Guvernul a decis să decaleze cu trei luni calendarul de creştere a accizelor la ţigarete, astfel încât majorarea să fie aplicată în fiecare an de la 1 aprilie, nu de la 1 iulie ca în prezent, procedură care să fie menţinută până în anul 2017 inclusiv, ceea ce va genera încasări suplimentare la buget, informează Mediafax. Astfel, noile accize la ţigarete, mai mari, vor fi percepute anual de stat începând cu luna aprilie, şi nu de la 1 iulie ca până în prezent, relevă un proeict de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal. Acelaşi document stabileşte că pentru bere va fi aplicată o acciză mai mare, de 0,8228 euro/hl/1 grad Plato (faţă de 0,748 euro în prezent) şi de 0,473 euro/hl/1 grad Plato pentru producătorii independenţi cu o capacitate de producţie anuală ce nu depăşeşte 200.000 de hectolitri (faţă de 0,43 euro în prezent).
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
FMI temperează optimismul guvernului Ponta. Bugetul, construit pe o creştere de doar 1,6%
Entuziasmul autorităţilor române privind creşterea economică din acest an s-a mai temperat în urma discuţiilor cu experţii de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Creşterea economică pe care este construit bugetul pentru 2013 a fost revizuită în scădere de Guvern, în mai puţin de două săptămâni, de la 1,8% la 1,6%. “Am revizuit creşterea pentru că este mai prudent nivelul de 1,6%. Mai bine facem o rectificare pozitivă în cursul anului dacă veniturile sunt mai bune decât una negativă”, spune Liviu Voinea, ministrul bugetului. Semnalul ajustărilor de prognoze privind creşterea economică a României în 2013 a fost dat săptămâna trecută de Banca Mondială, care a diminuat estimarea cu mai mult de un punct procentual, la 1,6%. Mai pesimistă, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare vede acum posibilă o creştere a PIB de 1,4%. Şi, cel mai probabil, urmează noi ajustări şi de la FMI şi Comisia Europeană.
-
Veniturile bugetului de stat ar urma să crească cu 6%, dar cheltuielile se majorează cu 10%
Astfel, bugetul de stat ar urma să aibă venituri de 98,18 mld. lei şi cheltuieli de 116,35 mld. lei, cu un deficit de 18,1 mld. lei.În aceeaşi vreme, cheltuielile bugetului de stat cresc cu 10% comparativ cu 2012, de la 105 mld. lei execuţia preliminată pe 2012 la 116,3 mld. lei, potrivit proiectului. Bugetul de stat mizează pe o creştere cu 11,1% a veniturilor de la persoanele juridice din impozitul pe venit şi profit – de la 18,7 mld. lei execuţie preliminată pe 2012 la 20,8 mld. lei în 2013. Veniturile statului din impozitul pe venit şi profit de la persoanele fizice ar urma să crească cu 12,8%, de la 6.7 mld. lei execuţie preliminată pe 2012 la 7,6 mld. lei. Veniturile din TVA cresc şi ele cu 2,26%, comparativ cu 2012, la 52,9 mld. lei, în vreme ce veniturile din accize ar urma să crească cu 8,4% – de la 19,2 mld. lei execuţie preliminată în 2012 la 20,8 mld. lei în acest an.
-
Radiografia bugetului de stat pe 2013: Ministerul Fondurilor Europene îşi creşte cheltuielile cu 350%, iar Ministerul Sănătăţii cu 124%. ANI trebuie să-şi scadă costurile cu 17%
39 din cele 51 de instituţii care beneficiază de bani de la bugetul de stat îşi vor majora în acest an cheltuielile, media de creştere în cazul acestora fiind de 25,4%. Per total, media de creştere a cheltuielilor din bugetul de stat este de 16,8%, potrivit calculelor ZF, pentru că unele instituţii vor avea în acest an cheltuieli mai mici decât în 2012.Cea mai mare creştere de cheltuieli, de 350%, va fi înregistrată în acest an de Ministerul Fondurilor Europene, instituţie care va ajunge astfel să cheltuiască 173 milioane de lei. Chiar şi aşa, ministerul condus de Eugen Teodorovici nu va ajunge să se numere printre instituţiile de stat cu cele mai mari cheltuieli. Bugetul de cheltuieli de la Fonduri Europene este comparabil cu cel de la Serviciului de Informaţii Externe sau cu cel al Societăţii Române de Radiodifuziune. Pe de altă parte, creşterea cheltuielilor de la bugetul de stat în cazul Ministerului Sănătăţii, care va beneficia anul acesta de 7,2 miliarde de lei, ar putea fi explicată prin faptul că instituţia a alocat bani suplimentari pentru programe precum traume sau accidente vasculare, iar din 2013 Ambulanţa este finanţată din bugetul de stat. Totodată, a avut loc o redistribuire între programele de sănătate între minister şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
-
Elcomex îşi face fermă de capre cu banii primiţi pe parcul eolian dezvoltat pentru Enel
Elcomex, grup de firme specializat pe furnizarea de produse şi servicii pentru sectorul energetic, controlat de omul de afaceri Ion Grecu, va investi 30 de milioane de euro într-o afacere integrată în agricultură, dorind să deschidă o fermă de capre, susţinută de o fabrică de nutreţuri, în judeţul Constanţa. O parte din fondurile pentru această investiţie integrată vertical va veni din banii încasaţi de Elcomex de la Enel Green Power (EGP), divizia de regenerabile a grupului italian Enel, pentru care compania românească a dezvoltat un parc eolian de 206 MW în Dobrogea. În paralel cu ferma, grupul îşi va continua afacerile în sectorul energiei, prin compania-fanion Elcomex IEA, un business de 61 mil. euro în 2012. După livrarea, în decembrie, a parcului pentru EGP, compania are în vedere anul acesta dezvoltarea până la nivel de autorizaţie de construire a unor parcuri fotovoltaice de 25-35 MW. Implementarea proiectelor va fi condiţionată de găsirea de cumpărători, iar, potrivit reprezentanţilor Elcomex, există deja unele promisiuni tot de la Enel.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
-
Exporturile Poloniei marchează record după record, în pofida crizei. Secretul – chiar criza, Germania şi orientarea către economiile din Est
De la începutul mileniului până în 2011, exporturile poloneze, principalul motor de creştere al celei mai mari şi rezistente economii din Europa de Est, au crescut cu 340%, iar în pofida crizei din zona euro, acestea au atins anul trecut cel mai ridicat nivel din istorie.Pentru 2013 se aşteaptă tot creştere. Ce stă în spatele boom-ului? Tot criza, care face mai atractive produsele poloneze, mai ieftine decât cele din Occident, principala piaţă de export, şi Germania, care reexportă o parte din ce cumpără de la Polonia. În 2009, Polonia a exportat bunuri de 25,7 mld. euro. În 2011, cifra a crescut la 136,7 mld. euro, cu 340% mai mult decât cu o decadă înainte, potrivit datelor oficiale, scrie The Warsaw Voice. Anul trecut, exporturile s-au situat la 147,2 mld. euro, cu 5% mai mari decât în 2011, potrivit estimărilor Export Credit Insurance Corporation. Anul acesta, pe fondul îmbunătăţirii situaţiei economice în unele ţări cheie pentru vânzările companiilor poloneze, livrările ar putea urca cu 7%.
-
Peste 26.000 de români au cheltuit anul trecut 40 mil. euro pe vacanţe în Dubai
Peste 26.000 de români au călătorit anul trecut în Dubai, de două ori mai mulţi decât în 2011, şi au cheltuit mai mult de 40 de milioane de euro, creşterea fiind explicată prin ieftinirea tarifelor de cazare, simplificarea procedurii de obţinere a vizelor şi prin introducerea unei noi linii aeriene, spune Mircea Vladu, directorul executiv al Prestige Tours, touroperatorul grupului Happy Tour, prin intermediul căruia au mers anul trecut în Dubai aproximativ 3.500 de români. El spune că până la apariţia crizei mondiale Dubaiul era o destinaţie ultraexclusivistă, iar un pachet turistic pentru o săptămână costa 4.000-5.000 de euro. Pe fondul crizei şi al interesului manifestat de turoperatorii din întreaga lume, hotelierii au redus preţurile. Cheltuiala medie a unui turist român, care include drumul şi cazarea, este aproximativ 800 de euro, la care se adaugă încă 500-1.000 de euro pe mâncare, suveniruri şi diverse cumpărături.
Durata medie a sejurului este de şapte zile.
-
Investitorii nu mai vor să cumpere cu orice preţ
Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 1,22% în prima şedinţă a săptămânii după ce vineri a fost la cel mai ridicat nivel din ultimele zece luni. Corecţia uşoară de ieri a venit într-o piaţă apatică şi unde deal-uri cu acţiuni BRD (BRD) şi transferuri cu titluri Fondul Proprietatea (FP) au asigurat peste două treimi din lichiditate. Piaţa a deschis pe creştere foarte uşoară, dar după primele 40 de minute a trecut pe roşu, deşi pieţele vest-europene au rămas pe verde. La închiderea pieţei principale, rulaje de peste 100.000 înregistrau doar acţiuni emise de 14 din cele 79 de companii listate pe primele trei categorii şi la secţiunea titlurilor internaţionale. Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 22,9 milioane lei (5,2 milioane euro), sumă cu 5% sub rulajul de vineri, de 24,2 milioane lei (5,5 milioane euro). Peste două treimi din rulaj au reprezentat deal-uri cu acţiuni BRD (8,4 milioane lei) şi transferuri cu titluri Fondul Proprietatea (7,1 milioane lei, din care un deal de 1,5 milioane lei).
-
Cum a rezistat 19 ani un magazin de cartier în lupta cu giganţii
Retailerii internaţionali au deschis în fiecare din ultimii ani sute de magazine, cele mai multe unităţi pe suprafaţă mică, cu care au atacat direct magazinele de cartier şi pe cele de bloc. În acest context mii de magazine locale au dispărut. Există însă şi excepţii, cum este cazul supermarketului Quick Deli de pe strada Tunari din Bucureşti, deschis acum 19 ani de Liliana Comăneci. Ea recunoaşte că în ultimii ani a simţit presiuni din partea retailerilor internaţionali care s-au extins foarte agresiv. Antreprenoarea dă exemplul belgienilor de la Mega Image, care au deschis doar anul trecut 88 de magazine, dintre care unul la câteva zeci de metri depărtare de Quick Deli. “Există alte patru magazine între mine şi Shop&Go. Iniţial, cred că ele vor simţi efectul acestei deschideri şi apoi eu”. Ea afirmă că anul trecut a fost unul dificil în care a trebuit să aplice diverse strategii pentru a contracara expansiunea marilor retaileri. Astfel, presiunile retailerilor străini nu au fost resimţite la nivel de încasări, ci la nivel de muncă depusă.
-
Romgaz preia oficial termocentrala Iernut după patru ani de intenţii
Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a preluat oficial termocentrala Iernut de la Electrocentrale Bucureşti după aproape patru ani de când compania şi-a anunţat această intenţie. “Împreună cu Iernut, Romgaz va prelua şi elementele aflate în strânsă interdependenţă cu aceasta: salariaţi, contracte, active circulante. Transferul dreptului de proprietate asupra Iernut se realizează în scopul stingerii datoriei pe care Electrocentrale Bucureşti o are faţă de Romgaz”, au precizat reprezentanţii Consiliului Concurenţei care şi-au dat avizul pentru această preluare. Potrivit acestora, cota de piaţă a centralei de la Iernut în producţia de energie electrică la nivel naţional nu este mai mare de 5%. Practic, în acest moment Romgaz a devenit şi producător de energie electrică după modelul deja implementat anul trecut de Petrom.