Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
Pentru perioada respectivă, UE va aloca în total fonduri structurale de 376 miliarde de euro statelor membre, iar distribuirea acestora va fi decisă la sfârşitul unei perioade cruciale de trei luni în care vor fi purtate negocieri cu autorităţile europene.
Motivul pentru care Grecia ar putea pierde accesul la fonduri europene este că statul elen pare să fi ajuns la un PIB pe cap de locuitor reprezentând 90% din media UE, situaţie în care nu se mai califică pentru fonduri, potrivit cotidianului elen Kathimerini.
83.703 km
lungimea totală a căilor de transport rutier la sfârşitul anului trecut, din care 16.690 km (19,9%) drumuri naţionale, 35.374 km (42,3%) drumuri judeţene şi 31.639 km (37,8%) drumuri comunale
4,2 mil.
numărul de salariaţi la nivelul lunii oct. 2011, din care bărbaţii reprezentau 53,6%, conform INS; numărul salariaţilor care au lucrat 21 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2011 a fost de 3,53 mil. persoane
13,7%
rata brută a economisirii în gospodăriile din zona euro în T4 2011 faţă de T3 2011, ca efect al unei scăderi mai mari a cheltuielilor de consum final (-0,7%) decât a venitului brut disponibil (-0,4%)
27,6 euro
costul mediu al orei de muncă în zona euro în 2011, faţă de 23,1 euro pentru UE27
1%
cu atât au crescut preţurile producţiei industriale în martie faţă de februarie, în timp ce faţă de aceeaşi lună a anului trecut, creşterea a fost de 5,8%
Indicele MSCI pentru rgiunea Asia-Pacific, fără Japonia, a scăzut cu 2,3%, la minimul ultimelor trei luni, cele mai importante declinuri fiind înregistrate de acţiunile din domeniile puternic influenţate de evoluţia economică, precum cel tehnologic.
Pe bursa din Japonia, indicele Nikkei a pierdut 2,8%, din cauza temerilor cauzate de rezultatele alegerilor din Grecia şi Franţa.
Principalele acţiuni europene au deschis luni în scădere, la minimul a patru luni şi jumătate, după ce rezultatele alegerilor din Franţa şi Grecia au arătat nemulţumirea populaţiei faţă de măsurile de austeritate şi au pus la îndoială capacitatea zonei euro de a combate criza.
Lanţul american de tip fast food Subway a deschis la sfârşitul săptămânii trecute primul restaurant din afara Bucureştiului şi al doilea din România, în centrul comercial Iulius Mall din Cluj-Napoca, deţinut de Iulius Group.
Restaurantul a fost deschis sâmbătă, pe o suprafaţă de 80 de metri pătraţi, fiind amplasat la etajul mall-ului, a anunţat Iulius Group.
Subway din Cluj-Napoca este primul restaurant deschis în urma parteneriatului cu Iulius Group, a doua locaţie urmând a fi inaugurată, pe 31 mai 2012, la Iaşi, în ansamblul urbanistic Palas.
Exporturile slabe şi previziunile de creştere mai puţin optimiste pentru zona euro (0,3% în 2012 faţă de 0,6% în prognoza din dec. 2011 a băncii) sunt cauzele reducerii aşteptărilor de creştere a PIB în 2012 de la 1,4% la 1,2%. “Dacă excludem din calcul agricultura, ne aşteptăm la o încetinire a ratei de creştere de la 1,9% în 2011 la 1,6% în 2012”, afirmă Dan Bucşa, economistul-şef al băncii.
Institutele CSA, TNS Sofres şi Ipsos dau ca probabil un scor de 52% al lui Hollande faţă de 48% pentru Nicolas Sarkozy, în timp ce estimările Harris Interactive variază între 52,7% şi 53,3% în favoarea candidatului socialist.
Participarea la vot era de 71,96% la ora 17.00, ora locală, cu trei ore înainte de închiderea urnelor, conform Ministerului de Interne, faţă de 70,59% în primul tur de scrutin, din urmă cu două săptămâni, şi de 75,11% în al doilea tur de scrutin de la prezidenţialele de acum cinci ani.
Simpatizanţii Partidului Socialist au început deja să se adune la sediul partidului din Paris, pentru a sărbători prima victorie a unui candidat socialist la prezidenţiale după încheierea în 1995 a mandatului lui François Mitterrand.
ACTUALIZARE: După numărarea a 67% din voturi, François Hollande a obţinut 50,8% din voturi, iar Nicolas Sarkozy, 49,2%, a anunţat Ministerul francez de Interne.
Comitetul pentru sancţiuni al Consiliului de Securitate al ONU a dispus îngheţarea activelor celor trei companii şi excluderea lor de la schimburi comerciale cu comunitatea internaţională. SUA, UE, Japonia şi Coreea de Sud au dorit ca sancţiunile să se aplice unui număr de 40 de companii, însă China, aliatul Coreei de Nord, s-a opus.
În paralel, experţii sud-coreeni au avertizat că Phenianul vrea să lanseze încă un test nuclear, pentru care ar urma să folosească uraniu puternic îmbogăţit.
În dorinţa de a câştiga sprijinul Chinei în dosarul nord-coreean, secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat vineri, cu ocazia vizitei sale la Beijing, că SUA sunt gata să coopereze cu Phenianul dacă liderii nord-coreeni îşi modifică politica agresivă. “Noii lideri de la Phenian au încă ocazia să-şi schimbe politica şi să pună pe primul plan populaţia ţării. Dacă se concentrează pe onorarea angajamentelor şi pe reintegrarea în comunitatea internaţională, pe hrănirea şi educarea cetăţenilor, SUA îi va primi şi va lucra cu ei”, a spus Clinton, citată de Reuters.
Cum însă Traian Băsescu nu mai poate candida pentru un alt mandat, speranţa adepţilor PDL a rămas în M.R. Ungureanu, susţinut de o viitoare construcţie politică de dreapta, construcţie care are însă nevoie obligatoriu să se sprijine pe aparatul din teritoriu al PDL pentru a avea relevanţă.
Ungureanu nu şi-a anunţat încă intenţiile, însă scenariile deja au apărut, de la o preluare de către ex-premier a şefiei unui PDL curăţat de traseişti şi până la fondarea unei noi formaţiuni care să fuzioneze ulterior cu acel PDL curăţat şi cu orice alte grupări de dreapta dispuse să i se alăture.
Conform astronomului Adrian Şonka, de la Observatorul Astronomic “Vasile Urseanu” din Bucureşti, în intervalul 1924-2075 se pot calcula 2.001 de apropieri între Lună şi Pământ, din care doar 154 produse în faza de lună plină (când discul selenar este iluminat în proporţie de cel puţin 99,5%). Apropierea din 5/6 mai, când Luna s-a aflat la 356.954,6 km de Terra, este comparabilă din punctul de vedere al distanţei cu cea din 19 martie 2011, când Luna a trecut la 356.574,9 km de Terra, deci şi mai aproape decât anul acesta, sau cu o mulţime de alte ocazii când satelitul s-a apropiat la mai puţin de 357.000 km de Pământ (vezi tabel).
În privinţa mareelor, ele nu se produc numai când este lună plină, ci de două ori pe zi, pentru fiecare loc de pe Pământ, atunci când Luna se află ori pe cer, aproape de meridian (sud), ori sub orizont, după 12 ore. “De asta există maree (oceanice, terestre şi atmosferice) de două ori pe zi. Dacă susţii că numai la Lună Plină se produc, ar trebui ca fluxul şi refluxul să se producă o dată la fiecare 29,5 zile”, explică Şonka pe blogul său. De asemenea, mareele sunt mai puternice cu 15% până la 25% când se apropie Luna de Pământ, dar acest lucru nu are legătură cu luna plină, pentru că Luna se află la cea mai mică depărtare de Terra la fiecare 27,5 zile şi nu mereu când e lună plină.
Cât priveşte cutremurele care ar fi induse de gravitaţia Lunii, teoretic ele ar trebui să fie mai puternice acolo unde se află “centrul comun de masă” al sistemului Pământ-Lună, adică la 4.675 km depărtare de centrul planetei. “Cum raza planetei este de 6.731 km, înseamnă că locul unde forţa de atracţie a Lunii are cel mai mare efect se află la aproximativ 1.700 km sub picioarele noastre. Or, cutremurele produse zilnic pe glob sunt de suprafaţă, fără a avea legătură cu centrul comun de masă”, explică astronomul.
În România, Luna Plină s-a produs la 6 mai, la ora 6.35. Timp de trei nopţi, se vede Luna aproape plină. La 7 şi 8 mai se va afla în preajma stelei Antares.
La rândul său, James Garvin, expert la Centrul Spaţial Goddard al NASA, afirmă că asocierea între luna plină şi trecerea Lunii mai aproape de Pământ “nu afectează echilibrul energiei interne a Pământului, atâta timp cât maree au loc în fiecare zi. Pământul a stocat o cantitate enormă de energie în scoarţa exterioară, iar variaţiile mici de forţe exercitate de Lună sau de Soare nu sunt suficente pentru a întrece forţele mult mai puternice ale planetei, datorate convecţiei şi altor aspecte ale echilibrului energetic intern care determină tectonica plăcilor)”.
