Rusia are în derulare în prezent un program de extindere şi modernizare a infrastructurii rutiere, prin care ar urma să construiască 9.700 de kilometri de şosele până în 2020, din care circa 5.100 de kilometri vor fi autostrăzi, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă PMR. Mai mult, aproape 2.300 de kilometri de autostrăzi ar urma să fie deschişi circulaţiei până în 2015. Raportul PMR nu precizează costul estimat pentru construcţia acestor autostrăzi, însă luându-se în calcul un cost mediu de 5 milioane de euro pe kilometru, rezultă că cei 5.100 de kilometri vor costa 25,5 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF. Programul ambiţios de dezvoltare a infrastructurii rutiere vine în contextul în care drumurile sunt cea mai importantă modalitate de transport din Rusia, aproximativ 68% din transporturile de mărfuri şi peste 70% din traficul de pasageri realizându-se pe şosele. Cea mai mare parte a autostrăzilor ce ar urma să fie construite în Rusia vor fi realizate de compania de stat Avtodor, înfiinţată în 2009 tocmai pentru a dezvolta reţeaua de drumuri din Rusia, dar şi pentru a promova parteneriatele public-private. În prezent, Avtodor operează 2.454 de kilometri de autostrăzi.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
RCS & RDS testează piaţa din Oradea cu o ofertă de abonamente cu iPhone 5
Compania RCS&RDS, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii telecom de pe piaţă, a lansat în teste, doar în Oradea, o ofertă prin care clienţii pot achiziţiona la un preţ subvenţionat de operator un smartphone Apple iPhone 5 împreună cu un abonament la servicii de telefonie mobilă cu un cost lunar de 20 de euro, tarif care include şi acces nelimitat la net. Cu acest abonament, un iPhone 5 cu o capacitate de stocare de 16 GB poate fi achiziţionat fie în rate (de 95 de lei / lună), fie prin plata integrală a telefonului la contractarea abonamentului (1.000 de lei), potrivit ofertei comerciale puse la dispoziţia ZF de reprezentanţii RCS&RDS şi care era valabilă săptămâna trecută. Cu un tarif lunar de 20 de euro (TVA inclusă), Digi Mobil Smart 20 este cel mai scump abonament retail aflat în oferta comercială a RCS&RDS. În oferta de smartphone-uri subvenţionate, disponibile cu abonamente mai ieftine, intră şi modele precum Samsung Galaxy S3 sau Galaxy S2. Nu orice client poate achiziţiona însă un iPhone 5, oferta fiind disponibilă pentru clienţii care au deja abonament la mai multe servicii furnizate de companie după o anumită perioadă minimă. RCS&RDS încearcă astfel pe de o parte să folosească iPhone 5 pentru a-şi fideliza baza de clienţi, dar şi pentru a se proteja de eventuale pierderi prin atragerea unor utilizatori care să nu-şi mai plătească facturile după ce intră în posesia telefonului. În condiţiile în care în România doar Cosmote, Orange şi Vodafone au parteneriate cu Apple care permit comercializarea iPhone, este posibil ca RCS&RDS să achiziţioneze telefoanele de la un distribuitor. Compania nu a precizat dacă are în vedere extinderea ofertei la nivel naţional. Oferta marchează eforturile RCS&RDS, care este cel mai mare furnizor local de servicii de cablu TV şi internet prin linii fixe, de a face progrese şi pe segmentul telefoniei mobile, pe care este cel mai mic jucător, la mare distanţă de Orange, Vodafone şi Cosmote.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
-
BDR Associates merge în Azerbaidjan, după Moldova şi Ucraina. Planurile de viitor vizează şi Georgia
BDR Associates, una dintre cele mai importante agenţii de comunicare strategică şi PR de pe piaţa locală, îşi continuă expansiunea pe pieţele externe, compania urmând să îşi deschidă în acest an o filială la Baku, Azerbaidjan, în urma unei invesţiţii de 25.000 – 30.000 euro. Strategia de expansiune a BDR Associates a început în urmă cu zece ani, în Republica Moldova, ulterior agenţia realizând proiecte de comunicare şi pentru clienţi din Ucraina, în contextul în care piaţa internă oferă posibilităţi moderate de dezvoltare în lipsa măsurilor de stimulare a creşterii economice şi de atragere de investiţii străine. “La începutul acestui an, după o documentare de câteva luni efectuată în 2012, am ajuns în Azerbaidjan într-o misiune desfăşurată pe plan local, în urma căreia ne-am decis să ne extindem prezenţa, intrând pe piaţa azeră, care are un potenţial de lucru impresionant. Suntem implicaţi deja în licitaţii şi în discuţii cu câţiva potenţiali clienţi, căutăm să formăm o echipă locală care urmează să fie coordonată de consultanţii BDR vorbitori de rusă şi turcă”, spune Cătălina Stan, preşedinte şi CEO al BDR Associates. Ea speră ca primele activităţi să fie demarate în această primăvară şi spune că sunt pregătiţi să investească în deschiderea unei filiale BDR la Baku, Azerbaidjan fiind a treia ţară din grupul GUAM (o structură de cooperare regională formată din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova) în care agenţia va desfăşura proiecte.
-
Top 3 subiecte în Wall Street Journal de astăzi
Primul test serios pentru G20
Cele mai mari economii ale lumii, reunite în grupul G20, se vor confrunta cu primul test serios pentru un front comun de politică monetară, după deschiderea de luni a pieţelor asiatice.
Germania depinde de zona euro
Ministrul german al Economiei, Philipp Rosler, a avertizat că relansarea economiei din cel mai puternic stat european depinde anul acesta de stabilizarea zonei euro.Vizită a oficialilor indieni în Italia într-o anchetă anticorupţie
Oficiali din India vor efectua o vizită în Italia săptămâna aceasta, în cadrul unei investigaţii oficiale privind acuzaţii de corupţie legate de un contract de achiziţie a unor elicoptere în valoare totală de 560 de milioane de euro, de la compania italiană Finmeccanica.
-
Top 3 subiecte în Financial Times de astăzi
Acord Vodafone – BAE Systems pentru securitatea platformelor mobile
Compania de telecomunicaţii Vodafonea semnat un contract pe cinci ani cu grupul de securotate BAE Systems pentru dezvoltarea unor soluţii de protecţie dedicate pentru dispozitive mobile.
ConocoPhilips reia exploatarea la un zăcământ din China
China a aprobat cererea grupului petrolier ConocoPhilips de a relua exploatarea de la un zăcămând din regiunea de nord-est a ţării, după o întrerupere de 17 luni cauzată de o scurgere de ţiţei.
Planul UE de limitare a bonusurilor bancherilor, pe ultima sută de metriUniunea Europeană este pe cale de a impune cele mai dure măsuri privind bonusurile acordate bancherilor, de la declanşarea crizei globale în 2008, pe măsură ce discuţiile pentru reformarea sectorului bancar intră pe ultima sută de metri.
-
Statul negociază în subteran şi cedează acţiunile la Rompetrol
Reprezentanţii OPSPI, instituţia din subordinea Ministerului Economiei condusă de Gabriel Dumitraşcu, s-au înţeles cu kazahii de la KazMunaiGaz să le cedeze o parte din acţiunile Rompetrol Rafinare, urmând ca statul să rămână cu o participaţie semnificativă, de minimum 10% din acţiuni, însă detaliile acordului sunt ascunse. “Este inadmisibil că nu se cunosc termenii înţelegerii. Tot ce ţine de banul public trebuie să fie perfect transparent şi accesibil plătitorilor de taxe şi impozite. Este absolut catastrofal că guvernul Năstase a acceptat să crediteze Petromidia de aşa manieră încât să nu aibă certitudinea că nu-şi vor recupera creanţa”, spune Radu Sârbu, fostul şef al FPS, în mandatul căruia a fost privatizat Rompetrol. Înţelegerea vine în contextul în care statul a dat Rompetrol în judecată pentru a recupera împrumuturile de 516 mil. euro pe care le-a acordat Rompetrol, dar când acestea au ajuns la scadenţă în loc să le plătească kazahii le-au convertit în acţiuni, a căror valoare scade an de an din cauză că Petromidia a raportat din 2006 pierderi care se ridică la peste 3 mld. lei (737 mil. euro).
-
Investitorii din SUA şi Marea Britanie au cumpărat 80% din bondurile în dolari
Investitorii din SUA şi Marea Britanie au subscris aproape 80% din împrumutul de 1,5 mld. dolari luat de România, joi, de pe piaţa americană, dar bondurile în dolari au stârnit şi interesul germanilor, austriecilor şi asiaticilor. Investitorii români nu au lipsit, cumpărând 4% din obligaţiuni. Aproape 90% din titluri au fost preluate de fonduri de investiţii, companii de asigurare şi fonduri de pensii, iar băncile au luat doar 7%. Americanii au cumpărat jumătate din titluri (51%), iar investitorii din Marea Britanie au subscris 27%. În ceea ce priveşte distribuţia pe tipul de investitori, administratorii de fonduri au cumpărat săptămâna trecută 77% din obligaţiunile în dolari, companiile de asigurări şi fondurile de pensii au luat 11%, iar băncilor şi fondurilor de hedging le-au revenit 7% şi, respectiv, 5% din titluri, potrivit Reuters. Perioada următoare se anunţă dificilă din punctul de vedere al nevoilor de finanţare ale statului. România trebuie să ramburseze o mare parte din împrumuturile externe, ceea ce va creşte substanţial serviciul datoriei pentru guvern şi BNR. Ministerul Finanţelor anticipează că serviciul datoriei publice va urca în acest an la aproximativ 70 mld. lei, cea mai mare parte a sumelor reprezentând rate de rambursat. La datoria internă se adaugă şi rambursările în contul datoriei publice externe. În 2013 şi 2014 România este nevoită să dea înapoi finanţatorilor externi şi investitorilor în bonduri aproximativ 13 mld. euro.
-
Dragoş Bîlteanu vrea să fie noul „patriarh“ al SIF-urilor
Omul de afaceri Dragoş Bîlteanu, cunoscut mai ales pentru investiţiile în energie şi imobiliare, este la un pas să devină cel mai influent preşedinte de SIF după ce SIF Banat-Crişana, societatea pe care o conduce, şi-a exprimat intenţia de a prelua controlul SAI Muntenia Invest care administrează averea de peste un miliard de lei a SIF Muntenia. Prin această tranzacţie, fără precedent pe piaţa locală de capital, active cumulate de 2,4 miliarde de lei ar putea intra pe mâinile tânărului om de afaceri în vârstă de 35 de ani. Bâlteanu a dat dovadă de tact şi îndemânare în 2012 când l-a convins pe Ioan Cuzman să îi cedeze scaunul de preşedinte la SIF Banat, iar acum s-a înţeles să preia controlul asupra activelor SIF Muntenia cu Gabriel Filimon, cel care conduce SAI Muntenia Invest, dar şi Grupul Financiar Muntenia, grup care va vinde SIF Banat pachetul de control la societatea de administrare. Prin această tranzacţie Filimon încearcă să îşi protejeze poziţia la vârful SAI Muntenia Invest, ameninţată de grupul de acţionari condus de omul de afaceri Gheorghe Iaciu, proprietarul Expo Market Doraly şi cel mai puternic acţionar al SIF Muntenia, care vrea să schimbe administratorul activelor SIF Muntenia. Această tranzacţie trebuie să obţină avizul Consiliului Concurenţei şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
-
Besadoux, Kenvelo: Mai deschidem încă 30 de magazine
Philippe Besadoux, francezul care conduce operaţiunile locale a patru branduri de modă – Kenvelo, Lee Cooper, Tom Tailor şi TimeOut -, va deschide în acest an 27-28 de magazine noi, urmând a ocupa locurile libere lăsate de retailerii care au ieşit din România. “Vom avea un an mai bun decât 2012. În ultimii ani tot mai multe branduri au ieşit de pe piaţa locală, iar acest lucru face situaţia mai uşoară pentru brandurile care rămân”, explică francezul care se află la cârma Kenvelo de aproape cinci ani. Criza financiară şi expansiunea agresivă a giganţilor precum Inditex şi H&M au făcut ca mai multe branduri de modă să plece. Printre cele mai cunoscute exemple se numără Kiabi, Esprit, Etam, Ipekyol sau TNT. Plecarea acestor retaileri lasă loc pe piaţă pentru nume noi şi pentru noi magazine ale retailerilor deja existenţi. Astfel, Philippe Besadoux vorbeşte atât despre deschiderile de noi magazine pentru cele patru branduri pe care le administrează, cât şi de aducerea de noi nume în portofoliu. “Vom deschide până la finalul acestui an cel puţin zece noi magazine Lee Cooper, tot atâtea TimeOut, patru Tim Tailor şi 3-4 Kenvelo”. În acest context, la finalul anului cele patru branduri vor avea aproape 100 de magazine şi vânzări de peste 30 mil. euro.
-
Statul negociază în subteran şi cedează acţiunile la Rompetrol cu toate că procesul de recuperare a 516 mil. euro nu s-a încheiat
Statul deţine în prezent o participaţie de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC), care în primele nouă luni ale anului trecut a avut vânzări de 9,1 mld. lei (2 miliarde de euro). În aceeaşi perioadă compania a raportat pierderi de 320 mil. lei (72 mil. euro). “Este inadmisibil că nu se cunosc termenii înţelegerii. Tot ce ţine de banul public trebuie să fie perfect transparent şi accesibil plătitorilor de taxe şi impozite. Este absolut catastrofal că guvernul Năstase a acceptat să crediteze Petromidia de aşa manieră încât să nu aibă certitudinea că nu-şi vor recupera creanţa. Proprietarii Petromidia pot să o ţină la infinit pe pierdere pentru că ei îşi scot banii din celelalte două verigi ale lanţului de prelucrare a ţiţeiului, respectiv din extracţie şi distribuţie. Statul trebuie să iasă din acţionariatul Petromidia într-o manieră cât mai puţin păguboasă, dar este la discreţia totală a kazahilor”, spune Radu Sârbu, fostul şef al FPS în mandatul căruia a fost privatizat Rompetrol. Statul are de recuperat o creanţă în valoare de circa 688 mil. dolari (516 mil. euro) de la Rompetrol în baza căreia a primit cu forţa o participaţie de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.