BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Imagini cu obiectivele turistice ale României, din 39 de oraşe mari, pe Google Maps

    Reprezentanţii Google au anunţat acest proiect luni în faţa Ateneului Român, pe treptele căruia a fost plasată o hartă mare a României, cu imagini ale unor obiective celebre ca Peleşul, Branul şi Voroneţul.

    Proiectul a fost prezentat de Dan Bulucea, Country Manager Google România, la conferinţă fiind invitaţi şi directorul Filarmonicii “George Enescu”, Andrei Dimitriu, sediul acesteia fiind primul obiectiv inclus în proiect, secretarul de stat responsabil de patrimoniu din Ministerul Culturii – Sergiu Nistor – şi şeful Serviciului de turism din cadrul Primăriei Capitalei, Mihai Guţanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax,ro

  • Firmele cu datorii bugetare vor fi scutite de penalităţi dacă achită obligaţia principală şi dobânzi

    “O măsură avută în vedere de Guvern este scutirea de la plata penalităţilor pentru debitorii statului pentru obligaţiile de plată achitate în perioada 1 septembrie-31 decembrie 2012”, a spus Ponta.

    El a precizat că măsura este destinată firmelor cu dificultăţi financiare temporare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR taie dobânda la creditul de nevoi personale

    “Dobânzile la creditele de nevoi personale în lei nou acordate încep de la 13,5%, iar dobânda este fixă pe toată perioadă de creditare pentru creditele în lei”, a declarat Andrew Gerber, director executiv Direcţiei de Management al Produselor de Retail din BCR.

    Clienţii care îşi refinanţează la BCR creditele de la alte bănci sau încasează salariul într-un cont curent BCR beneficiază şi de o reducere cu 100% a comisionului de analiză a dosarului de credit.

    De exemplu, pentru un client care încasează salariul prin BCR, pentru un credit de nevoi personale în valoare totală de 15.000 lei acordat pe o perioadă de 5 ani, rată lunară este de 353 lei (DAE = 15,55%).

    Asigurarea de viaţă este oferită gratuit. Opţional, contra cost, clienţii pot beneficia de asigurare de şomaj care presupune ca, în cazul în care clientul intră în şomaj, banca plăteşte până la 24 de rate lunare.

    Pentru credit se cer trei acte, respectiv fişă fiscală aferentă anului precedent, adeverinţă de salariu / extras de cont curent sau card BCR, o factură de utilităţi recentă.

    BCR este cel mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală, precum şi societăţile de profil de leasing, management al activelor, pensii private, bancă de locuinţe şi servicii bancare prin telefonul mobil. BCR are o reţea de de 48 de centre de afaceri dedicate companiilor şi 643 de unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori.

    Grupul BCR a consemnat în primul trimestru o pierdere netă de 307,8 milioane de lei (70,8 milioane de euro), conform standardelor contabile internaţionale, faţă de un profit net de 76,1 milioane de lei (18,1 milioane de euro) în aceeaşi perioadă din 2011, ca efect al necesităţilor sporite de provizionare. Grupul BCR şi-a menţinut poziţia de lider în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de circa 20,8% după active, cu o valoare a activelor de 75.519,7 milioane de lei (17.234,1 milioane de euro).

  • BBC: Cum să câştigi un referendum

    Referendumurile, spre deosebire de alegerile generale, sunt o luptă pe viaţă şi pe moarte între două părţi care ar putea să nu se mai întâlnească vreodată la urne, scrie reporterul politic Brian Wheeler. În cazul referendumurilor nu se poate vorbi despre o coaliţie confortabilă sau un compromis, deoarece câştigătorul ia tot. Dar, deşi fiecare campanie este diferită, sunt câţiva factori pe care toate le au în comun, scrie Wheeler în acest material realizat în perspectiva organizării, în Marea Britanie, a unui referendum pe tema relaţiei ţării cu UE, a reformei Camerei Lorzilor sau a independenţei Scoţiei, scrie BBC News Online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 16-22 iulie

    17.07
    CE adoptă o nouă directivă privind criminalitatea financiară

    18.07
    INSSE publică situaţia utilităţilor publice locale în 2011

    18.07
    Eurostat prezintă statistica sectorului de construcţii din UE în luna mai

    19-21.07
    Freedom Jazz Festival (Marina Park, Vama Veche)

    19.07
    Şedinţa de politică monetară a consiliului BCE (Frankfurt)

    19-21.07
    Delta Music Fest 2012 la Sf. Gheorghe Deltă

    19.07
    Eurostat prezintă statistica balanţei de plăţi în UE în trim. I

    19.07
    Concert Roxette (Cluj Arena, Cluj-Napoca)

    22.07
    Concert Suicide Silence (Club Fabrica, Bucureşti)

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    4,1%
    creşterea nominală în luna mai a cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, faţă de luna aprilie, în timp ce în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 0,2%

    3.040
    numărul de persoane cu care a scăzut populaţia României în luna mai, când s-au născut peste 17.300 copii şi au decedat aproape 20.400 de persoane

    3,52 mld. euro
    deficitul comercial în primele cinci luni ale anului, mai mic cu 77,8 mil. euro decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut

    11,9%
    ritmul anual de creştere a exporturilor în luna mai, faţă de numai 1,8% în luna martie

  • Prognoza meteo: Se răcoreşte vremea şi vin furtunile

    Vor fi şi averse, izolat torenţiale, iar cantităţile de apă vor depăşi local 20-30 l/mp, în special în Moldova şi zona montană.

    În cursul zilei de luni, vremea se va răcori în toată ţara şi doar izolat în sudul extrem se vor mai atinge la amiază valori de 35-36 de grade.

    Avertizarea de caniculă şi disconfort termic accentuat din data de 13 iulie îşi menţine valabilitatea pentru duminică, 15 iulie.

  • Băşcălia finanţiştilor: Cu ce se pot garanta banii pentru băncile spaniole? Cu copiii Spaniei? (FOTO)

    Finlanda, una dintre ţările bogate care sunt chemate să contribuie cu banii contribuabililor lor la asanarea băncilor spaniole, a generat speculaţii despre o posibilă ieşire a sa din zona euro, după ce a făcut opinie separată inclusiv faţă de Germania în privinţa modului de înţelegere a solidarităţii europene. Sâmbătă şi duminică au loc discuţii noi între Finlanda şi Spania, în care partea finlandeză, susţinută de parlamentarii de la Helsinki, a cerut ca Madridul să constituie garaţii colaterale pentru partea de bani cu care Finlanda va contribui la salvarea băncilor spaniole.

    “Premierul finlandez zice că zona euro e într-o situaţie foarte periculoasă, în timp ce Finlanda face tot posibilul să sape şi mai adânc groapa zonei euro, cu grijă să nu cadă ea însăşi acolo”, a scris pe Twitter economistul american Nouriel Roubini, comentând cererea ca Spania să ofere garanţii colaterale pentru Finlanda. Roubini se amuză deja să vorbească despre un “fioros Fixit” (Finland + exit) – ieşirea Finlandei din zona euro.

    “Ce fel de garanţii colaterale? Copiii Spaniei?” se amuză la rândul ei Sarah Quinlan, fondator al fondului de investiţii QAM şi copreşedinte al unui grup consultativ pentru fondurile speculative conduse de femei.

    “Da, e la fel ca în tabloul lui Goya, “Saturn devorându-şi fiii’”, răspunde Nouriel Roubini.

    “De fapt, comparaţia cu tabloul lui Goya e o bună interpretare nu numai pentru Spania, ci şi pentru toate ţările din sudul zonei euro”, replică Mehmet Turk, director de trezorerie la Isbank, cea mai mare bancă din Turcia după active. Turk a adăugat imediat pe Twitter şi o poză cu tabloul respectiv.

    Nu e prima oară când Finlanda procedează aşa. Recent, Finlanda s-a opus, alături de Olanda, “folosirii flexibile” (cerute de Italia şi Spania) a Fondului European pentru Solidaritate Financiară (FESF) şi a viitorului său succesor permanent, Mecanismul European al Ratelor de Schimb (MES). Folosire flexibilă înseamnă că fondurile pot cumpăra de pe piaţa primară sau secundară obligaţiuni de stat, spre a ajuta astfel ţările îndatorate să poată obţine bani mai ieftin decât de pe fieţele financiare, dar şi că pot oferi bani direct băncilor pentru recapitalizare, evitând astfel ca recapitalizarea să crească şi mai mult datoria statelor. Anul trecut, Finlanda a determinat amânarea celui de-al doilea pachet financiar european de salvare pentru Grecia, cerând garanţii colaterale pentru partea Finlandei din creditele oferite Greciei prin intermediul FESF.

    Finlanda, Germania, Olanda şi Luxemburg sunt singurele ţări din zona euro care mai au rating AAA, astfel încât punctul lor de vedere e la ora actuală decisiv pentru orice fel de schemă de solidaritate financiară europeană.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Va fi sau nu recesiune peste şase luni?

    Circa 46% se aşteaptă la o recesiune în zona euro, deşi executivii din zona euro sunt aici ceva mai optimişti, cu o pondere de numai 32% care se aşteaptă la o recesiune în Europa.

  • Să ne scoată odată din UE!

    Adriean Videanu, şeful PDL Bucureşti, a ales strategia profeţiilor care se autoîmplinesc dacă sunt repetate suficient de tare. În speţă, a insistat să explice că “dacă România rupe acordul cu FMI, în toamnă nu se vor mai da pensiile, salariile, iar cursul euro poate exploda”, deşi nici România, nici FMI n-au nicio intenţie să rupă acordul, iar acest lucru, spre binele României, este unul dintre puţinele lucruri rămase certe la ora actuală, în ciuda agitaţiei politice.

    Videanu a auzit şi obişnuita declaraţie trimestrială a patronatului Rompan despre posibilele scumpiri ale pâinii în perioada următoare şi a sărit s-o amplifice, vorbind de “riscul ca pâinea şi produsele alimentare să se scumpească semnificativ” dacă USL nu alocă bani de la buget pentru sistemul de irigaţii şi remedierea dezastrului de la SNIF. Până acum, niciun politician, cu excepţia ministrului PDL Valeriu Tabără, criticat ulterior de BNR pentru iresponsabilitate, nu şi-a permis vreodată să preia declaraţii care prezic viitoare scumpiri de produse, din simplul motiv că ele încurajează direct majorarea aşteptărilor de inflaţie.

    Interesant e că fruntaşul PDL a fost la fel de indiferent faţă de perspectiva creşterii inflaţiei şi pe vremea guvernului Boc, deşi din cu totul alte raţiuni politice pe atunci. În toamna lui 2010, când aveam cea mai mare inflaţie din UE, de 7,9%, acelaşi Videanu, fost ministru al economiei, susţinea că “nu e un capăt de ţară” dacă gazele şi energia termică se scumpesc cu 5-6%.