Defalcat, conexiunile active la internet prin intermediul diverselor tehnologii mobile (HSCSD, GPRS, EDGE, CDMA, EVDO, 3G) au crescut cu 60,1%, la 9,5 milioane, din care 6,9 milioane sunt conexiuni active în bandă largă prin EDGE, CDMA, EV-DO, 3G, de la 4,2 milioane în decembrie 2011. “Conform datelor furnizate de cei 6 furnizori de servicii de acces la internet la puncte mobile, numărul total de conexiuni active de acces la internet în bandă largă la puncte mobile a atins valoarea de 6,9 milioane, în urcare cu 63,8% faţă de finalul anului 2011 şi aproape dublu faţă de valoarea înregistrată la jumătatea anului 2011”, se arată într-un comunicat al ANCOM. Operatorii au raportat 5,6 milioane de conexiuni active în bandă largă la puncte mobile utilizate prin intermediul telefoanelor mobile şi 1,3 milioane conexiuni active în bandă largă la puncte mobile utilizate prin intermediul modemurilor/ cardurilor/dispozitivelor USB.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Numărul conexiunilor la internet în bandă largă a crescut cu 19,4%, la 12,9 milioane
Defalcat, conexiunile active la internet prin intermediul diverselor tehnologii mobile (HSCSD, GPRS, EDGE, CDMA, EVDO, 3G) au crescut cu 60,1%, la 9,5 milioane, din care 6,9 milioane sunt conexiuni active în bandă largă prin EDGE, CDMA, EV-DO, 3G, de la 4,2 milioane în decembrie 2011. “Conform datelor furnizate de cei 6 furnizori de servicii de acces la internet la puncte mobile, numărul total de conexiuni active de acces la internet în bandă largă la puncte mobile a atins valoarea de 6,9 milioane, în urcare cu 63,8% faţă de finalul anului 2011 şi aproape dublu faţă de valoarea înregistrată la jumătatea anului 2011”, se arată într-un comunicat al ANCOM. Operatorii au raportat 5,6 milioane de conexiuni active în bandă largă la puncte mobile utilizate prin intermediul telefoanelor mobile şi 1,3 milioane conexiuni active în bandă largă la puncte mobile utilizate prin intermediul modemurilor/ cardurilor/dispozitivelor USB.
-
Orange a lansat serviciile 4G în Bucureşti, Valea Prahovei şi Poiana Braşov
“Vitezele 4G în reţeaua Orange pot ajunge până la 75 Mbps pentru descărcare (download) şi 37,5 Mbps pentru încărcare (upload), ţinând cont de resursele de spectru disponibile în prezent”, potrivit companiei de telefonie mobilă. În prima etapă, internetul mobil 4G va fi disponibil pe modemuri şi tablete, urmând să poată fi folosit în curând şi de pe telefoane. “Pentru conectarea la reţeaua 4G, Orange le oferă clienţilor săi modemul Huawei E392 4G cu preţuri pornind de la 0 euro şi tableta Samsung Galaxy Note 10.1 4G de la 309 euro împreună cu abonamentele care oferă acces la serviciul de date 4G.” Clienţii Orange au acces la serviciile 3G cu viteze de până la 14,4 Mbps la nivel naţional, serviciile 3GĂ cu viteze de până la 21,6 Mbps sunt disponibile în peste 13.000 de localităţi, în timp ce reţeaua HĂ cu viteze de până la 43,2 Mbps acoperă 331 de localităţi.
-
Orange a lansat serviciile 4G în Bucureşti, Valea Prahovei şi Poiana Braşov
“Vitezele 4G în reţeaua Orange pot ajunge până la 75 Mbps pentru descărcare (download) şi 37,5 Mbps pentru încărcare (upload), ţinând cont de resursele de spectru disponibile în prezent”, potrivit companiei de telefonie mobilă. În prima etapă, internetul mobil 4G va fi disponibil pe modemuri şi tablete, urmând să poată fi folosit în curând şi de pe telefoane. “Pentru conectarea la reţeaua 4G, Orange le oferă clienţilor săi modemul Huawei E392 4G cu preţuri pornind de la 0 euro şi tableta Samsung Galaxy Note 10.1 4G de la 309 euro împreună cu abonamentele care oferă acces la serviciul de date 4G.” Clienţii Orange au acces la serviciile 3G cu viteze de până la 14,4 Mbps la nivel naţional, serviciile 3GĂ cu viteze de până la 21,6 Mbps sunt disponibile în peste 13.000 de localităţi, în timp ce reţeaua HĂ cu viteze de până la 43,2 Mbps acoperă 331 de localităţi.
-
Analist HSBC: SUA devine o piaţă mai riscantă decât Europa din cauza nesoluţionării „prăpastiei fiscale“
“Prăpastia fiscală din SUA reprezintă un motiv de îngrijorare. Şi acesta este unul dintre motivele pentru care aş alege Europa”, a spus Garry Evans, director la HSBC, una dintre cele mai mari bănci din lume. “Prăpastia fiscală” reprezintă un set de măsuri fiscale care vizează majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli în valoare de 600 miliarde dolari şi care vor intra în vigoare anul viitor dacă congresmenii nu ajung la un acord privind deficitul bugetar.
-
Analist HSBC: SUA devine o piaţă mai riscantă decât Europa din cauza nesoluţionării „prăpastiei fiscale“
“Prăpastia fiscală din SUA reprezintă un motiv de îngrijorare. Şi acesta este unul dintre motivele pentru care aş alege Europa”, a spus Garry Evans, director la HSBC, una dintre cele mai mari bănci din lume. “Prăpastia fiscală” reprezintă un set de măsuri fiscale care vizează majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli în valoare de 600 miliarde dolari şi care vor intra în vigoare anul viitor dacă congresmenii nu ajung la un acord privind deficitul bugetar.
-
Termenul de valabilitate a planurilor de urbanism general a fost prelungit
În document se arată că Ministerul Dezvoltării Regionale a constatat că 42% din unităţile administrativ teritoriale au în continuare planurile de urbanism general mai vechi de 10 ani. “În urma analizei făcute de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului se constată că 42% din unităţile administrativ teritoriale au în continuare planurile de urbanism general mai vechi de 10 ani, iar din acestea doar 25% au hotărâre de consiliu local de prelungire a termenului de valabilitate”, se arată în documentul care modifică Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Potrivit actului normativ, fiecare unitate administrativ teritorială va trebui să îşi actualizeze periodic, la maximum zece ani, planul urbanistic general, în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale.
-
Termenul de valabilitate a planurilor de urbanism general a fost prelungit
În document se arată că Ministerul Dezvoltării Regionale a constatat că 42% din unităţile administrativ teritoriale au în continuare planurile de urbanism general mai vechi de 10 ani. “În urma analizei făcute de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului se constată că 42% din unităţile administrativ teritoriale au în continuare planurile de urbanism general mai vechi de 10 ani, iar din acestea doar 25% au hotărâre de consiliu local de prelungire a termenului de valabilitate”, se arată în documentul care modifică Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Potrivit actului normativ, fiecare unitate administrativ teritorială va trebui să îşi actualizeze periodic, la maximum zece ani, planul urbanistic general, în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale.
-
Gazele interne pentru populaţie şi companii se scumpesc până în 2014 cu 19,4%, respectiv de 2,6 ori
Atât consumatorii casnici, cât şi firmele plătesc în prezent acelaşi preţ reglementat pentru gazele produse în România, respectiv 45,71 lei pe MWh. Preţul final plătit de consumatori – populaţie şi firme – rezultă dintr-un coş format din gazele din producţia internă şi importuri, mult mai scumpe. Gazele din producţia internă reprezintă o componentă a coşului de gaze. La populaţie, ponderea gazelor interne în coş este mai mare decât în cazul companiilor. De exemplu, pentru luna noiembrie, cosul pentru companii a fost format în proporţie de 39,2% de gaze din import, în timp ce gazele din producţia românească au acoperit 60,8% din coş.
-
Gazele interne pentru populaţie şi companii se scumpesc până în 2014 cu 19,4%, respectiv de 2,6 ori
Atât consumatorii casnici, cât şi firmele plătesc în prezent acelaşi preţ reglementat pentru gazele produse în România, respectiv 45,71 lei pe MWh. Preţul final plătit de consumatori – populaţie şi firme – rezultă dintr-un coş format din gazele din producţia internă şi importuri, mult mai scumpe. Gazele din producţia internă reprezintă o componentă a coşului de gaze. La populaţie, ponderea gazelor interne în coş este mai mare decât în cazul companiilor. De exemplu, pentru luna noiembrie, cosul pentru companii a fost format în proporţie de 39,2% de gaze din import, în timp ce gazele din producţia românească au acoperit 60,8% din coş.