BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Kovesi şi Morar au toate şansele să rămână la post până după alegeri

    Mandatul Codruţei Kovesi la Parchetului de pe lângă ICCJ expiră la 2 octombrie, iar cel al lui Daniel Morar la DNA a expirat la 12 august, dar a fost prelungit prin delegare cu încă şase luni de Codruţa Kovesi, după prelungirea din februarie. Conform legii, Ministerul Justiţiei face propuneri pentru şefia Parchetului şi a DNA, care sunt avizate consultativ de CSM şi apoi pot fi respinse o singură dată de preşedintele Traian Băsescu.

    Partea cea mai interesantă a poveştii este că sunt cel puţin două obstacole în calea numirii înainte de alegerile din 9 decembrie a unor înlocuitori ai lui Kovesi sau Morar agreaţi de USL. Pe de o parte, în iulie, vicepreşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, declara că legea permite exercitarea funcţiei de procuror-şef al DNA prin delegare pe timp nedeterminat, dând exemple de alte funcţii de conducere în procuratură ocupate prin delegare mai mulţi ani în anumite situaţii speciale în care s-a apreciat că schimbarea nu e de dorit (cazuri de corupţie, instabilitate instituţională).

    Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii a îngreunat considerabil, printr-o decizie adoptată la 10 iulie, procesul de selecţie a propunerilor pentru funcţiile de conducere în PICCJ şi DNA. Anterior, propunerile se făceau de către ministrul justiţiei şi erau avizate consultativ de CSM, care trebuia să se pronunţe în 15 zile; acum, procedura de avizare se lungeşte la 90 de zile, iar ministrul nu poate înainta Preşedinţiei propunerile înainte de emiterea avizului de către CSM. Mona Pivniceru, pe atunci membră a CSM, a votat şi ea aceste modificări ale legii.

  • La îndatorarea externă stăm bine

    România a lansat, aşadar, o emisiune de euroobligaţiuni pe 6 ani în valoare de 750 mil. euro (planul fusese să atragă cel puţin 500 mil. euro), la o dobândă între 5,1% şi 5,15%, în scădere faţă de 5,25% la emisiunea din 2011 – “un real succes”, conform concluziei ministrului Florin Georgescu. Deşi estimarea iniţială vorbea de lunile septembrie-noiembrie, momentul ales a avut în vedere conjunctura evident bună de pe pieţele externe, stimulate de perspectiva intervenţiei BCE, momentul de respiro politic intern, precum şi faptul că INSSE tocmai a confirmat că PIB a crescut cu 0,5% în trim. al II-lea faţă de primul trimestru şi cu 0,8% pe primele şase luni, susţinut de creşterea consumului privat şi a investiţiilor.

    Pentru Finanţe, noul împrumut oferă şi ocazia de a evada din raza băncilor locale, care de la declanşarea scandalului politic au tot împins în sus dobânzile la titlurile în lei. “Necesarul de finanţare pentru restul anului rămâne ridicat, la cca 4,3 mld. euro”, notează analiştii Raiffeisen. “Emisiunea se anunţă de bun augur pentru leu şi relaxează presiunile asupra Ministerului Finanţelor de a emite titluri în lei pe termen scurt. Oricum, luna septembrie a început bine şi pe acest front, întrucât MF a atras 1,5 mld. lei în două licitaţii de titluri de stat”, adaugă analiştii băncii.

    Conform Eurostat, la finele primului trimestru, datoria publică era de 36,3% din PIB, ceea ce plasează România pe locul al patrulea în topul ţărilor din UE cu cea mai mică datorie publică măsurată după ponderea în PIB.

  • Poza zilei: misterioasa moară din prăpastie

    Despre moara părăsită din Vallone dei Mulini – Valea Morilor, Sorrento (sudul Italiei), pe toate aceste site-uri ca se spune că datează din secolul al XIX-lea şi că a fost abandonată la 1866 sau imediat după aceea, iar fotografia a fost făcută de pe drumul situat deasupra văii. Farmecul locului, descris de turiştii care au ajuns până acolo, constă atât în aerul enigmatic al construcţiei părăsite, cât şi în relieful deosebit al zonei, valea respectivă fiind un adevărat hău în formă de Y, adânc de peste 150 de metri şi năpădit de vegetaţia abundentă care acoperă inclusiv moara. Observatorii spun că locul cel mai bun pentru admirarea construcţiei ar fi strada Fuorimura din Sorrento, în spatele Pieţei Tasso. Şi că e nevoie neapărat şi de un binoclu.

  • Ce este şi ce vrea alianţa electorală ARD

    Pentru ICCD, “vehiculul electoral” este micul partid Forţa Civică, condus de Adrian Iuraşcu, care a declarat pentru Gândul că a avut discuţii cu liderii ARD “despre o colaborare care să ducă la o înfrângere în alegeri a USL”. Deocamdată, niciun sondaj recent nu dă USL sub 50% în opţiunile electoratului (CCSB: USL – 62%, PDL – 18%; IMAS: USL – 57,1%, PDL – 17,8%; CSOP – 50%, PDL – 20-22%), astfel încât înfrângerea respectivă ar trebui înţeleasă doar ca o coborâre a USL sub 50%, caz în care ideea unei guvernări USL ar fi dinamitată nu neapărat de preşedintele Băsescu prin numirea unui premier de la alt partid sau alianţă, ci de o coaliţie formată ulterior între ARD, PP-DD şi UDMR, capabilă să înlăture după alegeri guvernul USL prin formarea unei majorităţi parlamentare ostile acestuia.

    Forţa Civică l-a ales vineri pe Mihai-Răzvan Ungureanu ca preşedinte al formaţiunii, urmând ca acesta să candideze la alegerile din 9 decembrie pentru un mandat de deputat la Iaşi sau în alt judeţ unde PDL a avut până acum rezultate bune. Puritatea morală şi cea doctrinară de dreapta a formaţiunii este însă discutabilă, ţinând cont că printre vicepreşedinţii sau fruntaşii Forţei Civice figurează şi foşti membri de frunte ai altor partide, afirmaţi politic în cursul guvernărilor anterioare, ca Ion Bazac (PSD), Marian Săniuţă (fost PSD), Ştefan Pirpiliu şi Dănuţ Liga (PDL), Dan Cristian Popescu şi Adrian Semcu (PNL).

  • Deci terminăm sau nu cu scandalurile politice?

    Tema loviturii de stat, adăugată la scandalul în sine al suspendării, deja s-a întors însă nu doar contra USL, ci contra României, atât prin amânarea aderării la Schengen şi continuarea monitorizării prin MCV, dar şi prin afirmaţii ca ale şefului Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum (PPE), care cere observatori OSCE la alegerile parlamentare din 9 decembrie, pe motiv de suspiciuni de fraudă masivă şi situaţie “extrem de critică” a democraţiei în România. Poate tocmai de aceea, sau şi de aceea, preşedintele Băsescu a ţinut să dea personal un semnal că lucrurile s-au întors la normal, prin scrisoarea de mulţumire adresată “liderilor europeni şi aliaţilor transatlantici care s-au pronunţat în favoarea României în timpul crizei politice”, unde precizează că “instituţiile statului român democratic au ieşit întărite din această criză”.

    De partea cealaltă, responsabilitatea referendumului eşuat întârzie să fie asumată: fruntaşul PNL Ludovic Orban a preferat să arunce vina pe PSD, cu acuzaţia fantezistă că PSD e de vină pentru acceptarea pragului de prezenţă de 50%+1 la referendum. Dincolo de astfel de fumigene, la fel de stupide ca şi demonstraţiile solitare ale lui Ioan Ghişe împotriva invalidării referendumului ori asigurările lui Relu Fenechiu că vor continua demersurile pentru scoaterea lui Traian Băsescu de la Cotroceni, până la alegerile parlamentare nu se va mai întâmpla nimic în USL sau din partea USL, fiindcă nu e nici în avantajul electoral al PSD, cu atât mai puţin al aliatului său mai mic PNL ca USL să se rupă.

    Aceasta nu înseamnă însă că spargerea USL nu rămâne un obiectiv al taberei pro-Băsescu, fie prin invitaţii adresate de Mihai-Răzvan Ungureanu membrilor PNL sătui de Crin Antonescu de a se înscrie în Alianţa România Dreaptă, fie prin alimentarea disensiunilor din USL, de genul afirmaţiilor lui Cezar Preda sau Mihail Neamţu că Ioan Rus, cel care a refuzat ajustarea listelor electorale în acord cu pretenţiile peneliştilor furioşi, ar fi un bun prim-ministru/lider al PSD, eventual într-o alianţă post-electorală cu PDL.

  • Obama face glume pe seama certificatului său de naştere

    Aflat în campanie pentru un al doilea mandat, preşedintele în exerciţiu s-a aşezat la o masă cu zece persoane, între care cinci copii. O femeie i-a semnalat că unul dintre copii este născut în Hawaii.

    “Eşti născut în Hawaii? Ai certificat de naştere?”, a glumit Obama adresându-i-se băiatului şi stârnind hohote de râs la masă.

    Unii ultraconservatori întreţin o polemică privind locul de naştere al lui Obama încă din 2007, când acesta şi-a anunţat candidatura la preşedinţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel vrea găsirea unei soluţii pentru ca Grecia să rămână în zona euro

    “Trebuie să găsim o soluţie pentru Grecia”, a declarat Merkel săptămâna trecută în faţa anturajului său, afirmă săptămânalul, fără să citeze vreo sursă. Merkel ar fi rostit aceste cuvinte înaintea ultimei misiuni a troikăi reprezentate de UE, BCE şi FMI la Atena.

    Potrivit săptămânalului, cancelarul şi consilierii săi se tem că o ieşire a Atenei din zona euro ar putea declanşa un efect de domino similar cu falimentul băncii Lehman-Brothers în 2008.

    Costul unui astfel de scenariu pentru Germania este estimat la 62 de miliarde de euro, aminteşte săptămânalul, adăugând că Merkel, care şi-a reiterat opoziţia faţă de o posibilă renunţare a Greciei la euro, consideră această opţiune încărcată de consecinţe politice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ajută Dacia Duster la protejarea naturii din Carpaţi (VIDEO)

    Două vehicule Duster 1.5 dci 4×4, oferite de către constructorul auto Dacia, vor fi folosite de echipele fundaţiei în cadrul programelor de protejare şi conservare a zonelor naturale în munţii Carpaţi.

    “Zona naturală în care The European Nature Trust îşi va desfăşura proiectele cuprinde şi zone destul de greu accesibile, în care este nevoie atât de pază, cât şi de refacerea ecosistemului. Duster este maşina potrivită pentru a putea ajunge pe drumurile de munte accidentate. Sperăm ca împreună să putem salva o parte din bogăţia naturală a României”, a declarat Anca Oreviceanu, director de comunicare Dacia şi Grup Renault România.

    Fundaţia The European Nature Trust oferă ajutor pentru păstrarea şi restaurarea ultimelor zone sălbatice şi a habitatelor degradate din Europa. Printre proiectele în curs se numără lansarea în România a unui program educaţional şcolar pe teme de protejare şi conservare a naturii, dar şi lansarea internaţională a “Forever wild”, un joc educaţional derulat în reţeaua de socializare Facebook.

    Fundaţia colaborează, de asemenea, în regim de parteneriat cu o organizaţie românească neguvernamentală pentru un proiect pe termen lung care vizează înfiinţarea uneia dintre cele mai arii forestiere protejate din Europa: “Europe’s Yellowstone”.

    În 2010, The European Nature Trust a cofinanţat producţia documentarului “Wild Carpathia”, despre munţii Carpaţi din Transilvania. Scopul documentarului a fost să mărească gradul de conştientizare asupra problemelor de mediu din această zonă, să sublinieze frumuseţea lor naturală şi să încurajeze ecoturismul. În prezent, au loc pregătirile pentru alte două documentare, “Wild Carpathia II” şi “Wild Carpathia III”.

    Documentarul “Wild Carpathia”, pentru realizarea căruia a fost folosită o Dacia Duster Prestige:

  • Preşedinţia: Traian Băsescu n-a plecat cu niciun zbor secret în Arabia Saudită

    “Referitor la acuzaţiile formulate în emisiunea ‘Exces de putere’ de sâmbătă seara, 8 septembrie, de la postul Antena 3, potrivit cărora preşedintele României, domnul Traian Băsescu, ar fi călătorit sau ar fi urmat să călătorească cu o aeronavă la Riad (Regatul Arabiei Saudite), în data de 3 august 2005, Administraţia Prezidenţială face următoarele precizări:
    i – preşedintele României, domnul Traian Băsescu, nu a efectuat nicio vizită la Riad (Regatul Arabiei Saudite), în timpul mandatelor sale de şef al statului;
    ii – postul de televiziune Antena 3 a transmis o solicitare Administraţiei Prezidenţialale sâmbătă dimineaţă, 8 septembrie, referitoare la aceste acuzaţii, la care i s-a răspuns prompt că domnul preşedinte Traian Băsescu nu a efectuat vizita menţionată în solicitare;
    iii – în ciuda acestui răspuns prompt, postul de televiziune Antena 3 a ales să continue campania de dezinformare publică la adresa preşedintelui României, domnul Traian Băsescu.”

    Postul Antena 3 a relatat, sâmbătă, că Administraţia prezidenţială ar fi comandat în 2005, de la o companie privată numită Mia Airlines (fostă Jetline), un zbor către Arabia Saudită. În aceea perioadă, Traian Băsescu se afla la Neptun, iar zborul respectiv ar fi decolat de pe aeroportul Kogălniceanu. Potrivit unui raport al Naţiunilor Unite, compania ar fi fost implicată în traficul de armament şi avea legătură cu traficantul internaţional Viktor Bout.

    Conform postului, nici Administraţia Prezidenţială şi nicio altă instituţie din România nu au recunoscut să fi folosit serviciile companiei private. Compania care deţine aeronava a confirmat că zborul a avut loc, dar afirmă că la bord s-ar fi aflat alţi demnitari şi nu preşedintele, iar avionul ar fi aterizat pe aeroportul Băneasa şi nu la Kogălniceanu.

    În august 2005 a încetat din viaţă regele Arabiei Saudite, aminteşte Antena 3. Timp de câteva zile, delegaţii din numeroase ţări au prezentat condoleanţe familiei regale saudite. România a fost reprezentată la nivel de secretar de stat din MAE, care a folosit un avion de linie pentru deplasare.

  • Reuşeşte de data asta Mario Draghi să salveze zona euro?

    BCE prevede o scădere a PIB în zona euro de 0,2-0,6% în 2012 şi o evoluţie între -0,4% şi +1,4% la anul. BCE a majorat însă estimările de inflaţie, la 2,4-2,6% în acest an şi 1,3-2,5% în 2013.

    Achiziţiile de obligaţiuni vor fi făcute, ca şi în 2011, de pe piaţa secundară şi cu sterilizare aferentă, pentru a nu alimenta inflaţia, vor viza obligaţiuni cu scadenţa între 1 şi 3 ani sau care mai au până la scadenţă între 1 şi 3 ani, dar acum vor fi condiţionate strict de respectarea unor programe de austeritate cerute statelor emitente. Loc de dezamăgire pentru pieţele financiare rămâne însă, întrucât BCE nu a anunţat şi o nouă scădere a dobânzii de politică monetară de la 0,75% la 0,50% sau alte “măsuri non-standard”, adică alte operaţiuni prin care creditorilor privaţi să le fie garantată, dacă se poate integral, plata împrumuturilor către state.

    Criticile din partea pieţelor financiare, reflectate îndeosebi în presa americană, au în vedere, în principal, trei teme. Pe de o parte, e vorba de faptul că BCE, la presiunile Bundesbank, insistă că ţările îndatorate trebuie să respecte anumite condiţii de austeritate fiscală, cedare a suveranităţii economice şi înăsprire a supravegherii bancare înainte de a primi banii. Aceasta creează posibilitatea ca acele ţări care refuză ori îşi încalcă angajamentele luate vor fi în continuare fără acces la fondurile de urgenţă ale zonei euro (ceea ce înseamnă că băncile sau fondurile de investiţii care au împrumutat acele ţări ar fi frustrate iarăşi în dorinţa lor de a-şi primi rapid şi integral banii înapoi).

    Pe de altă parte, e vorba de faptul că BCE va limita cumpărările la obligaţiunile cu scadenţa de până la ani, ceea ce ar descuraja statele să emită obligaţiuni cu scadenţă mai mare, înrăutăţind astfel profilul lor de risc (se ştie că datoriile unei ţări trebuie să fie pe cât posibil echilibrate pe categorii de scadenţe, evitând concentrarea pe datorii pe termen scurt).

    În fine, o altă critică vizează faptul că BCE, grijulie cu soarta unei inflaţii deja aşteptate să crească în zona euro, a insistat ca şi programul cel nou de achiziţii să aibă parte de sterilizare (operaţiunile prin care banca retrage de pe piaţă integral sau parţial echivalentul banilor nou-intraţi în circulaţie), refuzând deci să devină o simpă tiparniţă, aşa cum este Rezerva Federală a SUA.

    Banca americană îşi poate permite să acţioneze însă ca o simplă tiparniţă, graţie statutului privilegiat al dolarului, care a făcut ca operaţiunile de relaxare monetară făcute din 2009 până acum în folosul economiei americane să fie plătite de restul lumii, prin export direct de inflaţie. BCE n-ar avea această şansă, iar efectele unei inflamări a inflaţiei în zona euro vor fi nocive pentru locuitorii Europei, pentru UE, nu pentru restul lumii. De aceea Mario Draghi s-a ferit ca de foc să imite Rezerva Federală şi a ignorat, cel puţin până acum, articolele mieroase din presa anglo-saxonă, care susţin că n-ar strica deloc în zona euro un pic de inflaţie care să scadă puterea de cumpărare a salariilor în Spania sau Italia, în numele unei pretinse egalizări a productivităţii între Nordul şi Sudul zonei euro.