BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Alexandru Rizea, patronul Lemet: Reţeaua de magazine ne-a salvat. Am rămas pe profit şi nu am dat oameni afară

    Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet din Câmpina, spune că în perioada de criză a reuşit să rămână pe profit şi să nu dea oameni afară pentru că şi-a dez­voltat reţeaua de magazine Lem’s (în franciză), a lansat ma­siv noi modele şi a mizat pe producţia de mobilă mo­du­lară (game ce sunt alcătuite din mai multe corpuri, ce pot fi asamblate în diferite combinaţii).

    “Nu am fi rezistat dacă nu am fi avut reţeaua de ma­ga­zi­ne”, spune Alexandru Rizea. Compania a început să dez­vol­te reţeaua de magazine în 2005, iar în prezent numărul de ma­gazine Lem’s a ajuns la peste 100 (în sistem de franciză), dintre care trei unităţi sunt proprii.

    Anul trecut vânzările reţelei de magazine au ajuns la peste 200 mil. lei (45 mil. euro), în creştere cu 20% com­parativ cu nivelul din 2011. Cea mai mare cerere în 2012 a fost pentru bucătării, iar reprezentanţii companiei spun că au observat o tendinţă pentru mobilă pe nivelul “mediu plus”. Lemet se poziţionează pe segmentul mediu de preţ.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Ce fonduri obţine România de la UE între 2014-2020 şi de ce Băsescu vorbeşte de „succes“, iar Ponta de „eşec“

    Sursa: Ziarul Financiar

    România va primi, în total, în exerciţiul financiar multianual 2014-2020, 39,88 mld. euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii – faţă de 33,5 mld. euro cât i-a fost alocat în perioada 2007-2013. Adică o creştere de 18%. Premierul ignoră această creştere procentuală şi face trimitere la un proiect discutat toamna trecută (la precedentul summit UE dedicat bugetului, soldat cu un eşec) potrivit căruia România ar fi urmat să primească în jur de 48 mld. euro în total. Aşadar, spune premierul, România nu a câştigat nimic, dimpotrivă, a pierdut 9 mld. euro. Preşedintele a revenit ieri cu noi argumente (din punctul său de vedere) pentru a demonstra că avem de-a face cu un succes în cazul României pentru că ea a obţi­nut o creştere de 18% a fondurilor, în condiţiile în care bugetul general al UE a scăzut cu 3,5%, de la 994 mld. euro între 2007-2013 la 960 mld. euro (pe angajament de plăţi) între 2014-2020. România are cea mai mare creştere de buget, în procente, dintre toate ţările Uniunii, spune Băsescu, care adaugă: „Nu este uşor să obţii ceva când te contrazic realităţile de la tine de acasă“. Cu alte cuvinte, spune Băsescu, România a obţinut maxim ce se putea obţine în ceea ce priveşte fondurile de coeziune pentru că a fost greu să primească 2 mld. euro în plus pe coeziune (21,8 mld. euro, faţă de 19,8 mld. euro în exerciţiul financiar multianual curent), în condiţiile în care rata de absorbţie pentru fondurile din intervalul 2007-2020 este la pământ. banilor UE (2014-2020.

     

  • SIF-urile au pus ochii pe participaţiile AVAS

    Autoritatea pentru Valorificarea Participaţiilor Sta­tului (AVAS) va elabora un cadru legislativ care să permită schimbul de participaţii minoritare pe care instituţia le are în diverse companii în care sunt acţionare şi SIF-urile, iniţiativa având ca scop „optimizarea“ portofoliului. „Am discutat cu SIF Moldova, probabil şi celelalte SIF-uri vor vrea, să facem un «swap» de participaţii, adică acolo unde avem un interes şi suntem minoritari să le cumpărăm ac­ţiu­nile, şi invers. Astfel, şi noi, şi ei putem să ne optimizăm porto­foliile. A fost ideea preşedintelui SIF Moldova. Este un pro­iect pilot, chiar săptămâna viitoare vom discuta cu SIF Moldova“, a declarat preşedintele AVAS, Adrian Volintiru. Conducerea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) intenţionează să propună modificarea legis­la­ţiei, care în prezent nu prevede această posibilitate. Joi, ministrul economiei Varujan Vosganian, care are în sub­ordine AVAS, s-a întâlnit cu preşedintele SIF Banat-Crişana, Dragoş Bîlteanu, iar una dintre temele întâlnirii a fost ca Ministerul Economiei împreună cu AVAS să facă un inventar al companiilor unde statul deţine participaţii care ar putea fi interesante pentru investitori, inclusiv pentru SIF-uri.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Dragnea: Salariile din administraţia publică vor fi mărite

    Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice Liviu Dragnea a declarat vineri că salariile din administraţia publică va trebui mărite, „poate“ şi cel al preşedintelui Traian Băsescu, iar într-un termen de 2-3 luni Guvernul va şti de câţi angajaţi este nevoie în sistemul public. „Va trebui să mărim salariile din administraţia publică, la primari, consilieri, poate şi lui Traian Băsescu. Când vom ajunge la normativele de personal şi standardele de cost, nu vorbim de ani, ci de 2-3 luni, vom vedea de câţi angajaţi vom avea nevoie în sistemul public şi ce nivel de salariu este necesar. Vorbim de oameni care ştiu ce au de făcut, nu de oameni care au cumpărat o diplomă“, a afirmat Dragnea într-o conferinţă. Ministrul economiei Varujan Vosganian, prezent în conferinţă, a spus că salariul mediu net în instituţia pe care o conduce este mic, de 1.600 lei lunar. Un participant din sală a comentat afirmaţiile lui Vosganian, afirmând că nu ştie ce caută Traian Băsescu în funcţia de preşedinte având un salariu atât de mic, susţinând că el nu s-ar da jos din pat pentru o astfel de remuneraţie. După intervenţia participantului, Dragnea a spus că nici el nu ştie ce caută Băsescu la conducerea ţării, completându-şi afirmaţia, după o pauză, „cu un astfel de salariu“.

    Mai multe pe zf.ro

  • Preşedintele Google vinde acţiuni evaluate la 2,5 miliarde de dolari

    Preşedintele executiv al Google, Eric Schmidt, vinde aproximativ 42% din acţiunile pe care le deţine la compania care operează cel mai cunoscut motor de căutare online, valoarea de piaţă a acestora depăşind 2,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. Vânzarea acţiunilor face parte dintr-un plan individual al lui Schmidt de diversificare a activelor şi de obţinere de lichidităţi, potrivit unui document transmis autorităţii pentru piaţa de capital din SUA de către Google. Pachetul de 3,2 milioane de titluri vizate pentru vânzare reprezintă circa 42% din totalul de 7,6 milioane de acţiuni pe care Schmidt le deţinea la companie la sfârşitul anului trecut. Acestea reprezintă 2,3% din totalul titlurilor Google şi respectiv 8,2% din drepturile de vot. Preşedintele executiv al Google s-a situat pe poziţia 138 la nivel global în topul miliardarilor publicat de Forbes în martie 2012, cu o avere de aproape şapte miliarde de dolari.

    Mai multe pe zf.ro

  • Opinie Doru Lionăchescu, Capital Partners: Fără patimă despre gazele de şist

    Un recent încheiat periplu nord-american m-a făcut să înţeleg mai bine revoluţia energetică declanşată în SUA de noile tehnologii de exploatare a hidrocarburilor prin fracturare hidraulică, revoluţie care va redesena – pe parcursul vieţii noastre, nu mai târziu – harta geopolitică a lumii. Câştigurile de productivitate generate de acest boom energetic cu care America nu s-a mai întâlnit de la exploatarea comercială a primului puţ de petrol în 1859 nu au precedent în istoria modernă şi vor reconfigura dramatic zone întregi ale lumii, vor reînvia industrii crezute moarte şi vor crea prosperitate la dimensiuni colosale. Anul trecut, după mai puţin de cinci ani de exploatare industrială cu noile tehnologii, SUA au produs circa 6,4 milioane barili de petrol pe zi, mai mult decât Rusia! Estimările cele mai pesimiste arată că în doi-trei ani Statele Unite vor atinge independenţa energetică şi că până în 2020 America va deveni cel mai mare producător de petrol al lumii, depăşind Arabia Saudită. Deja astăzi gazul lichefiat costă în America în medie de trei ori mai puţin decât în Europa şi de cinci ori mai puţin decât în Japonia! Nu, nu e o greşeală de tipar – de cinci ori mai puţin, nu cu 50 la sută, ceea ce oricum ar fi un avantaj competitiv insurmontabil pentru oricine.

    Mai multe pe zf.ro

  • Vosganian: Nu pot trăi doar din salariul de politician, inclusiv din cauza ANI şi a opiniei publice

    Ministrul economiei Varujan Vosganian a declarat vineri că vrea să fie primul manager privat din Executiv, pentru că în politică este din ce în ce mai greu să se poată trăi doar din salariu, inclusiv din cauza „agenţiilor de integritate“ şi a „rigorilor opiniei publice“. „Eu am vorbit cu domnul Ponta şi i-am spus «domnule prim-ministru eu vreau să fiu manager privat în Guvern. Adică, dacă eu aduc bani, să-mi daţi voie ca din banii aceştia să dau o parte oamenilor care i-au produs»“, a declarat Vosganian într-o conferinţă. Ministrul a adăugat că nu poate trăi doar din salariul de politician, inclusiv din cauza cerinţelor Agenţiei Naţionale de Integritate şi a pretenţiilor pe care opinia publică le are de la politicieni. „Sunt în politică de 23 de ani. Nu am făcut numai politică, nu aş fi putut trăi numai din salariul de politician. Este din ce în ce mai greu, pe legislaţia românească şi agenţiile de integritate şi toate rigorile opiniei publice, să mai trăieşti şi din altceva decât din politică, pentru că intri în tot felul de incompatibilităţi, ceea ce pe viitor va trebui să ne gândim“, a mai spus Vosganian.

    Mai multe pe zf.ro

  • Producţia de lapte, minus 5%

    Producţia de lapte de consum a scăzut în anul 2012 cu 5,2%, la aproape 11.500 de tone, iar producţia de unt s-a diminuat cu 1,5%, ajungând la 162 de tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Cantitatea de lapte de vacă colectat de unităţile procesatoare a scăzut anul trecut cu 1,5%, la 13.600 de tone. A crescut în schimb producţia de brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (89,4% din producţia totală de brânzeturi), cu 7,4%, până la 4.500 de tone, şi de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele), cu 4,1%, până la 6.000 de tone. S-a majorat şi producţia de smântână de consum, cu 431 tone (0,9%).

    Mai multe pe zf.ro

  • Pascariu, Tarom: În companiile de stat lipseşte buna guvernanţă, de aici lipsa performanţei

    În România sunt multe companii de stat cu oameni bine plătiţi, însă nu există performanţă pentru că lipseşte buna guvernanţă, care trebuie să vizeze reducerea costurilor, creşterea veniturilor şi respectarea unor valori, spune preşedintele consiliului de administraţie al Tarom Dan Pascariu. „N-am mai lucrat la stat de 20 de ani. Când am preluat poziţia la Tarom am avut impresia că m-am întors cu 20 de ani în urmă din toate punctele de vedere, cu toate că oamenii sunt bine plătiţi. Am calculat că venitul mediu în companie, cu toate avantajele, este în jur de 2.000 de euro pe lună, în condiţiile în care în banca în care sunt tot preşedinte al consiliului de administraţie (UniCredit Ţiriac Bank – n.r.) salariul mediu e mult mai mic. Există companii de stat în România în care oamenii sunt bine plătiţi şi nu există performanţă pentru că lipseşte buna guvernanţă“, a afirmat vineri Pascariu la Business Leaders Summit.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Producţia industrială a stagnat în 2012

    Producţia industrială în serie brută a stagnat anul trecut, cu toate că au fost înregistrate creşteri la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, dar şi la industria extractivă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a crescut cu 0,3%, susţinută de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (4,6%) şi de industria extractivă (1,5%). Industria prelucrătoare a scăzut cu 0,2%.

    Toate stirile sunt pe zf.ro