Divizia de recuperare a creanţelor din BCR, cu o schemă de personal de 500 de oameni, va funcţiona ca o companie de sine stătătoare în cadrul băncii şi are misiunea de a deveni centru de profit, afirmă Manfred Wimmer, vicepreşedinte executiv pe financiar al Erste Group, acţionarul majoritar. „Refacem toată zona de gestiune a creditelor neperformante şi de restructurare. Am alocat personal suplimentar şi vrem să construim o bază operaţională care să devină centru de profit“, spune bancherul austriac care a pilotat integrarea BCR în grupul Erste. La sfârşitul anului trecut 26,7% din portofoliul de credite al BCR se încadrau în categoria neperformantelor, corespunzător unui volum de circa 3,2 mld. euro. Până la finalul lui 2011 o cincime din credite deveniseră neperformante. La un asemenea volum de creanţe cu probleme, construirea unei divizii puternice de restructurare şi recuperare a apărut ca o soluţie pentru ca activitatea curentă a băncii să nu mai fie grevată. Conducerea „uzinei de reciclare“ i-a fost încredinţată unui bancher olandez format în ABN Amro, Jurgen de Ruijter.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Românii consumă de trei ori mai puţină pastă de dinţi decât media europeană
Un român a consumat anul trecut în medie 1,5 tuburi de pastă de dinţi (75 ml), în scădere cu 17% comparativ cu 2007, în condiţiile în care creşterea preţurilor a urcat valoarea pieţei cu 40% în lei, arată o analiză a ZF pe baza datelor din piaţă. Asta înseamnă că anul trecut s-au vândut aproximativ 30 milioane de tuburi de 50 ml. În România consumul de pastă de dinţi este de trei ori mai mic comparativ cu celelalte ţări europene, la nivelul Uniunii Europene în anul 2008 media fiind de 251 ml de pastă de dinţi per capita, adică cinci tuburi, potrivit datelor Comisiei Europene. În România nu există nicio instituţie care să deţină date despre consumul de produse pentru îngrijire orală, oficialii aruncând vina unii pe alţii atunci când sunt întrebaţi de statistici care în alte ţări sunt mai mult decât normale. Totodată, întreprinderile locale care produceau pastă de dinţi au fost demolate, în prezent nemaifuncţionând nicio fabrică de pastă de dinţi. Ultimul care a plecat a fost Colgate, cel mai mare producător de pastă de dinţi din lume, care a renunţat la fabrica din Braşov în 2008.
-
Dacia lansează două noi modele la Geneva
Dacia, în plină campanie de refacere a gamei, va aduce mâine două noi modele în cadrul Salonului Auto de la Geneva, noul Logan break şi versiunea facelift a SUV-ului Duster. Miza celor două noi modele reprezintă exporturi cumulate de peste două miliarde de euro şi recucerirea peţei europene. Detalii oficiale despre noile modele nu au fost comunicate de către companie, dar reprezentanţa din Germania a comunicat faptul că marca autohtonă pregăteşte două premiere europene. „Vom avea un model nou în acest an“, a spus Mihai Bordeanu, directorul de marketing al Dacia, dar care nu a precizat ce model va lansa constructorul autohton. Dacia a avut în ultimii ani două strategii de lansare a unor noi modele, cele anunţate, cum au fost Duster şi Lodgy, şi cele neanunţate, cum a fost Sandero în 2008, când numele şi primele imagini ale maşinii s-au comunicat doar în ziua lansării. „Aici vorbim de un mix de strategii, e o alternanţă. Mizăm pe construirea unui moment în primul caz, atunci când anunţăm puţin câte puţin sau venim cu o surpriză, venim cu un «boom». Acum am optat pentru cel de-al doilea model strategic. În momentul actual acesta serveşte mai mult scopului“, a spus Bordeanu.
-
Cea mai mare investiţie cu fonduri europene anunţată de o companie de pe bursă: Stirom va primi fonduri nerambursabile de 51,5 mil. lei
Producătorul de ambalaje de sticlă Stirom Bucureşti (STIB), controlat de investitori greci, a semnat un contract de finanţare cu Ministerul Economiei pentru un proiect de eficientizare a consumului energetic derulat prin POS CCE, prin care compania va primi fonduri europene nerambursabile de până la 51,5 milioane de lei (11,8 mil. euro). Proiectul vizează eficientizarea consumului energetic prin investiţii în procesul de fabricaţie a ambalajelor din sticlă şi are o valoare totală de 166,3 milioane de lei (38 mil. euro), din care suma eligibilă este de 128,8 milioane de lei, potrivit unui raport al companiei remis Bursei. Pentru această investiţie Autoritatea de Management a POS CCE va acorda o finanţare de până la 51,5 milioane de lei, echivalentul a 40% din valoarea eligibilă, diferenţa fiind acoperită de fonduri private. Producătorul de ambalaje de sticlă a raportat pentru anul trecut un profit de 13,6 milioane de lei (3,05 mil. euro), în scădere cu 31,8% faţă de rezultatul consemnat în anul anterior. Veniturile din vânzarea de bunuri au scăzut cu 2,1%, la 202,3 milioane de lei (45,4 mil. euro).
-
Gyorgy Matolcsy, noul şef al băncii centrale ungare: Nu-mi plac creditele în valută
Premierul Ungariei Viktor Orban a transformat banca centrală într-un „partener strategic“ odată cu numirea ministrului economiei Gyorgy Matolcsy la conducerea instituţiei, acesta urmând să susţină politicile economice neortodoxe criticate de UE şi FMI şi implementate de guvern, ceea ce va alimenta temerile investitorilor în privinţa independenţei băncii. „Considerăm că acum Banca Naţională a Ungariei este o bancă centrală dependentă. Vom aştepta să vedem cum decurg lucrurile, însă părerea noastră este că Matolcsy va fi acolo pentru a construi un parteneriat mai strâns cu guvernul, pentru a aborda politica monetară din punct de vedere politic şi pentru a reprezenta interesele partidului Fidezs“, a spus Peter Attard Montalto, economist la compania de consultanţă financiară Nomura, citat de publicaţia Financial Times. Odată cu instalarea lui Matolcsy, timp de şase ani, la şefia băncii centrale, partidul de guvernământ Fidezs şi-a extins controlul asupra unuia dintre puţinele focare de „rebeliune“ împotriva măsurilor considerate adesea neortodoxe prin care premierul Viktor Orban vrea să stimuleze economia, ţinând totodată în şah deficitul bugetar, dar şi pe creditorii internaţionali. Majoritatea poziţiilor cheie din stat sunt deţinute acum de membrii partidului de guvernământ.
-
De ce SUA tremură în faţa unei probleme pe care România ar rezolva-o cu o simplă ordonanţă de urgenţă: doar Congresul şi compromisul au puterea să repare bugetul
SUA trec printr-o dramă a tăierii deficitului bugetar şi a reducerilor automate de cheltuieli care dacă ar fi trăită în România, ar putea fi evitată cu o simplă ordonanţă de urgenţă, dar care n-ar fi făcut probabil decât să prelungească agonia. Dar în SUA această soluţie nu este posibilă doarece nicio lege referitoare la buget nu poate fi implementată dacă nu este aprobată de reprezentanţii populaţiei, de Congres. Pentru că preşedintele Barack Obama nu poate forţa făţiş un compromis între politicieni deoarece, după cum chiar el a spus, preşedintele SUA nu este „un dictator“, tăierile automate de cheltuieli – de 85 miliarde dolari doar anul acesta financiar – declanşate pe 1 martie reduc implacabil deficitul bugetar cu costul a sute de mii de locuri de muncă distruse şi cu frânarea relansării celei mai mari economii a lumii. Analiştii avertizează că efectele se vor simţi şi în Europa.
-
FMI se teme că până şi oamenii fiscului din Grecia fac evaziune
Inspectorii autorităţii fiscale din Grecia sunt slab plătiţi, lucrează în condiţii precare şi aproximatix 130 dintre ei au conturi bancare personale în străinătate, posibil pentru a evita plata taxelor la ei în ţară, se arată într-un raport intern al FMI şi UE, scrie EUobserver. Peste jumătate din inspectorii de la fisc au vârste de peste 50 de ani, iar în unele cazuri le lipseşte propriul birou sau computer. Raportul pune sub semnul îndoielii eforturile guvernului de la Atena de a reforma sistemul de colectare a taxelor ca parte a pachetului de bailout extern stabilit de creditorii internaţionali fără de care ţara ar intra în faliment. Reformele implementate de guvern sunt „blocate“ sau „prea lente“, ceea ce lasă sistemul de colectare a taxelor încă sub influenţa politicului sau predispus la corupţie. Anul trecut, fiscul a strâns doar 1,1 miliarde euro din restanţele la plata taxelor, jumătate din obiectivul declarat. Statul mai are de strâns 55 de miliarde de euro în taxe şi impozite, echivalentul a 30% din PIB-ul ţării, dar multe companii restante au dat faliment.
-
Soros: Europa se află într-o criză existenţială cu Germania la volan
Germania, cea mai mare economie a zonei euro şi una dintre ţările cu cele mai stabile finanţe, poartă o parte din vina crizei prelungite prin care trece uniunea monetară, a declarat miliardarul american George Soros, citat de CNBC. „Am trecut de la o criză la alta. Germania a făcut minimul necesar pentru păstrararea euro, dar doar atât! Asta a menţinut condiţiile de criză, care acum sunt vechi de patru ani“, a declarat Soros la World Leaders Forum. Miliardarul american vede problemele majore ale Europei pe două paliere. În primul rând, Germania se află pe scaunul şoferului. Chiar dacă nu dictează politica economică, niciun plan major nu poate fi propus fără să se fi obţinut anterior acordul Berlinului. A doua problemă este că Germania impune ţărilor îndatorate austeritate, iar reducerile forţate de cheltuieli bugetare nu sunt soluţia eficientă, afirmă Soros. Situaţia nu poate decât să se înrăutăţească, a avertizat el.
-
Germania pune restricţii Google în preluarea articolelor din presă
Germania a aprobat vineri o lege care le permite motoarele de căutare online precum Google să preia gratuit doar pasaje scurte din articolele din presă, în timp ce reproducerea unor părţi mai mare din articole ar urmă să fie posibilă doar contra cost, scrie Reuters. Propunerea de lege, care vine după ani de dezbatere şi are rolul de a ajuta industria ziarelor care şi în Germania, ca şi pretutindeni în lume, se luptă să găsească noi surse de finanţare pe măsură ce cititorii şi publicitatea se mută în mediul online, notează agenţia de presă. Asociaţia presei germane a salutat propunerea de lege, susţinând că legea este un „element important în crearea unui spaţiu legal în lumea digitală“. Asociaţia susţine că Google şi alte motoare de căutare îşi câştigă marea majoritate a veniturilor din publicitatea online, iar o parte importantă din această publicitate vine în mod direct sau indirect de pe site-urile de ştiri sau pentru conţinutul oferit de media în mod gratuit.
-
Restanţele la creditele în valută au sărit de pragul de 4 miliarde de euro
Companiile şi populaţia aveau rate neplătite la timp la creditele în valută luate de la bănci de peste 4 miliarde de euro (echivalentul a 17,8 mld. lei) la sfârşitul lunii ianuarie, în creştere cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor. Acestea reprezentau 12,6% din totalul împrumuturilor acordate în monedă străină. Doar în ultimele şase luni restanţele la valută s-au majorat cu echivalentul a o jumătate de miliard de euro, iar ponderea în total împrumuturi a urcat cu 2,5 puncte procentuale. Spre comparaţie, restanţele la lei au crescut cu circa 24% în ultimul an, până la 11,5 miliarde de lei. Ca pondere în totalul împrumuturilor în moneda naţională acestea reprezintă însă 13,5%. La lei, volumul restanţelor a crescut cu 18% în ultimul an şi a ajuns la 10 miliarde de lei la finalul lunii iunie, reprezentând 12% din volumul total al finanţărilor în lei. Restanţele la creditele în lei au înregistrat un avans mai puternic la începutul crizei, dar ulterior ritmul de creştere s-a aplatizat. În schimb, clienţii cu împrumuturi în valută au început să resimtă presiunea deprecierii cursului de schimb abia în ultimul an. Avansul puternic al restanţelor la creditele în valută reflectă probleme în creştere cu creditele ipotecare de valori mari, afirmaţie susţinută şi de creşterea constantă a restanţei medii.