BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    4,1%
    creşterea nominală în luna mai a cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, faţă de luna aprilie, în timp ce în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 0,2%

    3.040
    numărul de persoane cu care a scăzut populaţia României în luna mai, când s-au născut peste 17.300 copii şi au decedat aproape 20.400 de persoane

    3,52 mld. euro
    deficitul comercial în primele cinci luni ale anului, mai mic cu 77,8 mil. euro decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut

    11,9%
    ritmul anual de creştere a exporturilor în luna mai, faţă de numai 1,8% în luna martie

  • Prognoza meteo: Se răcoreşte vremea şi vin furtunile

    Vor fi şi averse, izolat torenţiale, iar cantităţile de apă vor depăşi local 20-30 l/mp, în special în Moldova şi zona montană.

    În cursul zilei de luni, vremea se va răcori în toată ţara şi doar izolat în sudul extrem se vor mai atinge la amiază valori de 35-36 de grade.

    Avertizarea de caniculă şi disconfort termic accentuat din data de 13 iulie îşi menţine valabilitatea pentru duminică, 15 iulie.

  • Băşcălia finanţiştilor: Cu ce se pot garanta banii pentru băncile spaniole? Cu copiii Spaniei? (FOTO)

    Finlanda, una dintre ţările bogate care sunt chemate să contribuie cu banii contribuabililor lor la asanarea băncilor spaniole, a generat speculaţii despre o posibilă ieşire a sa din zona euro, după ce a făcut opinie separată inclusiv faţă de Germania în privinţa modului de înţelegere a solidarităţii europene. Sâmbătă şi duminică au loc discuţii noi între Finlanda şi Spania, în care partea finlandeză, susţinută de parlamentarii de la Helsinki, a cerut ca Madridul să constituie garaţii colaterale pentru partea de bani cu care Finlanda va contribui la salvarea băncilor spaniole.

    “Premierul finlandez zice că zona euro e într-o situaţie foarte periculoasă, în timp ce Finlanda face tot posibilul să sape şi mai adânc groapa zonei euro, cu grijă să nu cadă ea însăşi acolo”, a scris pe Twitter economistul american Nouriel Roubini, comentând cererea ca Spania să ofere garanţii colaterale pentru Finlanda. Roubini se amuză deja să vorbească despre un “fioros Fixit” (Finland + exit) – ieşirea Finlandei din zona euro.

    “Ce fel de garanţii colaterale? Copiii Spaniei?” se amuză la rândul ei Sarah Quinlan, fondator al fondului de investiţii QAM şi copreşedinte al unui grup consultativ pentru fondurile speculative conduse de femei.

    “Da, e la fel ca în tabloul lui Goya, “Saturn devorându-şi fiii’”, răspunde Nouriel Roubini.

    “De fapt, comparaţia cu tabloul lui Goya e o bună interpretare nu numai pentru Spania, ci şi pentru toate ţările din sudul zonei euro”, replică Mehmet Turk, director de trezorerie la Isbank, cea mai mare bancă din Turcia după active. Turk a adăugat imediat pe Twitter şi o poză cu tabloul respectiv.

    Nu e prima oară când Finlanda procedează aşa. Recent, Finlanda s-a opus, alături de Olanda, “folosirii flexibile” (cerute de Italia şi Spania) a Fondului European pentru Solidaritate Financiară (FESF) şi a viitorului său succesor permanent, Mecanismul European al Ratelor de Schimb (MES). Folosire flexibilă înseamnă că fondurile pot cumpăra de pe piaţa primară sau secundară obligaţiuni de stat, spre a ajuta astfel ţările îndatorate să poată obţine bani mai ieftin decât de pe fieţele financiare, dar şi că pot oferi bani direct băncilor pentru recapitalizare, evitând astfel ca recapitalizarea să crească şi mai mult datoria statelor. Anul trecut, Finlanda a determinat amânarea celui de-al doilea pachet financiar european de salvare pentru Grecia, cerând garanţii colaterale pentru partea Finlandei din creditele oferite Greciei prin intermediul FESF.

    Finlanda, Germania, Olanda şi Luxemburg sunt singurele ţări din zona euro care mai au rating AAA, astfel încât punctul lor de vedere e la ora actuală decisiv pentru orice fel de schemă de solidaritate financiară europeană.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Va fi sau nu recesiune peste şase luni?

    Circa 46% se aşteaptă la o recesiune în zona euro, deşi executivii din zona euro sunt aici ceva mai optimişti, cu o pondere de numai 32% care se aşteaptă la o recesiune în Europa.

  • Să ne scoată odată din UE!

    Adriean Videanu, şeful PDL Bucureşti, a ales strategia profeţiilor care se autoîmplinesc dacă sunt repetate suficient de tare. În speţă, a insistat să explice că “dacă România rupe acordul cu FMI, în toamnă nu se vor mai da pensiile, salariile, iar cursul euro poate exploda”, deşi nici România, nici FMI n-au nicio intenţie să rupă acordul, iar acest lucru, spre binele României, este unul dintre puţinele lucruri rămase certe la ora actuală, în ciuda agitaţiei politice.

    Videanu a auzit şi obişnuita declaraţie trimestrială a patronatului Rompan despre posibilele scumpiri ale pâinii în perioada următoare şi a sărit s-o amplifice, vorbind de “riscul ca pâinea şi produsele alimentare să se scumpească semnificativ” dacă USL nu alocă bani de la buget pentru sistemul de irigaţii şi remedierea dezastrului de la SNIF. Până acum, niciun politician, cu excepţia ministrului PDL Valeriu Tabără, criticat ulterior de BNR pentru iresponsabilitate, nu şi-a permis vreodată să preia declaraţii care prezic viitoare scumpiri de produse, din simplul motiv că ele încurajează direct majorarea aşteptărilor de inflaţie.

    Interesant e că fruntaşul PDL a fost la fel de indiferent faţă de perspectiva creşterii inflaţiei şi pe vremea guvernului Boc, deşi din cu totul alte raţiuni politice pe atunci. În toamna lui 2010, când aveam cea mai mare inflaţie din UE, de 7,9%, acelaşi Videanu, fost ministru al economiei, susţinea că “nu e un capăt de ţară” dacă gazele şi energia termică se scumpesc cu 5-6%.

  • România şi Bulgaria, probleme pe drumul spre Schengen

    Oficialii de la Sofia se aşteaptă şi ei la veşti proaste, după ce Consiliul Judiciar Suprem din Bulgaria a dat afară o judecătoare care exprimase critici la adresa politizării instituţiei de către oamenii actualului premier Boiko Borisov.

    Scandalul proaspăt reaprins între politic şi justiţie îl continuă pe cel din 2010, când au apărut într-un tabloid de la Sofia înregistrări telefonice, atribuite serviciilor secrete, cu Borisov cerând şefului vămii protecţie pentru un om de afaceri bănuit de afaceri necurate. Era vorba de Mihail Mihov, şeful Federaţiei de Baschet şi proprietarul a trei fabrici de bere, al unui hotel şi al unui lanţ de magazine. În martie 2011, Mihov a fost găsit mort într-o cameră de hotel.

    Borisov a confirmat în această săptămână, într-o întâlnire cu doi bloggeri bulgari, că înregistrările apărute în 2010 în presă erau autentice, adăugând că a fost solicitat de preşedintele de atunci al ţării, Gheorghi Părvanov, să intervină în favoarea lui Mihov pe lângă şeful vămilor. Aceasta a generat noi apeluri către procurorul general de a deschide investigaţii în privinţa abuzului de putere comis de Borisov şi Părvanov în cazul Mihov.

  • Lăzăroiu: Crin Antonescu, “nevropat” care “va sfârşi într-un spital de boli nervoase”

    “Inteleg ca Hugo Chavez instalat de o divizie de tancuri parlamentare la Cotroceni acum cateva zile ar fi zis ca am fost dat afara din functia de consilier. Vreau sa ii spun si cu aceasta ocazie acestui nevropat cu acte ca AM CERUT eliberarea din functie exact in ziua in care adevaratul Presedinte al Romaniei Traian Basescu a plecat de la palat dintr-un singur motiv: nu pot fi consilierul unui uzurpator. Mi-e mila de Crin. Destinul lui, dupa cum stiu ca se teme si el, este ca va sfarsi intr-un spital de boli nervoase. Si, din decenta, n-as vrea sa vorbesc mai mult despre asta”, a scris Lăzăroiu pe Facebook.

    Ulterior, provocat de glumele comentatorilor săi, care scriau că Antonescu e “scăpat de la psihopupu”, schizofrenic sau paranoic, Lăzăroiu a comentat doar atât: “O sa ma abtin. Cine are ochi sa vada poate vedea si singur”.

    Într-o altă postare pe Facebook, Lăzăroiu a avut o sugestie asemănătoare când a comentat afirmaţia lui Antonescu potrivit căreia “suspendarea lui Traian Băsescu era necesară pentru că România nu mai putea aştepta, era blocată”.

    “Nu, bolnavule, nu Romania nu mai putea astepta. Tu nu mai puteai astepta si papusarii din est de care tu nici macar nu esti constient pentru ca traiesti in lumea ta”, a replicat fostul consilier prezidenţial.

    La rândul său, Mirel Axinte, fostul consilier al lui Sebastian Lăzăroiu în 2011, când acesta a fost ministru al muncii, a scris sâmbătă pe blogary.ro, referindu-se la Crin Antonescu şi Victor Ponta, că “România este condusă de Mafie şi de Rusia prin intermediul a doi puţoi iresponsabili, înapoiaţi mintal şi dezechilibraţi psihic”.

  • Cum arată reţeta falimentului pentru zona euro

    În schimb, acţiunea Moody’s a lovit euro, care în aceeaşi zi a scăzut la 1,2194 dolari, faţă de 1,23 la începutul săptămânii.

    Explicaţia unor asemenea evoluţii divergente e simplă: pieţele au reţinut din motivaţia Moody’s lauda adusă guvernului Monti pentru eforturile sale de a tăia cheltuielile publice, ceea ce e pozitiv pentru Italia din punctul de vedere al disciplinei fiscale pe care investitorii o cer statelor, dar au reţinut şi avertismentul agenţiei că ratingul va fi din nou redus dacă Monti va apela, după cum a spus, la fondurile de salvare pentru zona euro pentru a reduce presiunea dobânzilor pentru statul italian.

    Dacă agenţia şi-ar pune în practică ameninţarea, ar însemna, practic, penalizarea unei ţări tocmai pentru că apelează la banii zonei euro, deşi constituirea unor fonduri de rezervă pentru susţinerea ţărilor cu probleme (Fondul European pentru Stabilitate Financiară şi viitorul său succesor, Mecanismul European de Stabilitate) a fost la vremea ei salutată de pieţe, ca element de stabilitate pentru zona euro.

    Mario Monti afirmase recent că Fondul European pentru Stabilitate Financiară ar putea cumpăra obligaţiuni ale unor state ca Italia sau Spania atunci când acestea se confruntă cu creşterea costurilor de îndatorare pe piaţă. Aceasta ar înlătura perspectiva temută ca Italia şi Spania să calce pe urmele Greciei, ale Irlandei şi ale Portugaliei, care atunci când nu s-au mai putut împrumuta la costuri rezonabile de pe piaţă au fost silite să apeleze la FMI, cu tot cu setul de condiţii aferente impuse de FMI. Pe de altă parte, folosirea fondurilor de salvare pentru zona euro în folosul statelor ar dezavantaja băncile europene cu probleme, primele interesate să obţină bani din aceste surse.

    Comisia Europeană a dezavuat decizia Moody’s de a retrograda Italia, afirmând, prin vocea purtătorului de cuvânt Simon O’Connor, că “se poate pune întrebarea legitimă asupra momentului când a fost luată această decizie” (respectiv cu doar câteva ore înainte ca Italia să iasă pe piaţă cu vânzarea de obligaţiuni de vineri).

  • Proteste violente în Spania: după mineri se revoltă şi madrilenii (VIDEO)

    Minerii au sosit la Madrid din nordul şi estul ţării, după un marş de 18 zile, ca să protesteze contra deciziei guvernului de a tăia bugetul pentru industria cărbunelui de la 300 mil. euro în 2011 la numai 11 mil. euro în acest an. Unii au aruncat cu sticle în poliţişti, care au răspuns cu gloanţe şi bastoane de cauciuc. În cursul protestelor de miercuri, peste 30 de oameni au fost răniţi, între care poliţişti, demonstranţi şi simpli trecători.

    Guvernul de centru-dreapta condus de Mariano Rajoy a reuşit să negocieze cu liderii UE un compromis prin care acceptă să majoreze TVA de la 18% la 21% şi să reducă şi mai mult cheltuielile statului, cu un total de 65 mld. euro până la sfârşitul lui 2015. Răsplata a fost că UE a acceptat să amâne cu un an, până în 2014, termenul până când Madridul trebuie să ajungă la un deficit bugetar sub 3% din PIB.

    Pe motiv că şi mai multă austeritate ar îngropa definitiv economia, guvernul Rajoy făcuse figură de rebel în martie, când avertizase că va majora ţinta de deficit bugetar în acest an, la 5,8% din PIB, peste ţinta de 4,4% stabilită de fostul guvern Zapatero, urmând să se încadreze însă la anul într-un deficit de 3%. Numai că între timp, cu dobânzi în creştere continuă şi obligată de UE să cedeze o parte din controlul băncilor în schimbul ajutorului financiar de până la 100 mld. euro (în cel mai bun caz 60-70 mld. euro) pentru recapitalizarea acestora, Spania s-a predat.

    După mineri, vineri a venit rândul madrilenilor şi al spaniolilor din alte centre urbane (Valencia, Barcelona, Valladolid) să protesteze contra noilor măsuri de austeritate negociate de guvern. El Pais a relatat că mii de oameni au cerut demisia guvernului Rajoy şi au încercat să blocheze circulaţia în mari multe intersecţii din Madrid. Confruntările cu poliţia s-au soldat cu mai mulţi răniţi şi arestaţi, între care şi o femeie de 60 de ani care a fost reţinută de forţele de ordine.

  • Antonescu: Cel care se teme în primul rând de o justiţie corectă în România e Traian Băsescu

    “Există oameni în România care ştiu că în faţa cetăţenilor (…) nu mai au nicio şansă şi în lupta disperată, în cramponarea asta de un scaun – degeaba neagă domnul Băsescu – sigur, nu e orice scaun, nu e un scaun de director, nu e o slujbă bună, e vorba de poziţie extraordinară de putere şi de o imuntate inclusiv în faţa legii, despre care dânşii tot vorbesc, de care domnul Traian Băsescu nu se poate dispensa”, a susţinut Antonescu, într-o emisiune la Antena 3. El a mai spus că persoane din jurul lui Traian Băsescu “profită” de poziţiile în care au ajuns pentru a determina o presiune a instituţiilor europene în favoarea sa.

    Mai multe pe mediafax.ro