Noul guvernator al Băncii Naţionale din Ungaria, Gyorgy Matolcsy, a modificat statutul instituţiei în ultimele sale zile ca ministru al economiei în aşa fel încât să-şi asigure un control mai mare al instituţiei odată cu venirea la conducerea acesteia prin limitarea puterii viceguvernatorilor. Banca centrală a Ungariei a publicat la începutul săptămânii amendamentele aduse statutului instituţiei semnate de Matolcsy pe 28 februarie, cu o zi înainte ca premierul Viktor Orban să îl numească în funcţia de guvernator, scrie The Wall Street Journal. Modificarea legii a intrat în vigoare chiar de luni, prima zi de lucru a fostului ministru la conducerea băncii centrale. Comparaţia între noile şi vechile articole ale legii publicate pe site-ul băncii arată că acum Matolcsy poate angaja, concedia şi stabili salariile pentru personalul instituţiei, cu excepţia celor trei viceguvernatori. De asemenea, el a înfiinţat un nou post, cel de director general, care poate acţiona în numele guvernatorului. Înainte, viceguvernatorii, directorii şi şefii departamentelor din banca centrală îşi puteau exercita puterea asupra personalului din subordine.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Adrian Vasilescu, BNR: România îşi poate juca mai bine cartea exportului
Cifrele exportului sunt încurajatoare. Chiar şi soldul balanţei comerciale – care continuă să fie negativ, importurile costând mai mult decât câştigăm din exporturi – s-a îmbunătăţit considerabil. Dacă, în 2008, deficitul balanţei comerciale era de 19 miliarde de euro, în 2012 a scăzut la 7,3 miliarde de euro. Pentru că exporturile au crescut mai repede decât importurile. România îşi poate juca însă mai bine cartea exporturilor. Cum anume? Nu-s deloc puţini cei care văd stimularea exporturilor exclusiv prin… deprecierea leului faţă de euro. Pe termen scurt, acest stimulent ar putea avea unele efecte benefice. Nu însă şi pe termen lung. Aşa că e nevoie de alte căi, mai sigure, pe care să meargă ţara noastră pentru a face din export un stâlp puternic, care să susţină o creştere economică sănătoasă. Lecţia din anul 2000 n-ar trebui uitată. Atunci, factorii economici, pe verticală şi pe orizontală, atât la nivel “macro”, cât şi “micro”, au înţeles un fapt esenţial: acela că investiţiile constituie temelia în stare să susţină edificiul creşterii economice. Până la urmă, şi exporturile tot de investiţii depind.
Dar trenul exporturilor, ca să meargă în ritm optim, are nevoie de mai multe locomotive puternice. E cert: între aceste locomotive nu se numără competitivitatea câştigată prin deprecierea monedei. România are nevoie de competitivitate prin calitate; prin vocaţia lucrului bine făcut.
Pe piaţa externă, de mulţi ani, dar mai cu seamă de când lumea e în criză, cresc preţurile îndeosebi la produsele cu grad înalt de prelucrare. Este şi normal să fie aşa. Produsele care încorporează mai multă muncă, mai multă competenţă sunt mai scumpe. Gândirea, inteligenţa aduc valută. Cel mai deştept este şi va fi privilegiat. Dacă n-ar fi aşa, omenirea ar fi stat în loc şi nu am fi ajuns la sofisticate produse care încorporează materii prime “înnobilate” cu materie cenuşie. Iar sursele internaţionale de capital “plusează” acolo unde materia se transformă şi sporeşte în valoare. Se ajunge în acest fel la o specializare competitivă: unele ţări vând materii prime sau semifabricate, că nu reuşesc să meargă mai departe; altele vând produse ce au trecut prin mai multe trepte de prelucrare, dobândind o valoare adăugată mare.
Dintotdeauna, în comerţul exterior, s-au pus etichete: ţări “ale cafelei”, “ale bananelor”, “ale citricelor”. Sunt ţări ce au puţini bani pentru investiţii. De aici fug “creierele”, pentru că nu sunt plătite, stimulate, recunoscute. Şi pentru că nu au asigurate condiţii de valorificare şi de dezvoltare. În astfel de ţări, în totalul exporturilor, materiile prime şi semifabricatele sunt dominante. România vinde şi ea “produse de bază”. Vinde şi lemn fără să-l prelucreze. Vinde şi ţagle care nu ajung să fie transformate în sârmă. Dar două lucruri importante s-au întâmplat în exporturile româneşti. În primul rând, dacă din 1990 şi până în 1999 sufeream de “complexul cifrei 8”, fiindcă exporturile noastre nu depăşeau 8 miliarde de dolari, în 2000 s-a făcut saltul la 10 miliarde de dolari, iar în 2008 exporturile de bunuri fizice (exclusiv servicii) au ajuns la 33,7 miliarde de euro. Ei bine, creşterea a ajuns la 52,4 miliarde de euro în 2012. În plină criză. Apoi, remarcabil este faptul că 80 la sută din această sumă e realizată în industria prelucrătoare.
Aceasta e calea pe care trebuie să mergem mai departe. Numai că, pe o astfel de cale, înaintarea e grea şi e nevoie de competenţă. Nu e vorba despre niciun fel de elitism, dar toţi cei care sunt în stare să gândească… e bine să fie stimulaţi să înveţe, să gândească, să inoveze. Să nu irosim inteligenţa în activităţi de rutină.
România nu mai e “specializată” în exportul de semifabricate. Începe să vândă scump produse înalt prelucrate! Să obţină câştiguri de valută din exportul unor fabricate cu o mare cantitate de valoare adăugată. Dar, repet, e doar un început. Chiar dacă acest început a prins rădăcini timp de mai mulţi ani.
Drumul de parcurs e mai lung. Mult mai lung. Fiindcă noi, având bilet de clasa a treia, ca să ajungem din urmă ţările care în trenul Uniunii Europene călătoresc la clasa întâi sau la clasa a doua, avem nevoie nu doar de un ritm înalt al creşterii economice, dar şi de un PIB competitiv, cu o structură nouă, cu valori adăugate care să exprime grijă pentru lucruri bine făcute, profit, orientare spre piaţă. Altfel, mizând pe deprecierea leului şi nu pe performanţe economice, vom continua să adăugăm PIB fără să adăugăm şi competitivitate.
-
O criză majoră începe să se apropie şi de China: sectorul imobiliar e o bulă speculativă, iar companiile sunt pline de datorii
Piaţa imobiliară din China, a ajuns deja la stadiul de bulă speculativă, datoriile guvernelor locale au atins niveluri astronomice, sectorul corporate este unul dintre cele mai îndatorate din lume, forţa de muncă începe să se micşoreze, iar statul are în faţă provocarea fără precedent de a finanţa pensiile boom-ului demografic din anii ’50-’75. Guvernul şi economia, a doua ca mărime a lumii, par să aibă resurse şi unelte pentru a preveni ca aceste probleme să conveargă spre o criză financiară de amploare, dar analiştii se tem că pericolul izbucnirii unei crize este cât se poate de real. Sectorul imobiliar din China este deja în stadiul de bulă speculativă, spune Wang Shi, şeful celui mai mare dezvoltator imobiliar chinez, Vanke. În unele oraşe preţurile au crescut în ultimii ani de până la 10 ori, ceea ce face ca locuinţele să nu fie la îndemâna unei persoane cu salariu mediu. Shi a avertizat că dacă bula imobiliară face implozie, se va produce un dezastru în care prăbuşirea preţurilor locuinţelor va provoca turbulenţe sociale de tipul “Primăverii arabe”.
-
Zona euro este hotărâtă să salveze Ciprul dacă acesta nu va mai spăla banii oligarhilor ruşi
Zona euro este hotărâtă să nu lase Ciprul să falimenteze şi are în vedere elaborarea unui pachet de bailout până la sfârşitul lunii, dar este şi mai hotărâtă să nu dea niciun ban micii economii până când aceasta nu-şi rezolvă cea mai spinoasă problemă pentru europeni, aceea a spălării banilor. Reputaţia Ciprului drept centru de tranzit pentru fonduri dubioase şi legăturile ţării neobişnuit de strânse cu Rusia îi fac pe mulţi dintre salvatorii Ciprului, dar în special Germania, nervoşi, iar aceasta s-a văzut la reuniunea de luni a miniştrilor de finanţe din zona euro. Aceştia au hotărât că Cipru trebuie să se supună unei verificări externe care să aibă ca ţintă spălarea de bani, scrie The Wall Street Journal. Noul preşedinte, Nicos Anastasiades, a promis că va coopera cu zona euro. “Nu avem nimic de ascuns”, a spus el unui ziar german. Dar noul său ministru de finanţe a ţinut să joace dur declarând că “trebuie să existe un echilibru” între un audit riguros şi secretul bancar. O mare parte a bailoutului, evaluat la 17 miliarde euro – cât PIB-ul anual a ţării – ar merge către consolidarea băncilor, lovite sever de restructurarea datoriilor Greciei ca parte a programului de bailout al acestei ţări.
-
Consumul îşi revine după performanţa proastă din decembrie: a crescut cu 2,4% în ianuarie
Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia vânzărilor cu autovehicule şi motociclete, a scăzut în ianuarie faţă de ultima lună a anului trecut cu 23% ca serie brută, dar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 4,3%. Evoluţia a fost determinată de scăderile înregistrate la vânzarea de produse alimentare, băuturi şi tutun (cu 28%, serie brută), produse nealimentare (22%) şi comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (17%). Indicatorul serie ajustată a fost influenţat de creşterea vânzărilor de produse nealimentare (cu 6,9%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (5,1%) şi comerţului cu carburanţi (2,3%). Faţă de ianuarie 2012 afacerile din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a avansat cu 2,8% ca serie brută şi cu 2,4% ajustat.
-
O zi de respiro pentru leu: cotaţiile pentru euro şi dolar au scăzut uşor marţi
Cotaţiile monedei naţionale s-au situat uşor peste 4,36 lei/euro spre finalul sesiunii interbancare de marţi, după o sesiune liniştită, în care jucătorii au transferat volume medii de valută, spun dealerii. La finalul şedinţei, băncile cotau euro la 4,3625-4,3640 lei, în scădere faţă de luni, după variaţii într-un interval foarte scurt pe parcursul zilei. La finalul şedinţei de la Bucureşti, zlotul se aprecia uşor, iar forintul era în scădere în raport cu euro. BNR a publicat un curs de referinţă de 4,3612 lei/euro, în scădere cu aproape o jumătate de ban faţă de luni. Leul s-a apreciat şi în raport cu dolarul american, iar cursul de referinţă a coborât cu peste un ban, la 3,5478 lei/dolar. Paritatea leu/franc elveţian a scăzut de la 3,5630 lei/franc la 3,5538 lei/franc. Cursurile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
-
Imperiul lui Nelu Iordache, unul dintre regii autostrăzilor, se destramă: Creditorii Romstrade cer 770 mil. euro; a fost admisă suma de 665 mil. euro, jumătate sub condiţie
Valoarea creanţelor înscrise de creditorii constructorului Romstrade în tabelul preliminar se ridică la 3,37 miliarde de lei (772 mil. euro), admisă fiind suma de 2,9 miliarde de lei (665 mil. euro), din care 1,66 miliarde lei (380 milioane euro) sunt creanţe sub condiţie.Cei mai mari creditori ai companiei de construcţii controlate de omul de afaceri Nelu Iordache, conform sumelor admise, sunt BCR (303 mil. lei), Astra Asigurări (236 mil. lei) şi EximBank (166 mil. lei), potrivit datelor comunicate Mediafax de Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR). Creanţele nescadente sau sub condiţie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credală şi vor fi îndreptăţite să participe la distribuiri de sume în măsura prevăzută de lege. Lunea viitoare va avea loc prima adunare a creditorilor, unde vor fi prezentate măsurile luate de către administratorul judiciar CITR, precum şi cauzele care au generat starea de insolvenţă. Termenul de soluţionare a eventualelor contestaţii la Tabelul preliminar al creditorilor a fost stabilit de către instanţă la 4 aprilie. -
Panasonic a vândut sediul din Tokio pentru mai mult de 500 de milioane de dolari
Grupul japonez Panasonic a vândut sediul din Tokio pentru 50 miliarde yeni (537 milioane de dolari), în încercarea de a se redresa după ce a înregistrat pierderi de 1.300 miliarde yeni (14 miliarde de dolari) în ultimii 2 ani, transmite Bloomberg. Cumpărătorii sunt Mitsui Finance & Leasing Co. (90%) şi Nippon Building Fund (10%). Fondurile obţinute prin vânzarea proprietăţii au fost incluse deja în prognozele Panasonic pentru anul fiscal în curs. Compania a început de asemenea un program de disponibilizări şi de reducere a reţelei comerciale. Producătorul de electronice anticipează o pierdere netă de 765 miliarde yeni (8,2 miliarde de dolari) pentru anul fiscal în curs, apropiată de pierderea de 772 miliarde yeni din anul anterior. Panasonic va rămâne în clădire după transferul de proprietate, în baza unui contract de închiriere pe 10 ani. Acţiunile Panasonic au crescut marţi la Tokio cu 0,3% şi înregistrează un avans de 27% de la începutul anului. Nippon Building Fund este cel mai mare trust de investiţii imobiliare din Japonia. Fondul face parte dintr-un consorţiu de companii care s-au asociat în luna februarie pentru preluarea sediului din Tokio al Sony pentru 111,1 miliarde yeni (1,2 miliarde de dolari). Trustul a anunţat anul trecut că intenţionează să acumuleze active, deoarece anticipează creşterea chiriilor pentru spaţii de birouri în Tokio.
-
ANALIZĂ: Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, spre o nouă amânare în Consiliul JAI
Dezbaterea subiectului aderării celor două ţări la Schengen va rămâne cel mai probabil pe agenda Consiliului JAI, care va fi definitivată în reuniunea COREPER (a oficialilor din reprezentanţele ţărilor membre pe lângă UE) pregătitoare care va avea loc miercuri la Bruxelles, însă nu se va ajunge la un vot propriu-zis.
Decizia trebuie să întrunească consensul tuturor statelor membre, putând fi respinsă numai cu un singur vot împotrivă, anunţat deja de ministrul federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich.
Amânarea deciziei, varianta cea mai practică
Premierul Victor Ponta a declarat atât luni, cât şi marţi după consultările cu preşedintele Traian Băsescu, la care au participat şi ministrul de Interne, Radu Stroe, şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean, că mandatul României va fi de amânare a deciziei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
The Sun: România, printre ţările din care Ikea a retras de la vânzare tartele cu migdale
Ikea insistă că nu există “niciun fel de risc pentru sănătate”, dar a retras, ca măsură de precauţie, aceste produse din 23 de ţări.
Compania a declarat pentru AFP că a adoptat această decizie după ce vameşii chinezi au distrus aproximativ 1.800 de prăjituri cunoscute sub numele de “chokladkrokant” (“crochete de ciocolată”, o tartă cu migdale şi ciocolată, cremă de unt şi caramel) interceptate în portul Shanghai, în noiembrie.
Cele 23 de ţări sunt: Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, China, Cehia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Suedia, Taiwan, Ungaria şi Emiratele Arabe Unite.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro