Fondurile mutuale si asigurarile sunt, in viziunea analistilor, tipurile de investitii care vor avea cea mai mare crestere in urmatorii doi-trei ani. Incet dar sigur, romanii vor invata sa caute castig si in alte parti decat la banca. Unde? Si ce au de oferit aceste plasamente alternative?
Mai putin de 20% dintre romani reusesc sa faca economii intr-o luna obisnuita, iar cel mai adesea suma acumulata nu depaseste un milion de lei vechi, arata un studiu realizat de Metro Media Transilvania. Iar daca adaugam la asta faptul ca mai bine de jumatate dintre cei ce economisesc spun ca intentioneaza sa cheltuiasca sumele respective, faptul ca romanii se afla pe ultimul loc in clasamentele privind gradul de economisire nu este deloc greu de inteles. Practic, arata un studiu al grupului Unicredit, romanii economisesc si investesc de aproape noua ori si jumatate mai putin decat cehii si doar pe jumatate fata de vecinii bulgari.
Dar lucrurile se vor schimba in anii ce vin, pe masura ce si veniturile vor creste – spune acelasi studiu. Astfel ca, pentru perioada 2006-2008, analistii de la Unicredit anticipeaza o crestere medie a avutiei financiare a romanilor (adica a valorilor lor de orice fel – numerar, depozite, titluri si actiuni, participatii la fonduri mutuale, asigurari si pensii) de circa 17%. Cresterea – aproape dubla fata de media tarilor din jurul nostru – va fi stimulata, in principal, de fondurile mutuale si de asigurarile cu componenta investitionala, ce vor cunoaste ritmurile cele mai mari de crestere. Lovite de scaderea accentuata a dobanzilor, depozitele bancare vor mai pierde teren in ochii romanilor si nici economiile la saltea nu vor mai fi la fel de iubite.
Au insa ce oferi romanilor ce vor sa economiseasca aceste plasamente alternative? De ce ar renunta cineva la un depozit cu grad de risc zero la banca pentru a-si investi banii in instrumente la care riscul de a pierde e mai ridicat? E o intrebare pe care ne-o punem toti cei care ne gandim sa facem o investitie: merita sa ne plasam banii in fonduri sau e mai bine sa-i punem la banca?, spune Eugen Voicu, presedintele societatii de investitii Cerinvest. In opinia sa, raspunsul depinde foarte mult de tipul de investitor despre care este vorba, respectiv de gradul de risc pe care este dispus sa si-l asume.
Chiar daca, adauga Voicu, pe piata exista diferite tipuri de fonduri, cred ca oricine poate gasi ceva sa i se potriveasca. In functie de modul in care isi investesc activele, fondurile deschise de investitii sunt de patru feluri, fiecare dintre ele avand un grad mai mic sau mai mare de risc: fonduri monetare (cu risc zero), fonduri de obligatiuni si instrumente cu venit fix (cu risc minim spre mediu), diversificate (risc mediu) si de actiuni (cu risc ridicat). Dar si randamentele sunt pe masura: astfel ca, daca fondurile monetare au adus anul trecut un randament mediu de 6-7 procente, la cele diversificate castigul a mers si pana la peste 30%.
Cele mai mari randamente le-au avut insa – deloc greu de inteles – fondurile de actiuni, ce investesc peste 45% din active in actiuni. Spre exemplu, cel mai mare randament de pe piata l-a avut, anul trecut, Omninvest, un fond de actiuni administrat de SIRA, unde cresterea a fost de peste 50%. Per ansamblu, toate fondurile de tip diversificat sau cu investitii in actiuni au adus castiguri peste nivelul inflatiei (de 8,6% anul trecut) si cu mult mai mari decat dobanzile platite de banci la depozite.
De fapt, spune Eugen Voicu, castigurile fondurilor au fost mai mari decat cele aduse de depozite permanent in ultimii cativa ani. Pentru 2006, presedintele Certinvest anticipeaza pentru fondurile administrate de compania sa randamente de circa 30% in cazul celor de actiuni si 20% pentru cele diversificate. In conditiile unei inflatii anticipate de banca centrala la 5% plus minus un punct procentual, castigul este consistent. Chiar si la o inflatie de circa 7% – cat vad analistii independenti – randamentul ramane interesant.
Fondurile mutuale (cel putin cele ce aduc castiguri mai mari) nu sunt insa plasamentul ideal pentru cei ce vor sa isi scoata banii foarte repede. In cele mai multe cazuri, pentru a descuraja plasamentele speculative, pentru retrageri dupa un termen scurt exista comisioane, ce pot merge si pana la 3%. Dupa noua luni, spune Eugen Voicu, la fondurile diversificate comisionul de retragere este zero, iar la cele diversificate dupa sase luni scade la 0,5%. Mai exista insa si un alt motiv pentru care orizontul de timp recomandat pentru astfel de investitii e mai lung. Fiind vorba despre bani pe care societatile ii investesc in actiuni (cel putin partial) randamentul poate varia foarte mult.
Spre exemplu, cei care au investit in fonduri de actiuni de la inceputul anului au trait si ceva emotii: unele fonduri (BCR Expert, spre exemplu) au intrat pe pierdere (cu un randament de aproape minus cinci la suta de la inceputul anului) sau au adus randamente de doar 1-2%. Dar, per ansamblu, randamentele fondurilor sunt convenabile, pe un fond de piata convenabila, este de parere Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management. Motiv pentru care, spune el, chiar daca romanii nu vor renunta nici in viitor la clasicul depozit bancar, alternativele de investitii vor capata si ele consistenta. Acelasi lucru il vad si analistii de la Unicredit, care spun, in studiul citat anterior, ca cel mai mare ritm de crestere dintre activele financiare ale romanilor il vor avea, intre 2006 si 2008, fondurile mutuale (cu 44%), urmate de asigurari (cu 29%), numerar si depozite (cu 16%) si titluri si actiuni (cu 15%).
Astfel ca, desi in prezent, numarul de investitori in cele 24 de fonduri – cate exista in acest moment pe piata – se apropia de 74.000, el va creste in anii viitori. Spre comparatie, la aceeasi data, numarul conturilor deschise la banci era de peste 33 de milioane, conform datelor BNR. Valoarea totala a activelor nete administrate de fondurile de investitii se ridica la finele lunii februarie la circa 505 milioane de lei vechi (aproximativ 140 de milioane de euro). In 3-5 ani lucrurile vor sta cu totul altfel, este de parere Mihail Ion, dand exemplul evolutiilor inregistrate si in tarile vecine. Astfel, daca in urma cu cinci ani, fondurile de investitii reprezentau in multe tari din regiune 0,2-0,5% din PIB, in 2005 ajunsesera sa reprezinte mai bine de 8% din PIB. De aici, Ion trage concluzia ca, si in Romania, in 3-5 ani fondurile vor ajunge la active de peste 2 miliarde de euro.
Pe de alta parte, asigurarile nu reprezentau in 2005 decat 4% din totalul activelor financiare ale romanilor, insa ponderea lor va creste, potrivit studiului Unicredit, la circa 5,5% in urmatorii trei ani. Asigurarile de viata cu componenta investitionala – asa-numitele unit-linked – sunt vandute in prezent de patru companii: Interamerican, Allianz-Tiriac, Aviva si ING Asigurari de Viata.
Pentru anul acesta s-au mai anuntat cu astfel de produse insa inca trei companii: Generali Asigurari, Ceccar-Romas (cumparata recent de OTP) si societatea de asigurari de viata cu capital sloven KD Life, aflata in curs de autorizare. La asigurarile cu componenta investitionala de tip unit linked, pe langa suma asigurata, exista si posibilitatea de investitii in diferite programe oferite de asiguratori. Anul trecut cel mai mare randament inregistrat de programele de investitii unit-linked a fost de putin peste 20% – cea mai mare parte din banii asiguratilor fiind plasata in actiuni ale companiilor europene si, intr-o proportie mai mica, in instrumente monetare de pe piata romaneasca si actiuni cotate la Bursa romaneasca.
Dar si aceste tipuri de investitii sunt pe termen lung (si foarte lung), nefiind indicate pentru mai putin de zece ani, spune Marius Onofrei, directorul de comunicare de la Allianz-Tiriac. Exista, spune el, mai multe costuri – de vanzare, de administrare a fondurilor etc. – ce se distribuie si amortizeaza pe toata perioada investitiei. Astfel ca, adauga Onofrei, care spune ca in 2005 Allianz a incheiat circa 8.000 de astfel de polite noi, primii trei ani aduc chiar si pierdere pentru clienti. Pe o perioada de zece ani, insa, sustine el, media anuala a randamentului este peste o dobanda bancara. Totusi, in cazul politelor de tip unit-linked riscul investitiei apartine in totalitate clientului, doar suma asigurata fiind garantata, nu si eficienta investitiilor.
Cresterile pe care le vor inregistra diferitele tipuri de plasamente nu inseamna insa ca romanii vor renunta cu totul la economisirea din banci: Depozitul bancar va ramane totusi preferatul romanilor, este de parere Mihaela Popescu, economist in departamentul de cercetare de la Unicredit. Explicatia cresterii mari despre care vorbesc cercetatorii de la Unicredit pentru fondurile de investitii tine tocmai de baza mica de la care pleaca, explica ea, acelasi lucru intamplandu-se si in cazul politelor de asigurare de tip unit linked.
La finele lui 2005, investitiile in fonduri mutuale reprezentau doar 0,4% din totalul activelor financiare ale romanilor, fata de circa 10% in tarile Noii Europe (regiune ce include Bulgaria, Cehia, Croatia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Romania si Turcia). Pentru 2008, procentul va creste in Romania (in ochii analistilor de la Unicredit) la circa 0,7% din total. Plasamentele mai sofisticate vor musca din economiile in numerar si depozite bancare: ponderea acestora in total va scadea de la aproape 74%, cat este in prezent, la 73% in anul 2008. Economisirea de la banci a avut deja mult de suferit din cauza scaderii puternice a dobanzilor din a doua jumatate a anului trecut.
Astfel ca, daca la inceputul lui 2005, bancile plateau si 11-12% pentru un depozit, la sfarsitul anului procentul coborase si pana la 2-3 procente. Efectele nu au intarziat sa apara, astfel ca ritmul de crestere a economisirii a scazut pana la minime istorice. Romanii au preferat – incurajati si de usurinta cu care poate fi accesat un credit, si de costurile mai mici ale imprumuturilor – sa consume, in detrimentul economisirii.
Astfel ca ritmul anual (februarie 2005-februarie 2006) de crestere a economiilor populatiei a coborat pana la 8%, cel mai redus nivel din ultimii trei ani. Spre comparatie, intre februarie 2004 si februarie 2005, ritmul de crestere al economisirii fusese de 30%. La finele lui februarie, depozitele populatiei in lei totalizau 17,3 miliarde de lei (4,98 miliarde de euro), fata de 11,42 miliarde de lei (3,28 miliarde de euro), cat insumau depozitele in valuta.
Incurajati de politica BNR, ce ii scapa ori de cate ori au nevoie de surplusul de bani, o parte din bancheri au ridicat in ultima perioada dobanzile la depozite. Pe piata au aparut din nou si dobanzi ce ajung la 6-7 procente – niveluri real pozitive, cel putin fata de inflatia asteptata la sfarsitul anului. Bancherii pun pe piata produse din ce in ce mai sofisticate – de genul produselor de economisire, in care se pot face depuneri si retrageri succesive fara a fi afectat randamentul final -, dobanzi fixe de 7-8% pe perioade ce merg acum si pana la doi ani.
Spre exemplu, Raiffeisen a lansat o oferta promotionala, valabila pana la finele lui mai, prin care ofera o dobanda fixa de 6% la depozitul pe termen de trei luni, fata de 4,25% in mod obisnuit. La BCR, dobanda pentru certificatele de depozit cu discount pe doi ani a urcat recent la 7,25%, iar la Bancpost si Banca Romaneasca pentru depozitele pe un an dobanda este de 7,5%, procent fix. Majoritatea bancilor remunereaza depozitele cu dobanzi variabile – ce se pot modifica oricand, in functie de (in mod destul de subiectiv) conditiile pietei.
Ce tip de investitie este, tragand linie si adunand, cea mai buna? Raspunsul nu poate veni decat facand o analiza a apetitului la risc, spun analistii, pentru ca toate au avantajele si dezavantajele lor. Pana una alta, arata studiul realizat de Metro Media Transilvania, din cei 20% dintre romani ce reusesc sa economiseasca ceva, aproximativ 20% depun banii la o banca, 20% ii plaseaza in alte forme de economisire si doar 11% aleg sa investeasca.