Bursa a încheiat în stagnare şedinţa de miercuri (indicele BET-C), după ce creşterile de pe parcursul şedinţei au fost anulate de corecţii pe final, după anunţul că economia SUA, cea mai mare din lume, a scăzut neaşteptat în trimestrul al patrulea al anului trecut. Indicii americani, care sunt aproape de maximele istorice din 2007, au deschis şedinţa de ieri pe minus, iar indicii europeni au suferit corecţii. “Încrederea investitorilor s-a diminuat treptat în ultima perioadă, după rally-ul de la începutul anului. Ei nu mai au aceeaşi siguranţă să intre la cumpărare, la fel cum aveau acum câteva săptămâni, astfel că preferă mai degrabă să aştepte. Cel mai probabil, situaţia actuală este determinată de neîncrederea că piaţa mai are forţă să crească de la nivelurile actuale, dar şi din cauze care nu depind de piaţa locală. Mai exact, faptul că principalii indici internaţionali sunt aproape de zonele de rezistenţă ale maximelor anterioare creează un disconfort şi mai mare pentru investitori”, a declarat directorul de tranzacţionare al Intercapital Invest, Mihai Mureşian.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Gazele naturale ieftine scot treptat din peisaj energia nucleară în SUA
În anii ’50 energia nucleară a fost prezentată publicului american ca fiind cheia către un viitor bogat în energie atât de ieftină încât consumul nu va mai fi contorizat, adică aproape gratuită. Însă în prezent companiile din industria energetică se confruntă cu o realitate la care nu s-au aşteptat, în care funcţionarea termocentralelor pe bază de gaze naturale este mai ieftină decât cea a centralelor nucleare, scrie The Wall Street Journal. Primul avantaj al centralelor pe gaze în faţa celor nucleare se vede în costurile fixe. O centrală modernă pe gaze plăteşte circa 15.000 de dolari per MW instalat, faţă de 30.000 de dolari în cazul centralelor pe cărbune şi 90.000 de dolari pentru cele nucleare, potrivit estimărilor autorităţilor americane. Centralele nucleare plătesc mult şi pentru echipamente şi servicii de siguranţă, costuri care sunt mai mari decât cele suportate de alte tipuri de unităţi deoarece folosesc material radioactiv şi funcţionează la temperaturi extreme.
-
Economia SUA a scăzut neaşteptat în ultimul trimestru
Economia SUA, cea mai mare a lumii, a scăzut în mod neaşteptat în ultimul trimestru al anului trecut, cu 0,1%, înregistrând astfel cea mai slabă performanţă după primăvara anului 2009 în condiţiile celui mai accentuat declin din ultimele patru decenii al cheltuielilor cu apărarea, scrie Bloomberg. În cel de-al doilea trimestru din 2009 economia americană era încă în recesiune. Pe ansamblul anului trecut, Prosului Intern Brut al SUA a crescut cu 2,2%, iar în al treilea trimestru a avansat cu 3,1% în raport cu perioada similară din 2011. Contracţia economică din ultimele trei luni ale anului trecut reflectă, de asemenea, decelerarea creşterii stocurilor companiilor în urma revenirii cheltuielilor populaţiei, încurajată de reducerea preţului combustibilului şi de cel mai mare avans al veniturilor din ultimii patru ani. Dar creşterea cheltuielilor, principalul motor al economiei americane. s-ar putea dovedi de scurtă durată, deoarece în trimestrul acesta ar putea fi majorate taxele.
-
„Noul şerif“ de pe Wall Street a fost un apărător îndârjit al băncilor implicate în criza financiară
“N-ai vrea să te pui cu Mary Jo”, astfel a caracterizat-o Obama pe protejata lui. Printre altele, Mary Jo a fost procuroare în procesul teroriştilor care au stat în spatele atentatului de la Wall Trade Center din 1993 şi al liderului mafiot John Gotti. De aceea nominalizarea ei ar trebui să semnalizeze că agenţia de reglementare a pieţelor de capital Securities and Exchange Commission (SEC) va deveni mai severă cu Wall Street-ul. CBS a numit-o pe Mary Jo “noul şerif de pe Wall Street”. The Wall Street Journal a scris că fosta procuroare va aduce “o faţadă mai dură unei agenţii încă pătată de greşelile făcute în ajunul crizei financiare”. Jurnaliştii de la The New York Times au scris că numirea ei reprezintă “o nouă încercare de a găsi vinovaţi pe Wall Street”.
-
Cosmin Marinescu, consilier al ministrului finanţelor, desemnat al unsprezecelea membru al CA al CEC Bank
Consiliul de administraţie al băncii de stat CEC Bank – o sinecură de tradiţie pentru apropiaţi ai partidelor aflate la putere, va avea unsprezece membri, Ministerul Finanţelor desemnând recent încă doi care aşteaptă aprobarea Băncii Naţionale pentru a-şi prelua scaunele generos remunerate. Unul dintre aceştia este Cosmin Marinescu, consilier al ministrului finanţelor Daniel Chiţoiu. Doctor în economie şi conferenţiar la ASE, el l-a însoţit pe Chiţoiu şi la Ministerul Economiei, în scurtul mandat de ministru din 2012. Marinescu este coordonator al Centrului pentru Economie şi Libertate. Al doilea membru desemnat al CA al CEC Bank este Florin Tunaru, vicepreşedintele ANAF responsabil cu inspecţia fiscală, care s-a transferat la Bucureşti în mai 2012 după instalarea guvernului Ponta I, venind din Teleorman unde în ultimii ani a fost consilier al lui Liviu Dragnea (actualmente vicepremier) când acesta ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean, iar apoi director executiv pe zona financiar-contabilă în cadrul Consiliului.
-
Tarom vinde şi asigurări de călătorie la rezervarea online a biletelor de avion
Clienţii Tarom pot achiziţiona poliţe de călătorie cu o valoare a sumei asigurate de până la 1,2 milioane de lei emise de sucursala de la Bucureşti a AIG Europe Limited Londra în momentul în care rezervă online biletul de avion. Valoarea sumei asigurate pentru cheltuieli medicale este de maximum 1,2 milioane de lei în cazul călătoriilor în ţări non-Schengen, în timp ce pentru călătorii în spaţiul Schengen suma asigurată este de maximum 600.000 de lei. Poliţele acoperă repatrierea în cazul îmbolnăvirii, accidentării sau decesului, precum şi anularea, întreruperea sau abandonul călătoriei. De asemenea, sunt acoperite pierderea, furtul sau deteriorarea bagajului. Piaţa locală a asigurărilor de călătorie se ridica la 48 mil. lei (11 mil. euro) după primele nouă luni ale anului trecut. Preţul unei poliţe de asigurare porneşte de la câteva zeci de lei.
-
Volksbank a tăiat până la o jumătate de procent din dobânzile plătite la depozite
Volksbank, o bancă de top zece controlată de grupul austriac cu acelaşi nume, a redus cu până la o jumătate de punct procentual dobânzile la depozitele în lei atrase de la populaţie, noile bonificaţii fiind cuprinse în intervalul 5,5-6,25% pe an. Cea mai mare dobândă, de 6,25% pe an, este plătită pentru sumele atrase pe o perioadă de un an, în timp ce depozitele cu scadenţa la o lună sunt bonificate cu 5,5% pe an. Clienţii care constituie depozite prin intermediul platformei de internet banking primesc un bonus de dobândă de 0,25% pe an la lei şi 0,15% pe an la euro. Şi la depozitele în euro banca a operat reduceri între 0,25 şi 0,4 puncte procentuale. Noile dobânzi variază între 3,25% şi 4,15% pe an în funcţie de scadenţă, fiind printre cele mai mari din piaţă. Mai multe bănci au ajustat dobânzile plătite la depozite de la începutul anului, în prezent mai existând pe piaţă foarte puţine oferte cu dobânzi de peste 6% pe an la lei şi peste 4% pe an la euro.
-
Raiffeisen acordă IMM-urilor credite de maximum 1,85 mil. euro cu garanţii UE
Raiffeisen, a cincea bancă din sistem după activele deţinute, a majorat la 1,85 mil. euro valoarea maximă a creditelor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi garantate de Fondul European de Dezvoltare Regională prin iniţiativa Jeremie. Anterior, valoarea maximă era de 1,02 mil. euro. Companiile din sectorul transporturilor rutiere pot împrumuta o sumă maximă de 937.500 de euro şi în cazul acestora plafonul fiind însă majorat. Totodată, perioada maximă de acordare a creditelor a fost extinsă la zece ani în cazul companiilor cu cifra de afaceri sub 5 mil. euro. Prin acest program, firmele pot accesa credite garantate în proporţie de 80% de Fondul European de Dezvoltare Regională, astfel că acestea trebuie să prezinte la bancă garanţii proprii de 20% din suma contractată. Aceste credite pot fi contractate de firme cu o cifră de afaceri de până la 50 mil. euro şi maximum 250 de angajaţi. Raiffeisen a început creditarea în cadrul acestui program cu aproape doi ani în urmă, având alocat un plafon de garanţii de 102,5 mil. euro.
-
Ziua în care vântul a stat: Turbinele eoliene asigură acum 0% din producţia de energie a României
La ora 13:30 contribuţia turbinelor eoliene în asigurarea producţiei de energie a României era zero, asta deşi capacitatea instalată a tuturor parcurilor de “mori de vânt” este egală puterea a trei reactoare nucleare de la Cernavodă. Din nou, cărbunii constituie principala sursă în alimentarea cu energie electrică a României, urmată de gaze, energie hidro şi nucleară. Faptul că în acest moment aproape nicio turbină nu funcţionează în România este un indiciu asupra caracterului extrem de variabil al energiei eoliene. Astfel, dacă în unele zile ponderea energiei eoliene este comparabilă cu cea a centralei de la Cernavodă, în alte zile turbinele nu contribuie cu nimic. Acest lucru înseamnă o presiune pe sistem care are nevoie de unităţi capabile să intre rapid în funcţiune şi să asigure echilibrarea sistemului energetic. În total, investiţiile realizate în parcuri eoliene se ridică la circa 3 miliarde de euro.
-
Festivalul Peninsula se mută de la Târgu Mureş
Primăria municipiului Cluj-Napoca a anunţat că începând din acest an Festivalul Peninsula va fi organizat la Cluj, în perioada 18-21 iulie, după ce 10 ani la rând s-a desfăşurat la Târgu Mureş. Ediţia cu numărul XI a celui mai mare festival din România va avea loc pe un teren de 10 hectare, în zona Valea Gârbăului din Cluj-Napoca. Municipalitatea clujeană s-a angajat să asigure condiţiile necesare desfăşurării festivalului (energie electrică, transport în comun, iluminat public), însă va contribui şi cu o finanţare la organizarea acestuia. “Primăria Cluj-Napoca va sprijini desfăşurarea festivalului asigurând o locaţie de 10 hectare la Valea Gârbăului, apă, curent, iluminat public, drumuri corespunzătoare, transport în comun, precum şi mediatizare”, a declarat Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.