BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Băsescu: Ar trebui să găsim stimulente fiscale pentru ca marile industrii să nu se mai delocalizeze către Asia

    Traian Băsescu participă luni la Consiliul European informal de la Bruxelles, unde va ridica subiectul delocalizării multinaţionalelor spre Asia, unde costurile cu forţa de muncă sunt mai mici.

    “Sigur, în ceea ce ne priveşte, încă nu avem un proces de delocalizare alarmant, cu excepţia Nokia, care nici măcar nu s-a delocalizat, ci pur şi simplu s-a închis. Problema noastră este să creăm IMM-uri. Dar, dacă ne batem pentru libera circulaţie a forţei de muncă, trebuie să ştim că, indiferent ce se întâmplă în Franţa sau în Germania sau în Italia, afectează şi forţa de muncă din România, care-şi găseşte mai greu un loc de muncă”, a spus preşedintele.

    “Până unde mergem cu delocalizarea? Pentru că numai IMM-urile nu pot rezolva problema ocupării forţei de muncă, mai ales că, priviţi în România, cea mai mare parte din IMM-uri sunt legate în funcţionarea lor de marile companii. Priviţi la Dacia, câte IMM antrenează pe orizontală! Priviţi la Şantierul Naval Constanţa sau Mangalia, sau la SIDEX Galaţi, sau la orice mare întreprindere! Dacă vom continua cu delocalizarea, în mod categoric nu vom putea crea atâtea IMM-uri încât să garantăm un nivel de ocupare a forţei de muncă mai bun la nivelul Uniunii Europene”, a adăugat şeful statului.

    În context, el s-a referit la circulaţia liberă a forţei de muncă, remarcând că “vorbim de o piaţă unică europeană, dar România încă are restricţii pentru forţa de muncă în nouă state ale Uniunii Europene”. Ceea ce România doreşte de la Consiliul European este deci să fie adoptate măsuri de stimulare a creşterii economice – pe de o parte prin liberalizarea pieţei muncii la nivel european, pe de altă parte prin stimularea cu bani europeni a înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi mijlocii.

    “Dacă eurozona intră în recesiune, aşa cum mulţi analişti prognozează, în partea a doua a anului 2012, România va fi în dificultate şi creşterea noastră economică va fi frânată”, a avertizat preşedintele. Evaluările de creştere pentru 2012, care sunt în momentul de faţă legate de o cifră în jurul a 1,5% din PIB pentru anul acesta, au în vedere exact o posibilă recesiune în zona euro.

    “Eu nu îi invit pe români să plece la muncă în străinătate, dar tot mai mult discutăm de o piaţă globală a forţei de muncă”, a precizat Traian Băsescu.

  • CALENDAR – Evenimente în perioada 30 ianuarie – 5 februarie

    0.01
    Eurostat publică sondajele privind percepţia consumatorilor şi climatul de afaceri pentru zona euro

    31.01
    INS comunică datele şomajului BIM pe luna decembrie 2011

    31.01
    Conferinţa europeană pentru strategii în domeniul energiei (Bruxelles)

    02.02
    Concert The Dilated Peoples (The Silver Church Club, Bucureşti)

    02.02
    Forumul European pentru Concurenţă (Bruxelles)

    3-5.02
    Târg de nunţi (Iulius Mall Timişoara)

    3-5.02
    Expoziţie de porumbei (Sala de Sport Valea Cetăţii, Râşnov)

  • Conflictul Iranului cu Vestul: deocamdată piua

    Nu e clar la ce compromisuri e dispus însă Ahmadinejad, având în vedere inflexibilitatea de până acum în chestiunea producţiei de uraniu îmbogăţit.

    Ministrul de externe al UE, Catherine Ashton, a salutat ideea, dar a cerut Teheranului să vină cu propuneri concrete la negocieri, în timp ce surse de la Foreign Office au declarat pentru AP că poziţia Marii Britanii este că “uşa e deschisă, dacă Iranul vrea să discute serios, fără condiţii puse dinainte, despre programul nuclear; mingea e în terenul lor”.

  • România vrea să amâne cu câţiva ani liberalizarea preţurilor la gaze

    În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015. Aceste termene au fost asumate de România la intrarea în Uniunea Europeană, 2013-2015, astfel încât va trebui să fie renegociate, “plecând de la realitatea puterii de plată a cetăţenilor români, dar şi a economiei româneşti”.

    “Concluzia la care am ajuns în discuţiile cu premierul Boc a fost că va trebui să încercăm o reprogramare a liberalizării preţurilor la gaze pentru populaţie la orizontul anului 2020 şi, în consecinţă, şi preţul pentru agenţii economici va trebui să vină undeva în 2015-2017, faţă de 2013, cât este acum. Vom vedea dacă reuşim”, a spus Băsescu.

    Preşedintele a avut duminică o discuţie cu primul-ministru cu privire la misiunea de evaluare pe care o fac Fondul, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. “Punctul de vedere la care am ajuns este că România va fi cu toate obiectivele îndeplinite, în linii mari – atât deficitele, cât şi deficitul de cont curent, cât şi nivelul de arierate, cât şi nivelul de îndatorare, toate sunt sub control, inclusiv procesele de pregătire a licitaţiilor pentru angajarea managerilor privaţi la marile companii de stat”, a afirmat Băsescu.

    Traian Băsescu a precizat că la nivelul FMI, aprecierile pentru România sunt pozitive, adăugând că “în raport cu costurile, cu suferinţele pe care le-au avut românii pentru a ajunge la acest nivel de stabilitate, ar fi păcat să ajungem din nou la dezechilibre, pentru că tot efortul din 2009, 2010, 2011 se poate pulveriza printr-un simplu act normativ populist”.

  • O victimă a crizei din Ungaria: cota unică de impozitare

    Aceste condiţii nu vor viza însă numai restabilirea independenţei băncii centrale şi a Consiliului Fiscal, adică punctele cele mai comentate ale disputei cu creditorii externi, ci şi noi măsuri de austeritate care, conform evaluării FMI, ar putea include “revizuirea unor elemente ale cotei unice”, reducerea taxei de criză impuse băncilor, reducerea personalului bugetar, a prestaţiilor sociale şi restructurarea companiilor de transport.

    Potrivit FMI, “cota unică, majorarea salariului minim şi creşterea contribuţiilor la asigurările de sănătate nu sunt stimulative pentru ocuparea forţei de muncă”. FMI estimează pentru Ungaria o creştere economică de 0,3% în 2012 şi un deficit bugetar de 3,5% din PIB.

  • Cât aţi economisit anul trecut?

    Ponderea celor care nu intenţionează să economisească nicio sumă a scăzut uşor; în schimb, s-au înmulţit cei ce au de gând să pună deoparte cel puţin 5.000 de lei.

    Întrebare din sondaj: Ce sumă aveţi de gând să economisiţi în noul an?

    Sursa: Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), raportul “Proiecţii sociale pentru anul 2012”, decembrie 2011. Eşantion sondaje: 1.374 persoane (8 dec. 2010), 1.435 persoane (13 dec. 2011). Eroare maximă tolerată: 2,7% (2010), 2,6% (2011).

  • Băsescu: Băncile austriece nu-şi vor reduce anul acesta expunerea în România

    “Aceasta îmi aduce şi mie linişte, după nefericitul comunicat al Băncii Naţionale a Austriei, care ne-a creat temeri”, a spus Băsescu.

    În noiembrie, vestea că Austria îşi protejează ratingul impunând băncilor să limiteze finanţările pentru filialele est-europene a stârnit cea mai mare indignare, dintre toate capitalele regiunii, la Bucureşti. Preşedintele Băsescu a avertizat băncile să nu-şi retragă finanţarea “după ce au făcut aici profituri uriaşe” şi a cerut ca statele din Est să nu fie puse să plătească “lăcomia băncilor”. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie 2011 expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform unui raport al băncii centrale de la Viena.

    Preşedintele Băsescu s-a întâlnit, joi şi vineri, cu preşedinţii celor mai mari bănci austriece prezente în România, Erste şi Raiffeisen.

    Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România, a spus că impactul noilor reglementări ale Băncii Naţionale a Austriei cu privire la cerinţele de capital şi lichiditate va fi nesemnificativ pentru România. La întâlnire a mai fost abordată şi nevoia de a îmbunătăţi competitivitatea României, atât la nivel de sistem bancar, cât şi la nivelul mediului economic, în general. Van Groningen, care este şi preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, a arătat că acest organism va continua să propună măsuri concrete pentru creşterea competitivităţii mediului economic românesc. Preşedintele Băsescu a reafirmat hotărârea autorităţilor de a stimula dezvoltarea sectorului privat şi de a aplica politici de modernizare a sectorului public.

    Andreas Treichl, preşedintele executiv al grupului Erste Bank, a apreciat, la întâlnirea cu Traian Băsescu, că România “are toate şansele să devină un câştigător după terminarea crizei economice, având create premisele în acest sens prin măsurile de austeritate luate şi care au început deja să dea rezultate”. În acest context, şeful statului a accentuat faptul că sunt motive pentru a crede că principalii indicatori macroeconomici ai României în anul 2011 vor fi favorabili. Treichl a reiterat angajamentul grupului Erste Bank de a-şi continua şi dezvolta operaţiunile de pe piaţa din România.

  • Pe ce cheltuieşte banii Pentagonul

    Explicaţia reducerii provine din retragerea trupelor din Irak (încheiată în decembrie 2011) şi din Afganistan, de unde deja au plecat peste 10.000 de militari din 100.000. Dintr-un buget total al apărării de 531 mld. dolari, cheltuielile pentru operaţiunile militare din străinătate în acest an sunt de 115 mld. dolari, având ca ţintă principală consolidarea forţelor de apărare în raport cu Iranul, China şi Coreea de Nord, în timp ce în 2013 vor fi reduse la 88 mld. dolari.

    Planul este de natură să sporească avantajul electoral al preşedintelui Obama, întrucât satisface şi cererile democraţilor de reducere a bugetului apărării, şi dorinţa republicanilor ca America să nu devină vulnerabilă pe plan militar.

  • Să le iasă limba de-un cot!

    După ce câţiva liberali (Ludovic Orban, Adriana Săftoiu) şi-au luat şeful în serios şi s-au grăbit să-şi depună demisiile, Victor Ponta a clarificat că PSD n-are de gând să-şi dea demisia şi că poate face mai multe din Parlament pentru blocarea iniţiativelor PDL. Ponta a înţeles ceea ce n-au înţeles iniţial juriştii USL, anume că o demisie în masă a opoziţiei din Parlament nu provoacă alegeri anticipate, ci alegeri parţiale în circumscripţiile rămase fără aleşi.

    Urmarea a fost că liberalii s-au repliat şi ei şi au propus, prin inocentul Mircea Diaconu, o tactică de luptă care spune totul despre felul cum îşi percep aleşii responsabilitatea faţă de ţară: rămânem în Parlament “nu ca prezenţă fizică, ci ca şi scaune (sic!)”, blocând cvorumurile prin chiul constant, până când pedeliştilor “o să le iasă limba de-un cot şi o să fie dezastru”.

  • Haioşi fără să vrea. Perlele politice ale săptămânii

    “Eu nu cred că poate păţi nimic. El nu a utilizat uniforma militară sau însemnele militare pentru a protesta” – Dan Şova, avocat, fruntaş PSD, despre sancţiunile pe care le-ar risca militarul protestatar Alexandru Gheorghe

    “M-a încărcat cu o energie pozitivă, am abordat chestiuni legate de viitorul României, subiecte mult mai importante decat soarta mea” – fostul ministru de externe Teodor Baconschi, referindu-se la întâlnirea sa cu preşedintele Traian Băsescu

    “Baconschi a fost atât de prost – că există oameni pe care tăticii lor i-au dat la şcoli bune, dar ei rămân tot proşti – şi atât de slugarnic, încât a strigat acolo în faţa întregii ţări, în direct: vă aduc eu un milion de voturi din diaspora sau trei milioane!” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “Mi-am simţit inutilitatea în acest Parlament, consider o formă de complicitate ca oricine să rămână în actualul Parlament, care nu mai reprezintă voinţa populaţiei” – deputatul PNL Ludovic Orban, justificând de ce ar fi dispus să-şi scrie demisia

    “Nemulţumirea poporului este ca un monstru marin (…) La început îi dai văduva din sat. Pe urmă îi dai o fată nemăritată de 20 de ani. Dacă tot nu se linişteşte, trebuie să i-o dai pe cea mai frumoasă fecioară din comunitate” – Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidenţial

    “Probabil că sunt singurul vierme din această ţară” – senatorul PDL Iulian Urban, anunţându-şi demisia din PDL după scandalul postării sale de pe blog în care i-a numit “viermi” pe cei care se opun reformelor iniţiate de Cotroceni