BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • GHID DE PENSII: Pensie facultativa vs. asigurare unit-linked

    Strategia de investitii asemanatoare si publicul-tinta comun lasa impresia ca pensia facultativa si asigurarea unit-linked sunt intr-o concurenta crancena. Adevarul este totusi ca avem de-a face cu doua produse cu totul distincte.

    In esenta, pensia facultativa (un produs nou pe piata romaneasca, dar care a strans in doua luni de la lansare cateva mii de contributori) si asigurarea de viata cu componenta de investitie (asa-numitele asigurari unit-linked) sunt doua produse extrem de asemanatoare ca principiu de economisire si investitie. Principiul este simplu si identic la amandoua: cei interesati economisesc an de an o anumita suma, care este investita de administratorul ales in functie de apetitul de risc al clientului, iar la finele perioadei de contributie, banii investiti se intorc in buzunarele contributorului. Esenta celor doua produse este aceeasi: in timpul vietii active, cand exista un surplus financiar, cei ce doresc pot pune deoparte un „ban alb pentru zile negre“ care, investit in diferite plasamente, produce si un castig suplimentar. De fapt, in alte tari politele de asigurare cu componenta de investitie sunt cuprinse intr-un pachet mai mare de pensii facultative. In Romania, pilonul III al sistemului de pensii include doar pensia facultativa, reglementata separat prin legi speciale. Iar intre cele doua exista cateva deosebiri, asa cum exista si multe asemanari.

     

    O prima diferenta vine din faptul ca politele unit-linked combina o asigurare de viata traditionala cu o componenta investitionala; practic, clientul care cumpara un astfel de produs detine si o asigurare de viata, iar cu o parte din contributia sa merge spre diferite plasamente. Venitul suplimentar pe care il poate oferi o astfel de polita depinde mult de perioada pentru care se contribuie la sistem, de sumele pe care fiecare este dispus sa le economiseasca in timpul vietii active si de planul de investitii care se alege. Compania plaseaza banii in diferite programe de investitii – in functie de alegerea clientului si de gradul de risc pe care este dispus sa si-l asume, o combinatie intre investitii in depozite bancare, actiuni sau obligatiuni. In acest fel se obtine un anumit randament, care se adauga depunerilor initiale din contul clientului. Impreuna reprezinta castigul care, scazand comisioanele companiei de asigurare, la varsta de inchidere a contractului de asigurare ii va oferi contributorului un venit suplimentar. Societatile de asigurari ce vand polite unit-linked au, cel mai adesea, mai multe fonduri, cu grade de risc diferite, intre care la un moment dat contributorii se pot transfera daca doresc. Acelasi principiu se aplica si in cazul fondurilor de pensii – iar daca un contributor opteaza pentru transferul la un alt fond administrat de aceeasi companie, nu este penalizat.

    Acelasi principiu de investitii functioneaza si la pensiile facultative, unde nu exista insa componenta de asigurare, iar contributiile merg integral (dupa ce se scad comisioanele administratorului) spre diferite tipuri de plasamente. Legislatia in vigoare permite administratorilor de pensii facultative sa investeasca maxim 50% din activele fondurilor in actiuni, in timp ce la politele de asigurare nu exista o limitare impusa prin lege. Gradul de risc al fondurilor de pensii este, in aceste conditii, cel mult mediu, chiar si in conditiile in care plasamentele in actiuni se apropie de limita permisa de lege.

     

    Pe piata exista acum patru administratori de pensii facultative si sase fonduri. Cele mai recente au fost lansate chiar saptamana trecuta, respectiv AZT Vivace (administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private) si ING Optim (administrat de ING Asigurari de Viata). Cel dintai este un fond cu profil de risc ridicat, ce investeste 45-50% din activele clientilor sai in actiuni listate, in timp ce al doilea are un profil de risc moderat, investind in actiuni listate intre 5% si 35% din active.

     

    De asemenea, CSSPP a autorizat vineri si Raiffeisen Asset Management (RAM) ca administrator de fonduri de pensii facultative, precum si prospectul primei scheme de pensii a RAM, „Raiffeisen Acumulare“.

     

    Alte patru fonduri au strans deja cateva mii de clienti, cumulat, si au inceput deja sa colecteze contributii: Pensia Mea – administrat de Aviva, ING Clasic –  ING Asigurari de Viata, AZT Moderato – Allianz-Tiriac Pensii Private si BCR Prudent – BCR Asigurari de Viata. In cazul lor, riscul este moderat (la Allianz, ING si Aviva) si redus (la BCR). Si OTP Garancia, compania de asigurari a OTP Group, a primit aprobarea pentru prospectul schemei primului sau fond, OTP Strateg Fond de Pensii Facultative, ce va avea un grad de risc mediu. La OTP, vanzarile ar putea incepe cel mai probabil in luna august.

     

    O alta deosebire intre cele doua produse tine de nivelul contributiilor si de tratamentul fiscal pentru acestea. La fondurile de pensii facultative, contributia maxima este stabilita prin lege la 15% din venitul salarial brut lunar, iar in limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro. La asigurarile de viata, contributiile nu sunt limitate, dar nici deductibile. Iar deductibilitatea poate face diferente: spre exemplu, in Ungaria, unde pensiile facultative au fost introduse fara a se oferi facilitati fiscale pentru contributii, au fost un esec. Ulterior au fost transformate in pensii obligatorii. In Cehia, unde contributiile facultative la un sistem privat de pensii au fost deductibile fiscal – intr-un anumit cuantum – sistemul a fost un mare succes (in sistem intrasera, la jumatatea anului 2004, aproximativ 2,6 milioane de cehi, adica aproximativ un sfert din populatia totala a tarii).

     

    O alta deosebire importanta tine de garantii. Daca in cazul asigurarilor unit-linked riscul de pierdere de pe urma plasamentelor efectuate este al asiguratului, la pensii administratorii sunt obligati sa garanteze macar contributiile efective, din care se scad comisioanele de administrare. In plus, in cazul pensiilor, legislatia impune existenta unui fond de garantare, constituit din contributiile administratorilor si ale furnizorilor de pensii, cu scopul de a proteja interesele participantilor. Din acest fond se face plata drepturilor beneficiarilor, daca este imposibila asigurarea lor de catre administratori sau furnizori de pensii facultative.

     

    In afara de toate diferentele cuantificabile mai exista una psihologica: contributiile la fondurile de pensii sunt „blocate“ pana la momentul pensionarii. In cazul asigurarilor, chiar daca retragerea lor se comisioneaza, banii sunt oricand la indemana. Iar cand vine vorba de banii de pensie, tentatia de a folosi aceste economii probabil ca de la bun inceput e mai bine sa nu existe.

  • Puncte cheie

    OFERTA DE PENSII FACULTATIVE. Doua noi fonduri au aparut pe piata: AZT Vivace este administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private si are un profil de risc ridicat, iar ING Optim este administrat de ING Asigurari de Viata si are un profil de risc moderat. Cele doua vin sa completeze oferta existenta: Pensia Mea – administrat de Aviva, ING Clasic – administrat de ING Asigurari de Viata, AZT Moderato – administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private si BCR Prudent – administrat de BCR Asigurari de Viata. Cel mai probabil, in august li se va alatura si OTP Garancia, cu primul sau fond, OTP Strateg, ce va avea un grad de risc mediu. De asemenea CSSPP a autorizat si prospectul primei scheme de pensii a Raiffeisen Asset Management,  „Raiffeisen Acumulare“.

     

    CONCURENTUL UNIT-LINKED? Asigurarile unit-linked presupun plasarea unei parti din contributie in fonduri administrate de societatea de asigurari sau de un administrator extern. In cazul acestor produse exista insa si o componenta de asigurare de viata, spre care merge o parte din contributie. In Romania, politele unit-linked au aparut in urma cu aproape zece ani, iar pe piata exista acum mai multe companii ce le ofera. Printre acestea se numara Interamerican, Aviva Asigurari de Viata, ING Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac, Generali, KD Life, iar BCR Asigurari de Viata si-a anuntat intentia de a le introduce in oferta. Anul trecut, randamentele programelor de investitii unit-linked au variat intre o pierdere de peste 7% si un castig de mai bine de 30%.

     

    DIFERENTE. Cele doua produse, pensiile facultative si asigurarile unit-linked, sunt complementare (acolo unde exista disponibilitatea financiara de a contribui la amandoua). Unul dintre avantajele pensiilor facultative sta in deductibilitatea fiscala a contributiilor – care, desi mica (maxim 200 de euro pe an), aduce din start un randament de 16% investitiei. Pe de alta parte, contributiile la asigurarile unit-linked nu sunt limitate prin lege, in timp ce la un fond de pensii contributia maxima poate fi de 15% din venitul salarial brut lunar. La ambele produse pot contribui si angajatorii, in contul salariatilor – la pensii existand si pentru acestia o deductibilitate fiscala in limita a 200 de euro pe an. Perioada de contributie este lunga in ambele cazuri – insa la pensii accesul la banii economisiti este restrictionat, in timp ce la asigurari banii pot fi retrasi oricand (chiar daca, retrasi dupa o perioada scurta de timp, aduc pierdere si nu profit). In plus, la pensii, administratorul trebuie sa garanteze macar contributiile efectuate (fara comisioane), in timp ce la asigurari, riscul este transferat total participantului.

  • STUDIU DE CAZ: Cum a ajuns Agricola sa pre – gateasca Sav’Or

    Schimbarea obiceiurilor de consum si a stilului de viata se reflecta si in cererea tot mai mare de produse semipreparate. Agricola Bacau, cea mai mare companie romaneasca producatoare de carne de pui, s-a decis sa lanseze o gama de semipreparate care au extins pe piata o nisa ocupata anterior doar de supele deshidratate si de pizza congelata.

    Piata vest-europeana este cel mai bun profesor, spune Gheorghe Antochi, presedintele Agricola Bacau. In tarile dezvoltate se poate vedea unde va ajunge piata romaneasca maine, motiv pentru care ideile de afaceri sunt acolo la indemana. Un exemplu este segmentul alimentelor semipreparate, traditional in tarile dezvoltate, dar destul de slab dezvoltat la noi pana nu de mult.


    Compania bacauana producea semipreparate inca din 2002, dar abia in 2005 a pus in functiune, ca urmare a unor investitii din fonduri SAPARD, o fabrica dedicata acestui tip de produse (Europrod). Pana in 2005, spune presedintele grupului, pe acest segment compania nu avea niciun competitor. „Era o linie de productie la Constanta, in sistem lohn, care producea ready meals (mancaruri gata preparate) cu carne importata din Brazilia. Dar toata productia era trimisa peste hotare.“ Practic, produsele semipreparate si congelate (snitele sau hamburgeri) ale Agricola au fost pana anul trecut un test: compania incerca marea cu degetul, sa vada daca produsele au aici cautare sau raman intepenite pe rafturi.


    „Am studiat atent piata romaneasca si ce se intampla in strainatate“, afirma Antochi. Concluzia a fost clara: produsele aveau nevoie de un nume si de o pozitionare distincta, asa ca au fost relansate la jumatatea anului trecut, sub umbrela marcii Sav’Or. De fapt, modificarile s-au facut nu numai la nivelul numelui, ci „s-a lucrat si la retete“, declara Antochi. In plus, au fost schimbate si ambalajele, care pot fi acum resigilate pentru ca produsul sa fie pus in congelator, daca nu sunt gatite o singura data toate portiile. Intrarea pe piata a marcii Sav’Or a fost sutinuta de o campanie publicitara ce s-a desfasurat pe toate canalele media, iar anul acesta bugetul de promovare dedicat marcii ajunge la 1 milion de euro.


    Strategia producatorului este in linie cu modificarile din mai toate segmentele pietei, pentru ca exista „o translatare clara a cererii dinspre produsele simple catre cele mai sofisticate, cu valoare adaugata“, sustine Antochi. In cazul companiei pe care o conduce, gama de semipreparate Sav’Or se plaseaza in partea superioara a ofertei, fiind vorba de produse „cu cea mai mare valoare adaugata“. Acest tip de produse sunt cele ce contrabalanseaza scaderea vanzarilor in segmentul „low“, cum sunt spre exemplu tacamurile de pui (resturile ramase la transare). „In urma cu cativa ani era bataie pe tacamuri; acum acest produs a ramas de nisa si se mai vinde foarte putin.“ In locul lor, tot mai multi romani pun in cosul de cumparaturi produse mai bune calitativ. Rafinarea gusturilor, cresterea puterii de cumparare, completate de un numar tot mai mare de clienti tineri, cu o viata activa si putin timp liber, s-au transformat in cazul Agricola intr-o solutie de crestere a afacerii.


    Gama Sav’Or cuprinde acum 16 produse – 5 vegetale si 11 cu carne de pui, trei din cele din carne fiind lansate in luna mai a acestui an. In primele cinci luni din 2007, cresterea vanzarilor pentru gama Sav’Or a fost de 64% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Produsele nu sunt destinate insa exclusiv pietei interne, 10% din volumul total fiind exportat catre Elvetia, Olanda si, mai nou, catre Irlanda, spune Antochi.

    In 2006, Sav’Or a realizat 5% din volumul si 7% din valoarea vanzarilor Agricola, cifra de afaceri a companiei ajungand la aproape 70 de milioane de euro, cu un profit de un milion de euro. Compania are un program de investitii pentru anul in curs si cel viitor de 5,5 milioane de euro, bani destinati productiei de carne de pasare. Sumele sunt directionate in principal catre modernizarea abatorului de pasari si a statiei de incubatie.         

     

    CONTEXTUL: La inceputul lui 2006, Agricola Bacau avea in oferta produse semipreparate, cu valoare adaugata, destinate consumatorilor tineri si ocupati. Compania era in topul producatorilor de carne de pui si cauta noi variante de crestere a afacerii.

     

    DECIZIA: Compania a hotarat sa-si lanseze ca brand noua gama de produse semipreparate si la jumatatea anului 2006 a lansat Sav’Or. Cheltuielile de publicitate, ce au inclus nu doar promovarea Sav’Or, ci si campaniile „Biosecurizat“ si „Agricola pe gustul tau“, s-au ridicat la jumatate de milion de euro.

     

    EFECTELE:  Vanzarile de produse semipreparate Sav’Or inseamna in prezent 5% din volumul si 7% din valoarea vanzarilor. Bugetul de publicitate din acest an se ridica la 1 milion de euro si este destinat in totalitate promovarii marcii Sav’Or. In primele cinci luni ale acestui an, cresterea vanzarilor pentru gama Sav’Or a fost de 64% comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior.

  • Alekperov, manager si actionar

    Vagit Alekperov, CEO al Lukoil, a cumparat 2,16% din actiunile companiei, platind un miliard de euro. Astfel, participatia sa la al doilea jucator de pe piata petrolului din Rusia a ajuns la 19%, apropiata de procentul de 21% detinut de la sfarsitul lui 2006 de compania americana ConocoPhillips.

     

    Publicatia Forbes estima, in martie, averea lui Alekperov la 12,4 miliarde de dolari (circa 9,5 miliarde de euro). In acelasi timp, Nikolai Tvetkov, membru al board-ului Lukoil si inclus si el de Forbes in clasamentul celor mai bogati oameni din lume (8,4 miliarde de dolari – circa 6,4 miliarde de euro), a vandut 1,9% din actiunile firmei pentru 902 milioane de euro. Roland Nash, director de strategie la banca de investitii Renaissance Capital din Moscova, spune ca majorarea participatiei lui Alekperov este un lucru bun pentru companie, deoarece nimeni nu stie mai bine decat acesta ce se intampla la Lukoil. Anterior acestei tranzactii, Vagit Alekperov si adjunctul sau, Leonid Fedun, ajunsesera impreuna la pragul de 25% din actiunile companiei, necesar pentru a bloca deciziile strategice. 

  • Trafic mare la bulgari

    La nici sase luni dupa inaugurarea noului terminal al aeroportului de la Sofia, ministrul bulgar al transporturilor intentioneaza sa solicite o noua marire a capacitatii aeroportului. Conform calculelor initiale, terminalul trebuia sa atinga capacitatea de 2,6 milioane de pasageri pe an in 2009.

     

    Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care a cofinantat proiectul, a avansat ulterior ca termen mai probabil anul 2011. Insa, pe masura ce tot mai multe companii aeriene au inaugurat curse spre si dinspre Sofia, traficul a crescut peste asteptari. Anul trecut, prin aeroport au trecut 2,2 milioane de pasageri, iar in primele cinci luni din 2007 cresterea a fost de 21% fata de aceeasi perioada din 2006. Petar Mutafchiev, ministrul transporturilor, a anuntat ca a convocat o sedinta cu expertii unde se va discuta despre o eventuala marire a capacitatii aeroportului. Directorul acestuia, Plamen Stancev, a dat deo-camdata asigurari ca nu exista pericolul unei supraaglomerari din cauza apropierii de capacitatea maxima.

  • Deodorante pentru toata Europa

    Unilever va transfera productia de deodorante de la fabrica din Leeds, Marea Britanie, la cea de la Severnoe Sianie, de langa Sankt Petersburg. Pentru modernizarea liniilor de productie de aici, compania va investi 7 milioane de euro.

     

    Fabrica ruseasca va produce 47 de milioane de deodorante, care vor fi comercializate in Rusia si in 23 de tari din Europa. Unilever a cumparat fabrica ruseasca in 1994, transformand-o in cea mai mare unitate de productie a sa din Europa. Denis Gurinovici, corporate relations director la biroul din Rusia al Unilever, spune ca productia in Rusia este favorabila in special datorita costurilor reduse cu forta de munca. Analistii considera insa ca un alt motiv pentru care astfel de investitii sunt profitabile il reprezinta normele de mediu, mult mai permisive in Rusia decat in statele din vestul Europei.

  • Lactatele Fama, gata pentru Romania

    Divizia specializata in management a fondului spaniol de investitii GED a achizitionat firma de produse lactate Fama, al treilea producator de pe piata din Bulgaria. Cu o cifra de afaceri estimata pentru acest an la 20 de milioane de euro, Fama detine o pondere de 12% din piata bulgara de profil.

     

    Valoarea tranzactiei nu a fost data publicitatii. Este a patra operatiune pe care GED o efectueaza prin al doilea fond al sau in Europa de Est si prima din Bulgaria. Infiintata in 2000, cu sediul la Varna, firma produce lactate sub marca proprie si distribuie si branduri premium internationale. Fondul spaniol va aduce o noua echipa la conducerea Fama, ale carei obiective vor fi cresterea capacitatii de productie, precum si a numarului de produse si imbunatatirea calitatii. Conform publicatiei Dnevnik, noul actionar si-a propus si o dezvoltare a capacitatii de distributie a lactatelor Fama in bazinul Marii Negre, inclusiv in Romania, data fiind proximitatea geografica si oportunitatile pietei romanesti.  

  • Unora le place prazul

    Faptul ca Renault e deja pe piata de aici e un avantaj pentru americanii de la Ford, daca acestia vor accepta cerintele statului roman in materie de colaborare cu furnizori locali. Ramane insa de vazut care vor fi cerintele Ford, singura companie ce a depus oferta pentru Automobile Craiova, in raport cu statul roman.

     

    Ford va veni la Craiova, asa se aude pe aici“, spunea saptamana trecuta, cu o siguranta complice, un angajat al uzinei oltene cu cateva zile chiar inainte de a se afla ca americanii sunt singurii ofertanti in licitatia pentru vanzarea fostei fabrici a Daewoo. Justificarea data era interesul mai mare aratat de aceasta companie uzinei. Angajatul povesteste cum chiar din primavara Ford a trimis o echipa la Craiova sa faca un lucru ce i-a facut pe majoritatea angajatilor sa ridice din sprancene: au sapat 16 puturi de 20 de metri adancime prin uzina craioveana. Sapaturile au fost facute in special in jurul vopsitoriei si al halelor care depoziteaza hidrocarburi sau chimicale. Ford urmarea sa faca o analiza a structurii solului si a gradului de poluare, ca sa stie ce investitii sunt necesare pentru a nu face rabat de la politica „verde“ pe care o practica in toate fabricile sale.

     

    Intr-o ambianta complet diferita, un alt indiciu a fost dat la petrecerea exclusivista de sarbatorire a zilei nationale a Statelor Unite. Ambasadorul a ridicat cupa de sampanie catre doua persoane, reprezentantii Ford, spunand ca Romania este cel mai bun prieten al SUA. Si daca mai era loc de indoieli, in ziua urmatoare, cea in care a fost anuntata singura oferta pentru actiunile statului de la Automobile Craiova, la redactiile celor mai importante publicatii din Romania au sosit din partea importatorului Ford reviste-brosuri de 22 de pagini al caror titlu, „Ford si Craiova – un parteneriat de succes“, a risipit orice mister. 

     

    Insa pe cat de asteptata a fost intrarea Ford la licitatie, pe atat de neasteptata a fost retragerea celor de la General Motors (GM). Mai ales ca GM nu se afla la prima negociere aici. In 1999, dupa falimentul Daewoo in Coreea, americanii au preluat mare parte din capacitatea de productie a constructorului asiatic. Una dintre exceptii a fost Daewoo Craiova. Ulterior, in tentativa de privatizare de anul trecut, General Motors s-a declarat nesatisfacut de nivelul sprijinului pe care statul roman era dispus sa il ofere, in facilitati fiscale, in cazul unei preluari. Cu doar doua zile inainte de anuntarea Ford ca singur finalist, Steven Harris, directorul de comunicare al corporatiei americane, declara pentru BUSINESS Magazin ca „interesul este pentru marca Chevrolet, pentru care exista o cerere foarte mare in regiune, iar la Craiova s-ar putea produce modele din clasa mica sau compacta“. Despre General Motors s-ar putea spune ca este mai aproape de Romania decat Ford si datorita faptului ca aici exista un birou de reprezentare al GM South East Europe si un centru de achizitii la Sibiu, interfata cu furnizorii locali de piese si subansamble. In contrast, Ford este prezent doar prin intermediul Romcar in Romania, companie din grupul Tiriac Auto, care joaca rolul de importator si este in acelasi timp cel mai mare dealer al marcii.

     

    Dupa ce, ulterior, GM a anuntat ca a decis sa nu depuna oferta finala pentru Automobile Craiova, pentru ca „riscurile si incertitudinile depasesc potentialul beneficiu“, reprezentantii companiei au afirmat totusi ca in continuare sunt in cautarea unor noi capacitati de productie in zona est-europeana, pentru satisfacerea comenzilor din Europa. Chiar si in Romania. „Un greenfield ramane intotdeauna o optiune“, a declarat Marc Kempe, director de comunicare GM Central and Eastern Europe. De unde a venit motivatia pasului inapoi? Compania a indicat mai degraba de unde nu vine; Kempe a spus ca grupul american s-a declarat de acord cu stabilirea castigatorului prin grila de departajare a participantilor. Conform datelor publicate in oferta de privatizare de catre AVAS, pretul oferit pe actiune are o pondere de 35%, investitiile asumate pentru cresterea capacitatii de productie – 20%, volumul de productie propus – 20%, la fel ca si planul de integrare in industria auto locala. La acest ultim punct, AVAS pretinde ca in patru ani, gradul de integrare locala, adica ponderea pieselor comandate la furnizori locali pentru constructia autoturismelor, sa fie de 60%.

     

    Pentru a pune cifra in perspectiva, trebuie spus ca uzina Dacia de la Pitesti are un grad de integrare de „mai mult de 50%, dar se tinde spre 60%“, dupa cum spun reprezentantii producatorului de Logan. General Motors a sustinut ca nu ar fi o problema atingerea acestei cifre, pentru ca oricum lucreaza si acum cu multi furnizori locali, prin intermediul centrului de achizitie de la Sibiu (de pilda Autoliv din Brasov, care produc centuri de siguranta si airbaguri pentru GM si pentru Dacia). Acelasi procent de 60% a fost inclus in contractul de privatizare din 1994, cand coreenii de la Daewoo preluau uzina de la Craiova. Cifra nu a fost atinsa vreodata, cele mai multe dintre componente fiind in continuare importate si doar asamblate la Craiova. Cu acest motiv al nerespectarii contractului, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a dat in judecata uzina, cerand restituirea tuturor facilitatilor fiscale de care s-a bucurat Daewoo, la care se adauga penalitati. Suma in cauza este de 700 de milioane de euro.

     

    De aceea, firma Darian, evaluatorul din partea statului al uzinei de la Craiova, spune ca estimarea pe care urmeaza sa o inainteze va contine doua cifre: cu si fara datorii. Aceasta pentru ca desi la ultima infatisare, de acum doua saptamani, in fata Curtii de Apel Bucuresti a fost hotarata exonerarea uzinei de la plata facilitatilor fiscale, ANAF are obligatia de a ataca decizia, iar cel mai probabil sentinta finala ar putea fi data la sfarsitul anului. Aceasta situatie a datoriilor va avea probabil efect asupra pretului care va fi negociat acum cu Ford. Vorbind despre valoarea activelor Automobile Craiova, Adrian Vascu, cel care a condus echipa de evaluatori a Darian, spune ca decizia de a accepta sau nu un pret are mai multe resorturi. „Tine si de sinergia producatorului cu piata locala – e vorba de o vanzare strategica, cu implicatii in industria orizontala“, spune Vascu, fara a oferi o estimare asupra valorii uzinei. Anterior, reprezentanti ai industriei auto locale spuneau ca fabrica ar trebui sa valoreze cel putin 800 de milioane de euro, iar pachetul de 72% scos la vanzare in jur de 500 de milioane de euro.

     

    Acelasi angajat sigur ca Ford urmeaza sa vina la Craiova, intrebat fiind pe care dintre cei doi pretendenti americani i-ar prefera, a dat un raspuns graitor: „Mai rau de atat nu se poate, oricare din ei ar veni va fi mai bine“. La uzina, de o luna si jumatate a fost oprita productia pentru Cielo si Nubira, iar singurul model care mai iese acum de pe banda de asamblare este Daewoo Matiz. Alte cateva hale mai produc insa arbori cotiti si chiulase, pentru ca exista cerere in Coreea. Oricum plafonul maxim de productie de 100.000 de automobile n-a fost atins niciodata, in timp ce acum Ford vorbeste de o marire a capacitatii la 200.000 de unitati, „pentru ca avem un plan total de crestere care trece de 2 milioane de unitati pentru 2007“, dupa cum declara John Fleming, presedintele Ford Europe, pentru Automotive News Europe.

     

    Oricare va fi compania care va prelua uzina de la Craiova (Ford, acum, sau o alta daca licitatia cu un singur participant nu va aduce un rezultat), ecosistemul de furnizori si producatori de piese de schimb sau componente este insa cu mult mai eficient decat era la venirea Renault in Pitesti. „Reteaua nationala a inceput sa functioneze, livrarile se fac la timp, calitatea e buna si asta nu e putin lucru, dupa ce ai avut experienta lucratului inainte de 2000. Au invatat din mers, s-au profesionalizat“, spune Constantin Stroe, vicepresedinte al Automobile Dacia Groupe Renault. Acum, pe platforma de la Mioveni sunt sute de furnizori care lucreaza pentru uzina Dacia. Alte piese se fac in orase din tara. Sistemul de franare se face la Satu Mare, spumele poliuretanice folosite sunt aduse de la Timisoara, acolo unde este produs si sistemul de iluminare, iar centurile de siguranta sunt facute in Brasov. „Este un avantaj fantastic pentru Ford faptul ca Renault este aici de atat timp.

     

    E ca si cum ar avea o autostrada prin mijlocul unei paduri. Noi am facut aceasta autostrada, am facut terasamente, am defrisat si tot ce trebuie“, se exprima plastic Stroe despre profesionalizarea pe care francezii au incurajat-o sau chiar fortat-o in randul partenerilor locali.

     

    Ar putea Ford folosi aceiasi furnizori care produc acum pentru Dacia? Stroe crede ca da. „Tendinta este ca un furnizor sa lucreze cu mai multi producatori, exclusivitatea nu isi are rostul. De exemplu, un element de la o pompa de benzina este acelasi poate si pentru Ford, si pentru Dacia. Nimeni nu se uita cum arata si chiar daca fiecare masina vine cu performantele ei, ele sunt date de ansamblu, nu de o parte“, isi explica Stroe punctul de vedere. Evident, in conditiile in care o mica parte din componentele unei masini, cele care tin de personalitatea marcii, asa cum ar fi elementele de caroserie, nu pot fi neaparat fabricate in acelasi loc unde le face concurenta.

     

    Vestile sunt bune, asadar, nu doar pentru fabrica de la Craiova, ci pentru intreaga industrie auto romaneasca. Doi giganti mondiali care sa exporte mare parte din productia locala ar insemna contracte mai mari pentru niste furnizori care cel mai probabil vor fi obligati sa-si extinda capacitatile de productie – si eventual sa deschida altele noi in apropierea Craiovei. Aceasta e parerea lui Mihai Voicu, ministru pentru relatia cu Parlamentul, care s-a declarat sigur ca venirea Ford ar antrena o dezvoltare importanta a Olteniei si a orasului Craiova.

     

    Ramane de vazut insa cum se impaca strategia Ford stabilita in 2005 cu obligativitatea de a folosi cat mai multi furnizori locali. Ford cumpara anual componente pentru automobilele proprii in valoare de peste 90 de miliarde de dolari (65 de miliarde de euro). Fortat sa-si reduca costurile, acum doi ani producatorul a luat masura de a reduce numarul furnizorilor, oferind mai multe comenzi unui grup mai restrans. Intr-o prima faza, Ford a redus la jumatate numarul furnizorilor a 20 de componente-cheie, cum ar fi scaunele, suspensiile si cauciucurile, componente care insemnau costuri anuale de 35 de miliarde de dolari (25 de miliarde de euro).

     

    Planurile au fost de a reduce numarul total al furnizorilor de la 2.500 la mai putin de 1.000, oferind celor alesi contracte ferme pe mai multi ani si comenzi mai mari si cerand in schimb preturi mai mici. Cum se impaca aceasta strategie cu constrangerile date de clauzele impuse de statul roman? Probabil ca pentru producatorul american ar fi o derogare care merita sa fie facuta; pana la urma, costurile de fabricatie a unor componente produse in Romania sunt cel putin la un nivel mediu. Statul in schimb, cel putin la nivel declarativ, nu mai arata aceeasi lejeritate in acordarea de facilitati fiscale asa cum a facut-o pana acum cativa ani si de care au beneficiat si Daewoo, dar mai ales francezii de la Renault.

     

    „Nu vrem sa fie nevoie de o lege speciala pentru privatizarea Automobile Craiova“, a declarat Sebastian Vladescu, seful comisiei AVAS, imediat dupa ce a fost deschisa cutia de carton cu sigla Ford care continea oferta producatorului american. „Ford ar putea beneficia de facilitati din partea statului doar conform legislatiei europene si doar daca le va solicita.“ Iar aici chiar nu e vreun mister, in conditiile in care Ford concureaza de unul singur.

  • La a treia privatizare

    Daca Ford ajunge la Craiova, fabrica de aici marcheaza o premiera: ar ajunge la al treilea proprietar strain, fiecare din acestia provenind de pe alt continent.

    • Decembrie 1976 Statul roman si Citroën semneaza un acord pentru construirea unei fabrici auto ultramoderne care sa construiasca masini de mic litraj.
    • Octombrie 1982 Fabrica devine operationala, cu o intarziere fata de planurile initiale de aproape trei ani. Incepe productia modelului Citroën Prototype Y sub numele Oltcit.
    • Decembrie 1989 Expira contractul cu Citroën in baza caruia era produs modelul Oltcit si care era cunoscut cumparatorilor din Europa de Vest drept Citroën Axel.
    • 1994 Fabrica este cumparata de Daewoo, al doilea constructor sud-coreean dupa Hyundai.
    • 1996 La Craiova incep sa se asambleze modelele Daewoo Tico, Cielo si Espero.
    • 1997 In incinta fabricii este deschisa o unitate de productie pentru motoare si cutii de viteze, cu piata de export in principal in Rusia.
    • 1999 Corporatia Daewoo intra in faliment si General Motors cumpara fabricile din Coreea ale producatorului coreean, dar nu si pe cele din Romania, Polonia si Uzbekistan.
    • 2005 General Motors intra in negocieri pentru preluarea fabricii din Craiova, dar dupa cateva luni renunta.
    • 2006 Statul roman rascumpara Automobile Craiova de la Daewoo, pentru 60 de milioane de dolari.
    • 5 iulie 2007 Ford Europe este singurul constructor auto care depune oferta pentru preluarea unui pachet de 72% din actiunile Automobile Craiova.

  • Vin americanii

    Probleme? Compania americana cu sediul intr-o suburbie din Detroit a fost infiintata in 1903. In 2006, vanzarile Ford au ajuns la 160 mld. dolari (127 mld. euro), in conditiile unei pierderi nete de 12,6 mld. dolari (10 mld. euro). La nivel mondial, Ford este al treilea producator din punctul de vedere al unitatilor vandute, in urma Toyota si General Motors, compania producand anul trecut 6,6 milioane de autovehicule in cele 82 de unitati de productie din lume, cu 89.000 de angajati.

     

    Sub sigla Ford. Ford Motor Company s-a extins prin achizitii puternice, dar a trebuit sa renunte la o parte a marcilor din portofoliu. Cel mai recent caz este Aston Martin, vandut in aceasta primavara unui fond de investitii. Acum, pe langa marca Ford, care asigura cea mai mare parte a veniturilor, constructorul american controleaza producatori ca Land Rover, Jaguar, Mazda (partial), Mercury sau Lincoln.

     

    Ford in Europa. Cu cele 15 unitati de productie in Europa, Ford face fata cu greu comenzilor pentru modele din clasa mica sau compacta, cum sunt Fiesta si Focus. Tocmai de aceea constructorul urmareste cresterea capacitatii prin achizitia fabricii de la Craiova. Reteaua de 5.500 de dealeri a Ford din Europa, a doua ca marime de pe continent, a vandut anul trecut in Europa 1,85 milioane de vehicule. 8,5% din toate masinile vandute in Europa au purtat marca Ford.