplu, formularea tradusă, încă nu avem varianta în limba română, dar traducerea din engleză este următoarea: “Regulile menţionate la paragraful I – cele legate de deficitul excesiv – vor fi transpuse în legea naţională a părţilor contractante, cel mai târziu la un an de la intrarea în vigoare a acestui tratat, prin prevederi cu forţă juridică şi caracter permanent, de preferinţă constituţional, sau prevederi care prezintă în alt mod garanţii că vor fi respectate şi asumate pe tot parcursul proceselor naţionale bugetare”. Există state care au alt tip de legi decât România, care se votează cu două treimi sau cu 75% din numărul de parlamentari, în cazul cărora nu mai e necesară introducerea în Constituţie.
“Noi avem răgazul de a modifica Constituţia până la sfârşitul anului 2013, din acest punct de vedere, pentru că tratatul este prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013. Sigur se poate întâmpla să intre în vigoare mai repede şi atunci avem un alt tip de problemă. Spre exemplu, în momentul în care 12 state l-au ratificat el intră în vigoare. Nu exclud posibilitatea ca 12 state să ratifice tratatul înainte de 1 ianuarie 2013. Vreau să cred că România va fi una dintre aceste ţări”, a mai spus şeful statului.
-
Emil Boc respinge “presiunile populiste” ale coaliţiei pentru majorarea salariilor
“Dacă economia ne va permite, că va fi primul trimestru, că va fi al doilea, atunci s-ar putea majora salariile şi pensiile”, a subliniat premierul la TVR, fără să ofere vreun posibil procent pentru majorări. “La Guvern nu va exista un robinet al populismului pe care îl folosim în an electoral”, a adăugat el, insistând că nu poate promite acum că salariile şi pensiile vor fi majorate de la 1 aprilie, aşa cum îi cer partidele din coaliţie.
Coaliţia de guvernământ l-a mandatat luni pe premierul Emil Boc să negocieze cu FMI majorarea cu maximum 5% a salariilor şi a pensiilor începând de la 1 aprilie, a declarat ministrul muncii, Sulfina Barbu.
Potrivit lui Boc, primele analize relevante despre condiţiile de majorare a salariilor şi a pensiilor se vor putea face abia după primul trimestru, când se va vedea şi cum au evoluat exporturile, şi ce se va întâmpla în zona euro, pentru care există prognoze referitoare la intrarea în recesiune în 2012.
Boc a invocat scrisoarea de intenţie către FMI din decembrie, care prevede că salariile şi pensiile vor fi îngheţate în 2012, pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB (ESA) şi că numai în măsura în care condiţiile economice o vor permite vor fi operate majorări prudente pe parcursul anului.
De asemenea, conform raportului la Legea bugetului de stat pentru anul 2012, “cheltuielile de personal continuă sensul descendent şi în anul 2012, ajungând la 6,9% din PIB, cu perspectiva creşterii acestora în cursul anului 2012 până la 7,2%, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, faţă de 7,4% din PIB în anul 2011”.
“Eu înţeleg, şi ca om, şi ca prim-ministru, greutăţile prin care trec oamenii”, a spus Boc, adăugând însă că indiferent ce presiuni populiste s-au făcut, se fac şi se vor mai face asupra lui, rolul unui guvern este să facă ceea ce este corect pentru economie şi nu ceea ce i-ar plăcea.
El a promis însă că, dacă economia îşi va păstra cursul ascendent, prima măsură pe care o va lua Guvernul va fi reducerea CAS, pentru sprijinirea mediului de afaceri.
-
Din februarie, o firmă va putea fi înfiinţată în trei zile
“Solicit şi Oficiului Registrului Comerţului, prin Ministerul Justiţiei, să coreleze aceste proceduri, astfel încât, începând de săptămâna viitoare, să putem da o veste bună mediului de afaceri cu privire la simplificarea procedurilor administrative”, a spus Boc, adăugând că procesul va fi supravegheat de consilierul de stat Andreea Paul-Vass.
De asemenea, premierul a cerut Ministerului Finanţelor să pregătească schema nouă de ajutor de minimis pentru sprijinirea IMM pentru crearea de locuri de muncă şi analiza rapidă a tuturor cererilor care vizează investiţii sau locuri de muncă în România.
“Ştiu, de exemplu, că Bosch a înaintat o cerere de ajutor de stat pentru ceea ce înseamnă creare de locuri de muncă şi investiţii la Cluj şi alte firme care vin acolo în locul Nokia. Este vorba de un angajament pe care l-am făcut mai de mult şi trebuie să fie respectat. Repet, nu pentru că este vorba de Cluj, acest lucru trebuie să fie oriunde în ţară, că este vorba de Delphi de la Iaşi sau de Ford de la Craiova sau de Pirelli de la Slatina, nu contează în ce parte a ţării, sunt investiţii care aduc locuri de muncă”, a afirmat Boc.
El a cerut ca până la 15 februarie să fie disponibilă lista cu investiţiile ministerelor în 2012 şi le-a cerut miniştrilor să facă o prioritizare a investiţiilor, în funcţie de faza în care se află lucrările. “Puneţi accent pe lucrările care se află în fază finală de lucru, adică lucrările care pot fi terminate în anul 2012”, a insistat Emil Boc.
În opinia lui, creşterea economică din 2012 trebuie să se bazeze pe fonduri europene (6 miliarde de euro), investiţii publice (38,2 miliarde de lei alocate din bugetul de stat), utilizarea schemelor de ajutor de stat şi de ajutoare de minimis pe care Guvernul le are la dispoziţie pentru sprijinirea firmelor, precum şi continuarea procedurilor de simplificare a procedurilor administrative, de reducere a tarifelor şi taxelor parafiscale şi de simplificare a procedurilor la care sunt supuse firmele.