“Nu cădeţi în păcatul să luaţi variaţia rezervei valutare şi să credeţi că orice minus înseamnă intervenţie a BNR pe piaţă pentru apărarea monedei. Rezerva de la BNR include şi rezervele minime obligatorii ale băncilor, care fluctuează zilnic, pentru că băncile nu au decât obligaţia de a ţine la BNR o sumă medie pe toată perioada de aplicare, care nu coincide cu luna calendaristică. Ele pot să ţină timp de 5 zile 100 de milioane şi timp de 7 zile un miliard de euro”, a explicat Mugur Isărescu.
În al doilea rând, nicio bancă centrală nu apără moneda strict prin vânzare directă de valută pe piaţă. “Intervenţia se face într-un sens mai complex, de reglare a direcţiei lichidităţii pe piaţă. Iar de multe ori nici nu trebuie să intervenim direct sau indirect, pentru că o bancă centrală are şi alte tehnici”, a explicat Isărescu.
În fine, mărimea rezervei valutare de la BNR se judecă nu în valoare absolută, ci raportat la capacitatea de acoperire a importurilor (un optim fiind să acopere 4-6 luni de importuri prospective; acum câteva luni, rezerva acoperea chiar 8 luni de importuri prospective), la datoria pe termen scurt a ţării, “care nu ne-a dat un spaţiu de manevră la fel de generos”, şi la capacitatea de finanţare a ţării din alte surse, de pildă fonduri UE. De aici şi apelul guvernatorului la o “detensionare a situaţiei politice”, cu atât mai mult cu cât “nu se întrevede în săptămânile următoare o calmare a situaţiei financiare europene”.
Analiştii ING Bank România au comentat în această săptămână că BNR trebuie să fi folosit în luna iulie peste un miliard de euro pentru a susţine leul (cifră despre care guvernatorul Isărescu a spus că este incorectă) şi au estimat că “presiunea de depreciere asupra leului ar putea creşte dacă rezerva valutară continuă să scadă în acelaşi ritm”. Mai mult, analiştii ING cred că, după ce leul s-a depreciat faţă de euro cu 2,7% în luna iulie – a patra depreciere ca mărime din 2009 încoace -, “este probabil ca această evoluţie, care pare să fi fost cauzată de tensiunile politice, să continue şi în trimestrele viitoare, cel puţin până în primul trimestru al anului viitor, când vom şti structura noului parlament şi a noului guvern, ca şi planurile noii administraţii”.
La rândul său, preşedintele suspendat Traian Băsescu a proclamat, recent, că leul nu mai are şanse să-şi revină după referendum, nu doar pentru că răul creat de instabilitatea politică e prea mare, dar şi pentru că BNR nu mai are resurse să stopeze deprecierea leului, fiindcă se apropie de “limita sub care nu putem coborî din punctul de vedere al rezervelor”. Această afirmaţie este falsă, iar faptul că imediat după rostirea ei cursul a crescut o transformă într-un veritabil atac verbal contra leului.
“Cursul de schimb flexibil şi-a făcut în mare măsură datoria până acum, pentru că ne-a dat posibilitatea să menţinem o relativă stabilitate pe piaţa monetară şi la nivelul costurilor de finanţare a deficitului public”, a adăugat guvernatorul BNR, subliniind că “avem în cont un anumit spaţiu de manevră şi n-am ajuns într-un colţ, însă acest spaţiu de manevră trebuie administrat cu înţelepciune”.
El a precizat, în context, că nu întrevede o situaţie în care România va fi silită să apeleze la banii din acordul FMI, pentru că “rezerva valutară este încă la un nivel adecvat şi avem mai mult decât o simplă speranţă că lucrurile se vor rezolva”. O îmbunătăţire a finanţării externe a deficitului bugetar va ajuta şi rezerva valutară administrată de BNR; în plus, “rezerva este ţinută nu ca s-o foloseşti, ci ca s-o demonstrezi, să descurajezi speculaţiile pe curs cu ajutorul ei”.
