BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Visa Europe: Un euro din sapte cheltuiti in Europa este pe un card Visa

    Numarul tranzactiilor la POS cu carduri Visa a crescut cu peste 30% in 2011, reprezentand aproximativ 37% din totalul tranzactiilor pe carduri Visa, in crestere de la 32% in 2010,

    Sumele cheltuite la POS pe carduri Visa au crescut cu 29,2%, reprezentand 16,5% din totalul cheltuielilor pe carduri Visa. In acelasi timp, valoarea medie a tranzactiei la POS a continuat sa scada, la 38,1 euro, confirmand tendinta de utilizare a cardurilor Visa pentru plati cotidiene, mai mici ca valoare.

    In ceea ce priveste cardurile de credit, cifrele arata ca posesorii de carduri de credit s-au limitat preponderent la a cumpara produse de baza. Valoarea medie a tranzactiei pe cardurile de credit la POS a scazut cu 6,6%, indicand ca romanii au redus cheltuielile de mare valoare, in timp ce valoarea totala tranzactionata la POS a crescut cu peste 44%.

    De asemenea, segmentul cardurilor de business a inregistrat o crestere la toti indicatorii. Astfel, au fost emise mai multe carduri Visa business (in crestere cu 19,4%), volumul tranzactionat pe aceste carduri a fost mai mare atat ca total (cu 50%), cat si doar la POS (cu 48,5%). Numarul trazactiilor la comercianti a fost in crestere cu 38,7%.

    “Piata cardurilor a continuat sa se dezvolte rapid in ultimii ani, in pofida conditiilor economice dificile. Tot mai multi romani au inceput sa inteleaga mai bine multiplele avantaje ale cardurilor, folosindu-le tot mai des si pentru cumparaturi de valoare din ce in ce mai mica”, a declarat Catalin Cretu, director general pentru Romania al Visa Europe.

    “Cardurile de credit si de business au raportat cresteri de doua cifre pentru toti indicatorii, de remarcat fiind majorarea numarului de tranzactii la POS cu carduri de credit de aproape 55%”, a mai spus Cretu.

    Numarul de carduri Visa a crescut cu 4,5%, la 6,85 milioane carduri Visa in Romania. Cardurile de debit reprezinta cea mai mare parte a portofoliului, aproape 80% din totalul cheltuielilor reprezentand tranzactii cu carduri de debit.

  • O dezbatere la BNR a fost amânată pentru că audienţa a cerut să urmărească mesajul preşedintelui

    Tehnicienii de la BNR au preluat pe ecranele din sala Mitiţă Constantinescu din sediul central al băncii centrale un post de televiziune care transmite în direct mesajul preşedintelui Băsescu. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care trebuie să ţină cuvântul de deschidere al dezbaterii nu şi-a făcut apariţia până la ora transmiterii acestei ştiri.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Carpatica Invest si-a lansat serviciile de brokeraj la Bursa din Varsovia

    Cu aceasta ocazie, Carpatica Invest anunta si lansarea serviciului de tranzactionare pe Bursa de Valori de la Varsovia pentru toti clientii societatii.

    Marius Trif, Directorul General al Carpatica Invest a declarat ca “prin admiterea societatii ca membru al Bursei de Valori de la Varsovia, societatea va putea oferi clientilor atat acces direct la o piata de capital mai matura, cat si accesul la o paleta de instrumente mai diversificata”.

    Prin diversificarea portofoliului de servicii de tranzactionare pe piete externe, Carpatica Invest intentioneaza sa castige vizibilitate pe piata serviciilor de investitii financiare, inclusiv in randul investitorilor romani care tranzactioneaza sau intentioneaza sa tranzactioneze pe pietele externe la vedere.

    Carpatica Invest a fost fondata in 1996, devenind din 2002 parte a Grupului Financiar Carpatica. Astazi este unul din primii zece brokeri din Romania, potrivit clasamentelor Bursei de Valori Bucuresti, societatea avand un capital social de 13.680.800 de lei.

    Carpatica Invest a încheiat anul 2011 pe locul 8 în topul cumulat BVB, RASDAQ şi ATS, cu o cota de piaţă de 3,57%, aferentă unui volum al tranzacţiilor intermediate in crestere fata de anul anterior, de 829,23 mil. lei.

  • O cursă Tarom Bruxelles – Bucureşti a fost anulată din cauza unei defecţiuni tehnice

    Aeronava trebuia să decoleze de la Bruxelles spre Bucureşti la ora locală 19.05 (20.05 ora României), a ajuns în Bruxelles din Bucureşti cu întârziere, comandantul precizând că este vorba de o defecţiune tehnică. După aproximativ o oră de aşteptare pasagerii au fost îmbarcaţi, aeronava a decolat, dar s-a reîntors pe aeroportul din Bruxelles după 10 minute.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Zece curse anulate şi trei redirecţionate din cauza viscolului de pe Aeroportul Henri Coandă

    Din cauza condiţiilor meteorologice excepţionale de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (în special vânt de forfecare), din raţiuni de siguranţă a pasagerilor, mai multe curse aeriene au fost anulate, până la îmbunătăţirea situaţiei meteo, potrivit unui comunicat transmis de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Cursele anulate sunt Air France 2488 şi 1088 Paris – Bucureşti, Air France 2489 Bucureşti – Paris, Malev 854 Budapesta – Bucureşti, Malev 853 şi 855 Bucureşti – Budapesta, KLM 1379 Amsterdam – Bucureşti, KLM 1372 Bucureşti – Amsterdam, Lufthansa 1655 Bucureşti – Munchen şi Niki 8776 Viena – Bucureşti.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Viscolul închide autostrăzile şi mai multe drumuri. Care sunt zonele unde se circulă cu dificultate

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România anunţă că la ora 23.15, traficul era închis, din cauza fenomenelor meteo extreme şi pentru a permite utilajelor de deszăpezire să acţioneze, pe A1 Bucureşti – Piteşti, A2 Bucureşti – Lehliu, Centura Bucureşti între A1 şi A2, DN 2 Voluntari – Buzău, DN 3 Bucureşti – Călăraşi, DN 5B Giurgiu – Ghimpaţi, DN 1D Albeşti Paleologu – Urziceni, DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila, DN 23A Milcovul – Ciorăşti, DN 23B Măicăneşti – Codreşti, DN 2A Slobozia – Urziceni, DN 2B Buzău – Făurei, DN 2C Buzău – Slobozia, DN 2M Odobeşti – Andreiaşu de Jos, DN 2N Bogza -Dumbrăveni, DN 4 Bucureşti – Budeşti, DN 71 Bâldana – Ulmi, DN 73 Câmpulung – Râşnov, DN 61 Ghimpaţi – Găeşti, DN 1 Centura Bucureşti – Tâncăbeşti, DN 5 Bucureşti – Giurgiu, DN 24D Bârlad – Galaţi, DN 3A Lehliu – Feteşti, DN 3 B Călăraşi – Feteşti şi DN 21 Călăraşi – Slobozia.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Actorul Emil Hossu a murit

    Actorul Emil Hossu a decedat, miercuri seară, din cauza unui stop cardiorespirator, după ce medicii SMURD chemaţi la Teatrul Nottara nu au mai putut să-l resusciteze. Decesul a fost declarat la 19.13.

    Potrivit site-ului Teatrului Nottara, Emil Hossu trebuia să joace în această seară rolul Helmuth von Sachs în piesa “Aniversarea”, la sala “George Constantin” a teatrului, alături de Alexandru Repan, Catrinel Dumitrescu, Ion Grosu, Dan Bordeianu. Piesa ar fi trebuit să înceapă la ora 19.30.

    Emil Hossu a fost actor la Teatrul Nottara din Bucureşti şi a jucat în numeroase filme, printre care “Toamna bobocilor”, “Iarna bobocilor”, “Bună seara, Irina”, “Secretul lui Bacchus”, “Cel mai iubit dintre pământeni” şi “Balanţa”.

    Emil Hossu avea 70 de ani. A fost căsătorit cu actriţa Catrinel Dumitrescu, tot de la Teatrul Nottara.

  • Preşedintele acuză partidele politice de lipsă de credibilitate şi cheamă societatea civilă în ajutor

    “Este nevoie ca România să meargă înainte cu partide responsabile, modernizate, care înţeleg ziua de mâine”, a spus preşedintele. “Fără modernizare, România este condamnată”, a insistat el, afirmând că trebuie ca “politicienii să iasă de sub suspiciunea fraudării fondurilor publice”.

    În context, preşedintele a spus că este nevoie de reluarea legii sănătăţii, “pe o altă platformă de încredere şi o altă voce, cu eventuale modificări”. “Am înregistrat un eşec în prezentarea proiectului legii sănătăţii, eşec care mi se datorează”, a recunoscut şeful statului.

    De asemenea, se impune “eficientizarea regiilor şi desfiinţarea clientelismului politic”, astfel încât resursele bugetului “să poată fi redistribuite către zonele societăţii unde este nevoie de ele”, iar cetăţenii să poată intra pe site-urilor instituţiilor publice şi să poată vedea imediat modul cum s-au aprobat cheltuielile şi cum a fost folosit fiecare leu alocat de la buget.

    Referitor la corupţia din zona politicii, Traian Băsescu a respins acuzaţiile că “ar face dosare” şi că “DNA este instrumentul preşedintelui”. “Nu există niciun procuror care să poată spune că preşedintele i-a cerut să facă un dosar. Este sub demnitatea unui preşedinte să facă asta şi cei care au această abordare nu fac decât să mintă.”

    Preşedintele a evocat şi acuzaţia că “Băsescu conduce PDL”: “Aici nu mai am niciun comentariu, decât să vă spun că, dacă l-aş fi condus eu, partidul ar fi fost mult mai bine condus”.

    El a făcut apel la sprijinul societăţii civile pentru modernizarea societăţii şi lupta contra corupţiei, inclusiv a celei din clasa politică. “Societatea civilă de bună calitate s-a retras în cochilie. Este timpul să revină, pentru că altfel locul ei va fi ocupat de foarte mulţi neaveniţi care se revendică a reprezenta societatea civilă.”

    De asemenea, Băsescu a chemat şi intelectualii să-l ajute – “intelectualitatea care, probabil descurajată de criză, de unele măsuri ale Guvernului sau poziţii ale mele, s-a retras şi nu vrea să se mai implice în viaţa socială şi politică”.

  • Băsescu: “Se înşală cei care-mi recomandă să ma urc pe Muntele Găina să contemplez ce se întâmplă”

    “Oricât de mare ar fi presiunea cu eticheta de ‘dictator’, voi continua să susţin fără rezerve toate instituţiile statului care lupta contra corupţiei – Poliţie, Parchet, Justiţie. Se înşală cei care-mi recomandă să ma urc pe Muntele Găina să contemplez (sic!) ce se întâmplă şi din când în când sa mediez”, a spus şeful statului.

    El a admis că austeritatea şi eforturile luptei cu criza au fost resimţite greu de populaţie, la care s-a adăugat “procesele extrem de dificile de modernizare”, finalizate în legi ” extrem de controversate sau nu foarte bine primite de cei cărora li s-au adresat” – codul penal şi de procedură penală, codul comercial şi de procedură comercială, legile de reformare a justiţiei, restructurarea aparatului bugetar prin plecarea a peste 200.000 de oameni din sistem, codul muncii, legea educaţiei, legea răspunderii ministeriale şi legea asistenţei sociale, “care a afectat un număr considerabil de oameni care trăiau nejustificat din alocaţii sociale”.

    “Toate au creat pe bună dreptate un sentiment de nesiguranţă în societate, chiar dacă eu am câştigat alegerile având ca principală axă discursul legat de reformarea statului”, a recunoscut preşedintele, adăugând că “poporul şi-a făcut datoria şi a fost supus procesului de austeritate, iar acum este rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării şi continuarea reformelor”. “Ar fi păcat ca politicieni lipsiţi de responsabilitate să dea cu piciorul sacrificiilor pe care de doi ani le fac românii.”

    “Acum suntem acolo unde trebuie, pentru că datorită eforturilor poporului România a ieşit din recesiune”, a precizat Băsescu, exprimându-şi speranţa că INS va confirma la mijlocul lunii februarie că România a avut anul trecut o creştere economică de 2,5%, “una dintre cele mai mari din UE”.

    Marea problemă a populaţiei este ce se întâmplă în continuare, însă “vreau să le spun românilor că ştiu ce trebuie făcut”, a subliniat Băsescu. Cele mai importante lucruri sunt “revizuirea Constituţiei ca pilon de flexibilitate a statului şi ca răspuns la votul românilor de la referendumul din noiembrie 2009, când peste 80% au votat pentru parlament unicameral şi un număr maxim de 300 de parlamentari”.

    Toate partidele, fără excepţie, se fac că uită aceasta, dar nu ezită să spună că ascultă vocea poporului, a acuzat preşedintele. “N-aş crede pe niciunul dintre ei, indiferent ce declară. Niciunul n-a vrut să mişte lucrurile înainte, deşi au primit proiectul de Constituţie”, a spus preşedintele.

    “Este nevoie de o lege electorală care să-i promoveze pe cei mai buni, nu pe cei ieşiţi la alegeri pe locul 2 sau 5 în preferinţa alegătorilor. Este nevoie de lupta cu corupţia şi evaziunea fiscală. Şi este nevoie de un comportament modest şi decent al politicienilor. Când ţara e în austeritate, deranjează comportamentul arogant şi lipsit de modestie al unora dintre ei.”

  • Băsescu: Se prefigurează o criză pe termen mediu şi lung, nu mai putem miza pe investiţii străine

    Lupta cu criza va fi câştigată de ţările care vor avea state flexibile, administraţii debirocratizate şi care vor fi pregătite să valorifice şansa relansării”, a afirmat Traian Băsescu. “După criză, nimic nu va mai semăna cu ce este acum. Instituţiile vor avea alt tip de relaţii cu societatea şi alt tip de funcţionare. Nu va mai fi Europa socială, unde împrumuţi bani ca să măreşti veniturile populaţiei. Ce se va întâmpla în anii următori ne arată că sunt şanse ca naţiunile s-o ducă bine acolo unde politicienii împrumută bani pentru dezvoltare, nu pentru consum. Trebuie să ne descurcăm cu resursele pe care le producem”.

    În acest context în care finanţarea din alte surse şi investiţiile străine se reduc, pentru menţinerea şi creşterea locurilor de muncă este esenţială orientarea corectă a resurselor de investiţii ale bugetului, inclusiv în domeniul mineritului, “pentru că altul era preţul metalelor acum 15 ani, când s-au închis exploatările, şi altul este preţul acum”. “Dincolo de micile programe de susţinere a companiilor, a IMM-urilor, esenţa menţinerii locurilor de muncă a fost şi până acum alocarea mare de bani pentru investiţii”, a spus preşedintele.

    A doua prioritate, pentru crearea de locuri de muncă, este absorbţia fondurilor europene, care să poată susţine activitatea economică, accelerarea programului de autostrăzi, dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea turismului, dezvoltarea unei industrii alimentare care să valorifice producţia agricolă în mediul rural.

    În al treilea rând, dacă se va confirma intrarea în recesiune a zonei euro, atunci zona non-euro va ieşi prima din recesiune, a continuat Băsescu. Este deci necesară continuarea a ceea ce am început în ultimii ani: “parteneriatul strategic cu Turcia, dezvoltarea relaţiilor comerciale cu Polonia, ţările baltice, ţările din bazinul caspic, India, China, Africa şi zona Golfului”.

    “Este esenţial ca România să fie astfel pregătită pentru această criză, pentru că nu vom putea miza pe sprijinul prietenilor noştri europeni şi va trebui să facem faţă cu resursele proprii”, a spus şeful statului.

    “Îndemnul meu pentru oamenii politici este la prudenţă, iar pentru români la solidaritate. Nimeni nu poate scăpa de criza individual. Ieşim toţi din criză, dar numai odată cu ţara; nu există loc în ţară unde sa fugim de criză.” Preşedintele a apreciat că România este acum mult mai bine pregătită să facă faţă crizei decât în 2009. “Avem un orizont, ştim ce avem de făcut mult mai bine, dar trebuie să fim responsabili”, a afirmat Băsescu.