BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Puncte cheie

    OFERTA. Pana in prezent au fost autorizate 12 fonduri de pensii private obligatorii, respectiv cele administrate de AIG, Allianz-Tiriac Pensii Private, Aviva, BCR, BRD, BT Aegon, Generali, ING, Interamerican, Omniasig, OTP si Prima Pensie. Bancpost a fost, saptamana trecuta, autorizat ca administrator al unui fond de pensii (al carui prospect a fost si el autorizat), urmand sa parcurga etapa de autorizare a fondului in sine. In faza de asteptare pentru licenta se mai afla AG2R, KD Life, Marfin-Egnatia si Romexterra-Delta. Din informatiile disponibile pana in prezent, majoritatea companiilor vor oferi fonduri de pensii obligatorii cu risc moderat, respectiv fonduri care aloca aproximativ 20%-30% din active in actiuni listate si restul in instrumente mai sigure (titluri de stat, obligatiuni, instrumente de piata monetara). Generali a anuntat, in mod singular, ca va administra un fond cu risc ridicat. Pentru a putea vinde pensii obligatorii, agentii de marketing ai companiilor trebuie sa fie autorizati de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

     

    START. La inceputul saptamanii viitoare, pe 17 septembrie, incepe perioada de subscriere pentru pensiile private obligatorii, ce va dura pana pe 17 ianuarie. In decursul a patru luni toti angajatii cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa isi aleaga o companie spre care sa fie redirectionata o parte din contributia pentru pensie (CAS), care va fi administrata privat. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an si va ajunge in 2013 la 6%. Sistemul pensiilor private obligatorii nu presupune niciun cost suplimentar pentru angajati.

     

    CONTRACTUL. Aderarea la un fond de pensii administrat privat este o optiune individuala a participantului si se face din propria initiativa sau in urma repartizarii sale aleatorii de catre Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS). Procedura e simpla: o persoana care indeplineste conditiile necesare dobandeste calitatea de participant la un fond de pensii administrat privat daca a semnat un act individual de aderare (sau a fost repartizat aleatoriu de catre CNPAS), actul individual de aderare a fost validat de catre CNPAS si a fost efectuata plata unei contributii la fondul de pensii administrat privat ales. Actul individual de aderare trebuie sa includa obligatoriu o serie si un numar unic alocat de catre CSSPP, sigla, logo-ul si datele de contact ale administratorului. In momentul semnarii contractului agentul de marketing are obligatia sa solicite contributorului o copie a actului de identitate, cu semnatura lui olografa. 

  • STUDIU DE CAZ: Cum a prins sistemul anglo-saxon la Bostina si Asociatii

    CONTEXTUL:  In ultimii ani, piata avocaturii de afaceri s-a dezvoltat foarte mult. Doru Bostina, fondatorul societatii de avocatura Bostina si Asociatii, a simtit o intensificare a presiunii din partea pietei si a clientilor.

     

    DECIZIA: Bostina a pornit, de la inceputul lui 2005, un sistem nou de organizare a cabinetului de avocatura dupa modelul anglo-saxon – o structura de tip corporatist.

     

    EFECTELE: Cresterea „in progresie geometrica a cifrei de afaceri“ (care a depasit in 2006 zece milioane de euro, fata de 6,4 milioane de euro in 2005) si o eficienta sporita a avocatilor.

     

    Sa conduci 100 de oameni ce profeseaza o meserie eminamente liberala poate fi extrem de dificil. Sa ii organizezi intr-un sistem corporatist, care se poate dovedi prea restrictiv pentru gusturile unor avocati, poate fi inceputul unui esec rasunator. Ca nu este asa o demonstreaza evolutia afacerilor casei de avocatura Bostina si Asociatii.

     

    Inca de acum trei ani, Doru Bostina, coordonatorul cabinetului de avocatura Bostina si Asociatii, s-a gandit ca are nevoie de o organizare a structurii firmei. „Era si este in continuare o presiune foarte mare din partea pietei“, spune el, aratand spre numarul din ce in ce mai mare de investitii si tranzactii ce au loc in Romania. „Acum se petrec lucruri care acum 4-5 ani nu se intamplau, au venit clienti la care nu visam atunci.“ In acelasi timp, piata avocaturii de afaceri nu s-a schimbat prea mult in aceasta perioada. „Sunt in mare aceleasi nume pe piata, chiar daca a crescut putin numarul avocatilor, dar ne confruntam cu o piata de 10, poate de 20 de ori mai mare decat acum 4-5 ani“, explica Doru Bostina.

     

    Lucrand cu firme de la Londra, el s-a gandit sa introduca in firma pe care o conducea un sistem de organizare imprumutat din cultura anglo-saxona, mai apropiat de structura unei corporatii, diferit de practica unei profesii liberale. Spre sfarsitul lui 2004, sistemul a fost definitivat, dar „implementarea continua“, spune Doru Bostina. In esenta, avocatii au fost impartiti pe departamente specializate – acum in numar de 13 -, iar sefii de departamente sunt implicati activ in management, nu numai in probleme juridice. Ei au urmat cursuri de project management. „Am constatat ca intram in proiecte tot mai mari care nu implicau numai chestiuni profesionale, ci si abilitati organizatorice“, isi justifica Doru Bostina decizia.

     

    Una dintre cele mai interesante optiuni pe care a avut-o coordonatorul casei de avocatura a fost angajarea unui cost controller, adus de la McDonald’s, care analizeaza activitatea fiecarui avocat. „El ne spune: departamentul acela are potential, celalalt si-a atins limitele, clientul X este nerentabil“, spune Doru Bostina. Cu alte cuvinte, „ai aceeasi senzatie ca atunci cand privesti plansa cu litere fara ochelari si apoi prin lentile“, descrie el situatia.

     

    Acestea nu sunt insa singurele schimbari produse in ultima perioada in casa de avocatura. Acum exista un sistem de management al clientilor, al dosarelor, sisteme de arhivare electronica. „Nu m-am gandit niciodata ca voi angaja doi oameni de IT“, spune zambind Bostina.

     

    El este de parere ca, odata cu numarul mai mare de lucrari pe care le au de rezolvat toti avocatii romani, in conditiile unor resurse – in special resurse umane – limitate, firmele de avocatura sunt fortate sa se schimbe, sa inoveze, sa gaseasca noutati, dar si solutii de crestere a eficientei. „Ca sa castigi mai mult, trebuie sa investesti mai mult. Ca sa investesti mai mult, trebuie sa ai mai mult. E un cerc vicios pe care inca nu l-a rupt nimeni“, apreciaza Bostina.

     

    Toate firmele de avocatura sunt in cautare de avocati, dat fiind numarul mare de proiecte, dar si complexitatea acestora. Acest lucru a dus la cresterea onorariilor, dar au creat si probleme – deoarece, cu putine exceptii, nu apar multi avocati noi. Piata isi va gasi un drum, dar nu se stie inca pe unde, spune Bostina: „Suntem prinsi in ritmul Ciuleandra – mergem din ce in ce mai repede -, dar nu stim ce se va intampla in final“.

     

    Schimbarile au fost adoptate uneori cu reticenta, dar fara mari perturbari ale activitatii. „Nucleul dur“ al firmei este aproape acelasi cu cel care functiona in 2000. Iar efectele au fost, crede Doru Bostina, spectaculoase: „Cifra de afaceri a crescut in progresie geometrica“.

     

    Anul trecut, Bostina si Asociatii a avut venituri de peste zece milioane de euro, cu circa 50% mai mult decat in 2005. In plus, cost controllerul a aratat ca si eficienta avocatilor s-a imbunatatit, spune Bostina. Pentru acest an, societatea de avocatura si-a propus o crestere de aproximativ 20%. „Prima jumatate a anului a mers foarte bine, avem o crestere in parametrii pe care ni i-am propus la sfarsitul anului trecut.“

     

    Lucrurile arata bine in lumina prezentata de Doru Bostina, dar este multumit de rezultate? De cele financiare este cu siguranta incantat, dar pe plan profesional ar fi loc de mai bine. Pentru ca, urmand modelul corporatist, Doru Bostina s-a transformat din avocat intr-un soi de CEO. Spune, cu o parere de rau in glas, ca nu a mai lucrat la un dosar de mai bine de un an de zile: „Incerc, dar nu reusesc sa scap de partea de administrare a resurselor“.

  • Cumparam doar o banca mare

    Grupul bancar italian Intesa Sanpaolo SpA este interesat de achizitia unor banci in Rusia si Ucraina. Antonio Fallico, seful subsidiarei ruse a grupului italian, spune ca banca ce va fi achizitionata va avea probabil active de peste 1,1 mld. euro.

     

    Fallico recunoaste ca momentan „suntem o banca mica in Rusia dupa active, marimea afacerii si alti indicatori“ – de aceea, un salt calitativ este posibil doar prin cumpararea unei banci cu un volum relativ mare al activelor. In Rusia, bancile cu active de peste 1,1 mld. euro sunt situate intre primele 50 de institutii de credit. Activele KMB-Bank (Small Business Credit Bank), in care Intesa detine 75% din actiuni, ating 1,3 mld. euro.

  • Sapte modele VW vor fi produse in Rusia

    Volkswagen va produce sapte modele la noua fabrica din Rusia pe care o ridica in orasul Kaluga, unde productia totala va ajunge la 150.000 de unitati pe an. In octombrie va fi lansat primul model, Skoda Octavia, cel mai de succes model al grupului german pe piata ruseasca.

     

    Din noiembrie vor incepe sa fie produse Jetta si Passat, iar din decembrie li se va alatura si Skoda Fabia. Din martie va incepe productia Tiguan, iar modelul bazat pe VW Polo dezvoltat special pentru piata ruseasca nu va intra in fabricatie mai devreme de februarie 2009.  In clasamentul vanzarilor din Rusia pe primele sapte luni, Skoda Octavia este urmata de Passat, cu 5.200 de unitati, Touareg cu 2.700, Fabia cu 2.600, Jetta cu 2.000 si Polo cu 809.

  • Aeroport de vanzare

    Aeroportul orasului ungar Debrecen va fi scos la privatizare, in incercarea de a atrage un investitor strategic. Lajos Kósa, primarul orasului, a spus ca propunerea va fi supusa aprobarii consiliului local la inceputul acestei luni.

     

    Din 1994, municipalitatea a investit 18,5 milioane de euro in dezvoltarea aeroportului. Intrucat volumul traficului a crescut substantial, oficialii unguri vor sa atraga un investitor strategic si nu unul financiar. Zece investitori din China, Rusia, Germania, Austria, Marea Britanie si Spania si-au manifestat intentia de a prelua controlul asupra aeroportului. 

  • E vremea fuziunilor

    Sectorul imobiliar din Polonia se pregateste sa intre intr-o etapa de consolidare, in urma careia numarul dezvoltatorilor se va reduce semnificativ in urmatorii trei ani, potrivit analistilor citati de cotidianul Rzeczpospolita.

     

    Se estimeaza ca grupul celor care vor rezista valului de achizitii si fuziuni va depasi cu putin zece. Din cauza incetinirii ritmului de crestere a preturilor apartamentelor, multi dezvoltatori vor sa iasa de pe piata. „Negocierile privind fuziunile se deruleaza deja“, spune Andrzej Knigawka, analist la ING Securities. Michal Solowow, care controleaza compania Echo Investments, considera ca principalii cumparatori vor fi firmele straine, care doresc sa intre in Polonia si cauta companii cu know-how local.

  • Piata de electrocasnice in ascensiune libera

    Dupa un an 2006 in care aproape toti marii retaileri de electronice si electrocasnice au fost afectati de scaderea pietei, prima jumatate a acestui an a inclinat din nou balanta catre crestere. Cum va arata piata la final de an?

     

    Incepand cu a doua jumatate a acestui an, batalia pentru titlul de cel mai mare retailer de electronice si electrocasnice din Romania nu se mai da intre Altex si Flamingo, ci intre Altex si Domo, dupa ce cresterea vanzarilor l-a propulsat pe acesta din urma pe locul al doilea in clasament. E o prima concluzie in urma rezultatelor financiare din prima jumatate a acestui an, rezultate care au determinat companiile sa revizuiasca, aproape fara exceptie, estimarile pentru intreg anul.

     

    „De obicei, in piata de retail de electronice si electrocasnice, prima jumatate a anului aduce in jur de 35-40% din cifra de afaceri anuala a companiei“, estimeaza Gyorgy Baba, directorul Primex, companie care a fost cumparata de grupul turc Sabanci Holding, detinatorul brandului Teknosa. A doua jumatate a anului, dupa Baba, aduce in general un procent mai mare din vanzari tocmai pentru ca in aceasta perioada exista doua varfuri in vanzari – lunile august si decembrie.

     

    Mergand pe aceasta logica, cele 112 milioane de euro incasate de Altex in primele sase luni l-au determinat pe directorul executiv Dan Ostahie sa creasca stacheta de la o cifra de afaceri de 275 de milioane de euro, cum anuntase anterior, la cel putin 300 de milioane de euro. „Chiar daca diferenta dintre vechea si noua estimare poate parea o suma mare, 300 de milioane reprezinta un obiectiv plauzibil“, sustine Ostahie. Cresterea vanzarilor Altex din primul semestru o atribuie interesului crescut pentru televizoarele cu cristale lichide, odata ce au fost eliminate taxele vamale pentru importul din UE de astfel de produse, dar si faptului ca pe piata exista un numar mare de proiecte rezidentiale noi, care ii determina pe noii proprietari sa-si reinnoiasca electronicele si electrocasnicele. Aceiasi factori ar urma sa sustina si cresterile prognozate pentru perioada urmatoare, inclusiv la nivelul pietei de retail electro in general, pe care Ostahie o estimeaza la peste un miliard de euro la sfarsitul anului.

     

    Altex a fost cel mai tare afectata anul trecut de scaderea pietei: cifra de afaceri a scazut cu 55 mil. euro comparativ cu 2005, iar exercitiul financiar a fost incheiat cu o pierdere de 3,9 milioane de euro. „Anul 2007 este insa un an bun pentru economia romaneasca. Piata isi revine si incepe sa se stabilizeze, fapt care sustine si revenirea situatiei Altex“, spune Ostahie, estimand ca 2007 ii va aduce un profit net de 6 mil. euro, adica 2% din cifra de afaceri, si un profit operational (EBITDA) de 15 mil. euro pentru Altex.

     

    In ceea ce priveste Domo, compania nu pare sa fi fost afectata de scaderea pietei din 2006. Cifra de afaceri a companiei a crescut in fiecare din ultimii cinci ani si, mai mult, prima jumatate a acestui an a depasit asteptarile managementului, care pana acum a revizuit de trei ori in sens pozitiv estimarile privind afacerile anuale. In ianuarie, compania anunta pentru 2007 o cifra de afaceri de aproximativ 150 de milioane de euro, pentru ca acum sa ajunga la o perspectiva de 200 de milioane de euro. Cifra se intemeiaza pe faptul ca vanzarile din primele sase luni (care in general reprezinta pentru Domo circa 36% din afacerile anuale, conform conducerii companiei) aproape ca s-au dublat, la 75 de milioane de euro.

     

    In plus, Lorand Szarvadi, directorul executiv al Domo, conteaza pe impactul pe care il va avea asupra vanzarilor deschiderea primelor magazine Technomarket, avand in vedere ca lantul comercial cu acest nume (detinut de fondul de investitii Equest, noul actionar majoritar al Domo) va intra in Romania prin intermediul Domo. Szarvadi a spus ca magazinul-pilot al Technomarket, cu o investitie de „cateva sute de mii de euro“, va fi deschis la Targoviste la sfarsitul lui septembrie pe o suprafata de 1.500 mp, urmand ca alte doua sa se deschida „foarte posibil“ pana la sfarsitul anului si inca unul in iulie anul viitor, in parcul de retail Vitantis din Bucuresti. Diferenta fata de magazinele Domo tine in primul rand de suprafata, a spus Szarvadi: dimensiunea vizata de Technomarket (cu exceptia primului magazin) este de 3.000 mp, pe cand magazinele Domo vor fi limitate la cel mult 1.500 mp.

     

    In ce masura cresterea vanzarilor se va transpune intr-o marire de profit? „Intotdeauna am evitat ritmurile de crestere exagerate si am luat masuri de reglare a volumului de vanzari astfel incat sa iesim cel putin pe break-even. N-am urmarit niciodata sa vindem cat mai mult posibil doar pentru a fi lideri de piata, ci am mers pe ideea de a vinde cat putem fara a pierde bani“, spune Lorand Szarvadi. Aceasta strategie i-a furnizat argumentul pentru o estimare de profit net de 8 milioane de euro pentru 2007, mai mare decat in cazul oricarui alt competitor.

     

    Spre deosebire de Altex si Domo, Flamingo pare a se confrunta in continuare cu probleme similare anului trecut. Cifra de afaceri in primul semestru s-a diminuat in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, de la 70,1 la 67,9 milioane de euro, fapt care a determinat compania sa reduca estimarile pentru intregul an de la 175 de milioane de euro (cat avusese in 2005) la 160 de milioane de euro (doar cu 10 milioane peste nivelul din 2006). In plus, Flamingo a consemnat deja o pierdere de 4,8 milioane de euro pe primele sase luni, in conditiile in care a aplicat totusi o strategie de reducere a costurilor cu 2,2 milioane de euro.

     

    „Cifrele din primul semestru, chiar daca nu sunt o surpriza placuta, nu sunt de natura sa ne ingrijoreze“, spune Dragos Simion, vicepresedinte Flamingo International, aducand argumentul ca vanzarile companiei au fost afectate de „unele desincronizari intre inchideri si deschideri de noi magazine“. Simion se refera la restructurarea activitatilor din strainatate si inchiderile de magazine, in virtutea strategiei de rentabilizare a afacerii, fara ca in locul lor sa fie deschise altele (e vorba de magazinele Flanco World, planul fiind ca pana la sfarsitul anului sa fie inaugurate zece unitati). Flamingo spera totusi in rezultatele aduse de varful de sezon – perioada sarbatorilor de iarna, ca sa recupereze pierderea din primul semestru.

     

    Singura companie care nu si-a schimbat estimarile este Primex. „Strategia noastra se bazeaza mai mult pe suprafete medii de vanzare, spre deosebire de competitorii care merg pe suprafete mari, intrucat consideram ca acestea din urma sunt mai riscante atunci cand scad vanzarile pe metrul patrat“, spune directorul Gyorgy Baba. Magazinele Cosmo/Teknosa au adus Primex vanzari de 14,5 milioane de euro in prima jumatate a acestui an, dintre care 300.000 de euro au fost profitul net si a determinat compania sa-si mentina estimarea initiala de 45-50 de milioane pentru 2007.

     

    Dincolo de toate aceste evolutii, un singur lucru pare a ramane neschimbat, si anume optimismul privitor la mersul pietei. Toti principalii competitori evalueaza in continuare piata de retail de electronice si electrocasnice la un miliard de euro. „Anul acesta piata va depasi pentru prima data pragul de un miliard, iar in situatia foarte probabila a unui trimestru patru peste asteptari, va ajunge chiar la 1,1 miliarde de euro“, spune Lorand Szarvadi de la Domo, justificand previziunea prin majorarea veniturilor consumatorilor si prin eliminarea taxelor vamale la produsele electronice si de IT din Uniunea Europeana.

  • La jumatatea anului

    Dupa primele sase luni ale acestui an, companiile de retail de electronice si electrocasnice si-au ridicat estimarile privind afacerile pentru intreg anul.

     

    Companie

    Cifra de afaceri (mil. euro)

     

    Sem. 1

    2007*

    Altex

    112

    300

    Domo

    75

    200

    Flamingo

    67,9

    160

    Primex

    14,5

    45

     

    *(estimare)

    Sursa: companiile

  • Lista lui Malak

    Numit recent director executiv al GE Money Romania, americanul de origine slovaca Ronald Malak conduce o echipa de management formata dintr-un britanic si trei romani. In mandatul lui, GE Money ar urma sa incheie integrarea celor trei afaceri de consumer finance pe care le controleaza aici si eventual sa ajunga sa-si adauge in oferta servicii de banca universala.

     

    Alegerea unui american pentru a conduce afacerea GE Money din Romania, companie creata dupa integrarea celor trei institutii financiare nebancare pe care americanii le-au cumparat in toamna anului trecut (Domenia Credit, Estima Finance si Motoractive) face cumva exceptie de la practica uzuala a grupului. „Dupa ce GE integreaza afacerile pe care le cumpara pe o piata, managementul este in genere preluat de catre un localnic“, spunea in urma cu trei luni britanicul Mark Hampson, care cumula la vremea respectiva functiile de CEO interimar si coordonator pentru procesul de integrare.

     

    Totusi, americanii au optat sa aduca la sefia businessului din Romania un expat – pe americanul de origine slovaca Ronald Malak, in varsta de 56 de ani. El este cel care, in timp ce Mark Hampson se va ocupa de finalizarea procesului de integrare, trebuie sa identifice si sa exploateze „segmentele de business care nu sunt acoperite pe piata romaneasca si unde exista inca mult loc de crestere“, dupa cum declara Malak pentru BUSINESS Magazin.

     

    Malak nu este, de altfel, deloc strain de piata de aici, lucrand in Romania in ultimii cinci ani, ca director general al CitiFinancial pentru Europa Centrala si de Est. Din aceasta functie, aminteste el, a coordonat deschiderea pietei de retail pentru Citigroup in Romania, dar si mai multe proiecte pe piete est-europene, in Polonia, Slovacia, Rusia. Fata de ceea ce se intampla la vecinii est-europeni, piata romaneasca este, in viziunea lui Malak, „de departe cea mai atractiva“, pentru ca, spune el, cei ce reusesc sa identifice corect oportunitatile gasesc inca in Romania loc de crestere din plin. In comparatie cu piata poloneza, despre care seful GE Money spune ca „incepe deja sa fie suprabancarizata, ceea ce se poate observa usor din valul de consolidari prin care trece“, Romania apare ca un adevarat El Dorado.

     

    GE Money nu a ascuns niciodata ca si-ar dori sa ajunga sa opereze in Romania ca o banca universala, asa cum fac si pe celelalte piete est-europene. In aceste conditii, unul dintre obiectivele lui Malak ar putea fi si gasirea unei tinte de achizitii. „Practica GE este de a face achizitii“, spune el, punctand totusi ca pentru moment nu se afla in discutii cu nicio institutie de credit. Pana una-alta, strategia americanilor este de a dezvolta cele trei afaceri cumparate, adaugand produse si mergand spre o banca universala. Asa s-a intamplat, spre exemplu, si in Cehia, unde GE Money a intrat in urma cu zece ani prin achizitia unor afaceri locale, integrand ulterior patru linii de produse diferite in ceea ce este in prezent GE Money Bank, o banca universala cu o retea de 210 sucursale si peste 850.000 de clienti.

     

    Pas cu pas, americanii vor sa faca acelasi lucru si in Romania – daca intre timp nu vor gasi o tinta de achizitie potrivita. „Vom continua sa adaugam noi produse“, spune Malak – in primul rand produse de creditare, „dar si din alte zone, pe masura ce ne indreptam spre tinta noastra de banca universala“. De la inceputul anului, prin cele trei companii, americanii au dezvoltat patru noi produse, unul pentru finantarea in leasing pe sapte ani, doua la Domenia Credit si un card de credit co-branded lansat la jumatatea lunii august de Estima Finance in colaborare cu lantul de magazine de imbracaminte pentru femei Tina R. Piata de carduri „creeaza oportunitati imense“, in opinia noului sef de la GE Money, alaturi de piata auto, „pentru care vom continua sa furnizam noi produse de finantare“. In cadrul GE Money Romania, Motoractive Leasing este compania care abordeaza aceasta piata, cu 90% din finantari pentru autoturisme si 10% pentru achizitia de echipamente. In primul semestru din 2007, Motoractive Leasing a finantat achizitia de bunuri in valoare de 81 de milioane de euro, cu 20% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unor informatii precedente furnizate de companie.

     

    Motorul afacerii GE Money in Romania ramane totusi, pentru moment, Domenia Credit, care este una dintre putinele societati de credit ipotecar din Romania. „Aici cresterea a fost cea mai puternica in 2007“, sustine Malak, fara sa dea insa cifre exacte. Evolutia afacerilor realizate de Domenia s-a bazat pe o retea de sucursale care s-a marit de la inceputul anului cu 6 unitati, ajungand in prezent la 15. Pana la finele anului, numarul de puncte de lucru ale societatii de credit ipotecar va ajunge la 30, potrivit planurilor actuale.  

     

    Pe ansamblu, cele trei afaceri detinute de americani in Romania au crescut in prima jumatate a anului cu 80% din punctul de vedere al activelor fata de aceeasi perioada a lui 2006. Planurile anuntate anterior stabileau ca tinta o crestere anuala, intre 2007 si 2010, de circa 40% pe toate cele trei linii de business, dar despre obiectivele mai concrete Malak spune doar ca „sunt in curs de a fi stabilite“. La modul general, adauga el, „vrem sa fim cel putin la fel de agresivi ca anul acesta, daca nu chiar mai mult“.

     

    Ce stie deja cu siguranta este ca pana la finele anului in curs, echipa de management din care face parte are trei obiective clare de atins: „integrare, integrare si lansare de noi produse“.

     

    Repetitia nu este nici eronata si nici intamplatoare, pentru ca americanii mai au de parcurs cam un sfert din acest proces, iar rebrandingul anuntat pentru aceasta toamna a fost deja decalat cu cateva luni. „Vrem sa finalizam mai intai partea interna a rebrandingului, pentru ca angajatii sa fie gata sa vanda cu succes aceasta imagine“, sustine Mark Hampson, britanicul de 46 de ani care coordoneaza integrarea celor trei afaceri. Motiv pentru care rebrandingul extern va incepe in prima parte a anului viitor. In prezent, GE Money Romania are peste 700 de angajati, iar pana la finalul anului numarul lor va creste pana la 900 – cu 50% mai mult decat la inceputul lui 2007.

     

    Si la capitolul produse, inceputul anului viitor va aduce noutati, Malak dand ca exemplu un credit de nevoi personale pe care deja il pregatesc. Cu titlu de exemplu, in Cehia banca detinuta de GE Money adauga cam 7-8 produse noi pe an, spunea intr-o discutie anterioara cu BUSINESS Magazin Mark Hampson – si intr-acolo trebuie sa se indrepte si afacerea pe care o consolideaza in Romania.

     

    O eventuala fuziune intre Domenia Credit, Estima si Motoractive nefiind decisa pentru moment, cele trei afaceri functioneaza ca linii de business in cadrul unei companii despre care si Hampson, si Malak spun ca e „intru totul unitara“. Managementul celor trei este asigurat de trei „lideri“ locali, dupa cum ii numeste Malak, respectiv Carmen Retegan (care conduce Domenia Credit), Felicia Relenschi (Acting CEO al Motoractive Leasing) si Stefan Coroianu (care a preluat din mai si conducerea executiva a Estima Finance, si pe cea a Motoractive Leasing).

  • Ronald Malak, CEO al GE Money Romania

    – Este cetatean american de origine slovaca

    – Experienta in consumer finance: 20 de ani, din care sase in tari din Europa Centrala si de Est

    – A fost recrutat de GE Money Romania din functia de director general al CitiFinancial Europa Centrala si de Est. Inainte de Citigroup, Malak a lucrat timp de opt ani pentru Associates First Capital Corporation (o companie multinationala de consumer finance), sase ani pentru Progressive Corp., doi ani pentru Standard Oil si trei ani pentru Colgate-Palmolive

    – Rolul sau la GE Money Romania: de a consolida businessurile achizitionate de americani pe piata locala si de a accelera cresterea companiei