România este încă departe de a deveni o societate care acordă sprijin antreprenorilor, indicând o tendinţă de descurajare pentru asumarea riscului în start-up-uri. îmbunătăţirea comunicării privind succesul antreprenorilor şi promovarea oportunităţilor de carieră şi dezvoltare personală oferite de antreprenoriat sunt acţiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra îmbunătăţirii culturii antreprenoriale în următorii trei ani, se arată în raport. În opinia consultanţilor E&Y, contextul economic actual, cu locuri de muncă mai puţine şi instabile, a condus la o schimbare a percepţiei tradiţionale asupra carierei ideale, care valorizează stabilitatea, către una favorabilă antreprenoriatului.
“A încerca ceva pe cont propriu a început să fie considerat acceptabil. Această tendinţă trebuie încurajată prin informarea elevilor şi studenţilor cu privire la antreprenoriat ca opţiune de carieră validă, prin stagii de internship şi răspândirea poveştilor de succes”, se arată în studiu. Chiar dacă jumătate din respondenţi sunt de părere că societatea şi cultura românească sunt încurajatoare pentru ei, răspunsurile lor privind modul în care este perceput eşecul în business de către mediul de afaceri şi societate în ansamblu nu sunt deloc încurajatoare.
Din studiu reiese, de asemenea, că 56% dintre antreprenorii chestionaţi se plâng de accesul dificil la finanţare, îndeosebi pentru tinerii întreprinzători, iar numai o treime dintre antreprenori cred că România are o legislaţie prielnică pentru cei ce doresc să înceapă o afacere de la zero.
În clasamentul libertăţii economice publicat de Heritage Foundation din Washington, România a urcat anul acesta trei poziţii faţă de ediţia de anul trecut, clasându-se pe locul 59 din 185 de ţări, cu un scor total de 65,1 puncte, după ce a înregistrat “îmbunătăţiri în gestionarea cheltuielilor bugetare şi în privinţa libertăţii pieţei muncii, ceea ce a compensat reducerea libertăţii în raport cu corupţia”.
