Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • ANALIZĂ – Preţurile locuinţelor în marile oraşe: Garsonierele şi apartamentele cu două camere s-au ieftinit cel mai mult în 12 luni

    În ianuarie 2013, preţul mediu pentru apartamentele noi şi vechi din întreaga ţară a ajuns la 968 de euro pe metru pătrat util, cu 1% mai puţin faţă de luna decembrie a anului trecut şi cu 3,1% mai puţin faţă de nivelul de 999 de euro pe metru pătrat din ianuarie 2012.

    “În contextul în care, per ansamblu, marja de scădere consemnată în ultimele 12 luni este una relativ scăzută, aceasta diferă semnificativ atât în funcţie de fiecare oraş în parte, cât şi de tipul apartamentului (nou sau vechi) sau categoria din care acesta face parte (garsonieră, două sau trei camere)”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar imobiliare.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Înmatriculările Dacia în UE au crescut în ianuarie cu 8,8%, pe o piaţă la un minim istoric

    Cota de piaţă a Dacia a urcat de la 1,9% în ianuarie 2012 la 2,3% în ianuarie anul acesta, potrivit datelor publicate, marţi, de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

    Grupul francez Renault, care deţine Dacia, a înregistrat un declin de 5,6% al înmatriculărilor în ianuarie, la 76.206 unităţi. Cota de piaţă a Renault a urcat de la 8,3% la 8,6% în intervalul analizat, ca urmare a declinului mai lent decât cel al pieţei. Grupul Renault se află pe poziţia a treia pe piaţa auto din UE în ianuarie, în urma Volkswagen şi PSA Peugeot Citroen.

    Înmatriculările grupului german Volkswagen, liderul pieţei, au scăzut cu 5,2%, la 215.861 unităţi, în timp ce cota de piaţă a avansat de la 23,5% la 24,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lidl retrage de la vânzare în Belgia produse care conţin carne de cal

    “În baza unei anchete interne, lanţul de supermarketuri Lidl Belgia a constatat prezenţa unor urme de carne de cal într-un articol” de “penne bolognese” congelat sub marca firmei Combino şi fabricat de producătorul Copack, a anunţat Lidl Belgia într-un comunicat.

    “În urma rezultatelor, am retras imediat articolul de la vânzare”, a precizat purtătorul de cuvânt al companiei, Julien Wathieu, citat în comunicat.

    El a dat asigurări că produsul în discuţie nu prezenta “pericol pentru sănătatea consumatorului”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Danone va desfiinţa 900 din posturile de management din Europa

    Danone avea la sfârşitul anului trecut circa 100.000 de angajaţi la nivel global, din care 27.000 în Europa şi aproximativ 9.000 în posturi de management, conform Wall Street Journal.

    Decizia face parte dintr-un plan anunţat în decembrie pentru economisirea a 200 de milioane de euro pe parcursul a doi ani.

    Planul, care ar trebui să ajute grupul să se adapteze la scăderea consumului în Europa, va fi prezentat sindicatelor începând de marţi şi se va concentra pe “mobilitatea internă şi plecări voluntare”, se arată într-un comunicat al Danone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Salariul minim din Marea Britanie ar putea atrage un număr mare de imigranţi români şi bulgari

    Raportul realizat de centrul de reflecţie MigrationWatch şi ale cărui rezultate au fost publicate de cotidianul Daily Mail, în ediţia electronică, intervine pe fondul îngrijorărilor britanicilor cu privire la deschiderea pieţei muncii pentru români şi bulgari începând din ianuarie 2014.

    Raportul susţine că standardele de trai ale familiilor poloneze cu salariu minim au fost de patru ori mai mari în Marea Britanie decât în ţara de origine, iar aceasta înseamnă doar jumătate din avantajul pe care migraţia îl va oferi românilor şi bulgarilor.

    “Având în vedere că stimulentele economice pentru români şi bulgari sunt de două ori mai mari decât cele pe care le-au avut muncitorii polonezi, ar fi absurd de sugerat că nu va exista un aflux semnificativ”, afirmă raportul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii în Capitală şi cinci judeţe, la persoane suspectate că înşelau firme de leasing

    Potrivit unui comunicat al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică ai Parchetului instenţei supreme, împreună cu ofiţeri ai Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Române, derulează 33 de percheziţii în Bucureşti, precum şi în judeţele Timiş, Arad, Vâlcea, Argeş şi Giurgiu.

    Persoane vizate sunt suspectate de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în cazul a 16 suspecţi fiind dispusă începerea urmăririi penale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica a avut în ianuarie cel mai mare profit lunar de la înfiinţarea companiei

    Rezultatul din ianuarie reprezintă cel mai mare profit lunar realizat de Hidroelectrica de la înfiinţare, arată într-un comunicat producătorul de energie deţinut de stat şi aflat în insolvenţă. Pentru anul în curs Hidroelectrica a bugetat un profit brut de 434 milioane lei, la o producţie de 13 TWh. Câştigul ar urma să ajungă astfel la un nivel record, depăşindu-l pe cel din 2010, de 284 milioane lei, la o producţie de 20 TWh.

    “Deşi aflată în insolventa din 20.06.2012, cu peste 4,4 miliarde de lei datorii, cu pierderi de 350 milioane de lei înregistrate la finele primului semestru al anului 2012, în urma măsurilor implementate de Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, au început să se vadă primele rezultate ale procesului de restructurare al companiei”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRONOLOGIE: Momentele-cheie ale scandalului cărnii de cal din Europa

    – jumătatea lunii ianuarie 2013: Autorităţile irlandeze descoperă că hamburgerii vânduţi în Marea Britanie şi în Irlanda conţin carne de cal. Zeci de milioane de produse sunt scoase de pe rafturi.

    – 7 februarie: Agenţia britanică pentru siguranţa alimentară (FSA) anunţă că lasagna, produsă de gigantul produselor congelate Findus, ce trebuia să fie de vită conţine în unele cazuri până la 100 la sută carne de cal.

    – 8 februarie: Implicarea subcontractantului francez, Comigel, care a produs produsele congelate pentru Findus, dar şi a mai multor distribuitori. Comigel anunţă retragerea tuturor produselor sale şi acuză unul dintre furnizori, societatea franceză Spanghero, care afirmă că a importat carnea din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Giganţii mondiali la care poţi câştiga peste 4.500 de dolari pe lună lucrând ca student

    Stagiarii din  25 de companii internaţionale primesc un salariu mediu lunar situat între 4.604 dolari şi 6.704 dolari, potrivit unei liste realizate de site-ul de joburi Glassdoor.com, preluată de publicaţia BusinessWeek.

    Cele mai bine plătite internshipuri sunt în general în companii din IT şi bănci, în top zece doar Exxon Mobil, gigantul din industria petrolieră, făcând excepţie.

    „În IT şi finanţe lupta pentru talente continuă să fie acerbă şi nu este surprinzător faptul că acest război este aprins încă de la cel mai mic nivel, cel de stagiar”, a declarat Scott Dobroski, reprezentantul site-ului de joburi.

    VMware, o companie americană care furnizează software de vizualizare pentru Microsoft Windows,  Linux şi Mac, oferă cele mai bune salarii stagiarilor, până la 6.700 de dolari în medie lunar.

    „Veniturile mari nu aduc chiar întotdeauna satisfacţie completă angajaţilor, contează şi cât de puternică este cultura companiei, ce părere au cei din companie despre cei care fac naveta şi despre cei care au mai multe locuri de muncă în acelaşi timp”,  mai spune Dobroski.

    Topul este realizat pe un eşantion de 13.500 stagiari din 6.600 de companii din întreaga lume în perioada ianuarie 2011 –ianuarie 2013, potrivit BusinessWeek.

    Cele mai bine plătite intershipuri:

    1.      VMware – 6.704 dolari

    2.      EBay – 6.500 dolari

    3.      Exxon Mobil – 6.268 dolari

    4.      Facebook – 6.084 dolari

    5.      Google – 5.891 dolari

    6.      LinkedIn – 5.866 dolari

    7.      Adobe – 5.861 dolari

    8.      Microsoft – 5.847 dolari

    9.      Conoco Philips – 5.607 dolari

    10. Amazon – 5.436 dolari

    11. Nvidia – 5.286 dolari

    12.  Apple – 5.277 dolari

    13. Yahoo – 5.063 dolari

    14. PayPal – 5.060 dolari

    15.  Chevron – 4.999 dolari

    16.  Shell Oil Statele Unite– 4.975 dolari

    17. Deutsche Bank – 4.943 dolari

    18. Capital One – 4.930 dolari

    19.  Tagged – 4.909 dolari

    20. Intel – 4.836 dolari

    21. BlackRock – 4.698 dolari

    22. BP – 4.631 dolari

    23. SAP – 4.615 dolari

    24.  Bank of America – 4.605 dolari

    25. Qualcomm – 4.604 dolari

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Claudiu Doltu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: De unde poate veni creşterea economică?

    Nu există o “reţetă” pentru creştere economică. În plus, cunoaştem cel puţin câteva constrângeri cu care ne vom confrunta şi în anii următori. În acest context, totuşi, care sunt sursele de creştere economică pe care le putem valorifica imediat şi în viitor?

     

    Constrângerile sunt determinate, în primul rând, de condiţii externe, cum sunt performanţele economice din ţările din spaţiul Uniunii Europene (UE), dar şi de ceea ce se întâmplă în regiunea economică şi geografică din care facem parte. Ţările din UE îşi revin încet din criza economică şi financiară.

     

    Mult prea încet încât să ne gândim că pe viitor economia noastră ar putea genera rezultatele pe care ni le dorim doar mizând pe exporturi în spaţiul UE. Cum reorientarea exporturilor spre alte spaţii economice şi geografice (Asia, Africa sau America de Sud) este posibilă, dar destul de puţin probabila într-un viitor apropiat, mult mai raţional este să ne uitam la posibile surse de creştere şi susţinere a cererii interne.

    Acest lucru nu înseamnă că activităţile economice orientate spre exporturile în spaţiul UE nu vor mai conta. Dimpotrivă, exporturile noastre, semnificativ de mari în ţările UE, arată că avem suficiente activităţi economice competitive şi mulţi întreprinzători români fac faţă concurenţei pe o piaţă sofisticată.

    “România este cu mult în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie”, spun economiştii. Traducând acest “jargon”: nivelul de bunăstare în România poate să crească dacă folosim mai bine resursele de care dispunem – de la terenuri, până la mâna de lucru. Ajunge să faci o scurtă plimbare fie prin Bucureşti, fie prin orice parte a ţării (la sat sau la oraş) şi înţelegi că România poate să crească într-un ritm susţinut ani în şir.

    Există cel puţin patru domenii în care este loc atât de o mai bună folosire a resurselor existente. De aici pot apărea rezultatele mult dorite. Este loc şi de creştere cu condiţia atragerii de resurse financiare şi de cunoaştere (modele de afaceri etc.). Aceste domenii sunt energia, infrastructura, sectorul întreprinderilor de stat şi agricultura privita din perspectiva dezvoltării rurale.

    Pentru ani buni de-acum înainte, energia este un domeniu care va putea atrage foarte multe resurse. Un domeniu în care investiţiile, profiturile, dar şi locurile de munca pot să crească. Aparent, astăzi România nu are probleme nici cu producţia de energie şi nici cu transportul sau distribuţia ei. Orice analiză mai atentă arată, însă, că, în câţiva ani, România va avea probleme din ce în ce mai mari nu doar cu distribuţia de energie, dar, pe măsura ce activitatea economică se va relua, va avea probleme chiar şi cu asigurarea propriei producţii energetice. Oamenii obişnuiţi consideră că este ceva normal să apeşi un întrerupător şi să aprinzi lumina. Din ce în ce mai multe familii cumpăra aparate de aer condiţionat pentru a face mai plăcută petrecerea zilelor sau nopţilor de vară. În oraşele mari, întreruperile în furnizarea de energie electrică aproape că trec neobservate. Dar, în oraşele mici sau în multe zone rurale, întreruperile în furnizarea de energie electrică fac parte din viaţa cotidiană.

    Deşi aproape toate gospodăriile sunt acum dotate cu şi din ce în ce mai multe gospodării au acum aparate electrocasnice care reflectă un standard de viaţă crescut – cuptoare cu microunde, maşini de spălat vase, uscătoare de rufe, etc. – chiar şi oraşe întregi rămân din ce în ce mai des fără energie electrică zile în şir. Şi asta nu doar din cauza proastei administrări a companiilor de distribuţie.

    Este evident că în anii viitori cererea de energie va creşte. Atât pentru consumul industrial, cât şi pentru consumul casnic. Ce se va întâmpla cu oferta de energie, va depinde de investiţiile care vor fi făcute aici. Investiţiile în acest domeniu sunt de ordinul a miliardelor sau chiar a zecilor de miliarde de euro. Companiile româneşti nu au aceşti bani. Nici guvernul nu are aceşti bani şi chiar dacă i-ar avea nu ar putea să-i transfere atât de uşor companiilor de stat. Soluţia este atragerea de investitori străini în producţia de energie şi privatizarea.

    Infrastructura – precară încă – este o oportunitate pentru investiţii, profituri şi creare de locuri de muncă. Nu mă refer doar la autostrăzi sau drumuri expres, ci la întregul ansamblu al infrastructurii – rutiere, feroviare, portuare, aeroportuare, comunicaţii, sisteme de irigaţii, diguri etc. Şi aici, investiţiile necesare sunt tot de ordinul zecilor de miliarde de euro. Bani pe care guvernul nu îi are. Investiţiile private ar putea fi o soluţie, însă apetitul investitorilor privaţi pentru asemenea investiţii pare relativ mic. Oricum, mult mai mic decât interesul investitorilor pentru domeniul energetic.

    Soluţia este asumarea prioritizării investiţiilor publice, încheierea a ceea ce se poate încheia din lucrările deja începute şi atragerea de investitori străini prin acordarea de concesiuni. Parteneriatele public-privat ar putea fi o soluţie în măsura în care va exista certitudinea că ele nu vor afecta bugetul general consolidat într-o manieră care să pericliteze stabilitatea generală a ţării.

    Sectorul întreprinderilor de stat este poate domeniul în care este cel mai uşor de observat resursele cum sunt irosite. Mai mult, resurse din alte domenii ale economiei sunt “aduse” aici pentru a asigura “supravieţuirea” unor companii. Doar pierderile operaţionale în acest sector au depăşit 1,4 miliarde euro în anul 2011. Aceasta este partea vizibilă a aisbergului. Multe dintre aceste companii au acumulat datorii – facturi neplătite – către stat şi către alte companii de stat sau private. Multe dintre aceste companii deturnează din circuitul productiv resurse care nu pot căpăta alte utilizări şi, uneori, sunt parte a sistemului clientelar şi de corupţie.

    Cum privatizarea în acest domeniu este inclusiv o problemă care ţine de ideologie sau măcar de credinţe (poăi sa fii educat într-un anumit fel sau, chiar cu sinceritate să nu crezi în piaţă), prea mult şi prea repede nu se poate aştepta din acest punct de vedere. Managementul privat este o soluţie. O soluţie de compromis, este adevărat, dar despre care nu poţi să spui ca va eşua chiar înainte să parcurgă primii paşi.

    Agricultura poate să asigure profituri, locuri de muncă şi creştere economică. Dar, desigur în măsura în care activele pe care le avem vor fi privite din pespectiva antreprenorială, într-un context de dezvoltare rurală şi, de ce nu, din perspectiva agribusiness-ului.

    Sunt multe afaceri de succes în agricultura românească. Obişnuim să nu vorbim despre ele, ca şi cum nu ar exista. Ca şi cum nu ar genera profituri, locuri de muncă si… venituri consistente pentru stat. De la industria vinului până la miii de producători de produse ecologice. Afaceri de succes cu creşterea animalelor, acolo unde firme de stat au eşuat şi locul lor a fost ocupat de companii multinaţionale. Nu sunt de ignorat nici sutele de afaceri de succes în turism rural sau investiţii celebre iniţiate de personalităţi cu excelentă reputaţie, a căror replicare nu este interzisă. Dimpotrivă, chiar.

    Cu cât mai repede vom continua mersul în aceste direcţii – în fond, paşi semnificativi s-au făcut deja – cu atât mai repede se vor genera semnale clare asupra direcţiei în care mergem. Investiţiile private aşteaptă, în primul rând, semne care să arate că economia se înscrie pe o direcţie previzibilă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro