BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Summitul în domeniul nuclear de la Haga, eclipsat de o reuniune G7 ce ar putea exclude Rusia din G8

    Reuniunea G7 are loc luni seara în cadrul Summitului privind Securitatea Nucleară (NSS), cu scopul de a discuta ce măsuri să ia împotriva Rusiei, criticată pentru anexarea Crimeei, în contextul în care unii se tem că Vladimir Putin ar putea să vizeze şi alte părţi ale teritoriului Ucrainei.

    Premierul britanic David Cameron a susţinut miercuri că este necesar ca Franţa, Canada, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – care se vor reuni fără Rusia, deţinătoarea în prezent a preşedinţiei G8 – să discute despre excluderea definitivă a Moscovei.

    Moscova a fost admisă la G8 în 1998 ca o “recompensă” pentru opţiunea în favoarea democraţiei a Rusiei postsovietică.

    Cancelarul german Angela Merkel a dat asigurări joi, cu privire la summitul G8 prevăzut în iunie la Soci, că “atât timp cât nu sunt întrunite condiţiile politice (…), nu mai există G8, nici summit şi nici acest format ca atare”. Pregătirile în vederea acestui summit au fost, de altfel, întrerupte.

    – Temeri cu privire la o invazie rusă

    Kievul şi-a exprimat duminică temerea cu privire la o invazie iminentă în estul Ucrainei, “centrul” industrial al ţării, în contextul în care o serie de baze militare ucrainene au fost preluate în forţă de către ruşi.

    Preluarea acestor baze de către militari de elită ruşi, cu vehicule blindate, are loc după ce trupe ruse au pătruns pe teritoriul Crimeei în urmă cu trei săptămâni şi după anexarea peninsulei ucrainene la Rusia, în urma unui referendum.

    Guvernul interimar ucrainean se teme că Vladimir Putin şi apetitul său pentru teritorii nu este afectat prea tare de sancţiuni limitate adoptate de către Uniunea Europeană şi Statele Unite vizând Moscova.

    Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi secretarul de Stat american John Kerry urmează să se întâlnească luni în cursul summitului în domeniul nuclear, iar discuţiile lor ar putea să fie cele mai virulente de la începutul crizei ucrainene.

    Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a anunţat duminică faptul că nu va fi prezent la Haga luni şi marţi, deoarece doreşte să finalizeze negocieri cu o echipă a unei misiuni de la Fonsul Monetar Internaţional (FMI) cu privire la un program de ajutorare a Ucrainei.

    – Bombe “murdare”.

    Premierul olandez Mark Rutte a dat asigurări duminică cu privire la faptul că G7 nu va perturba summitul de două zile, al treilea dintr-o serie de summituri pe tema securităţii nucleare organizate la iniţiativa lui Barack Obama.

    Lideri din peste 50 de ţări vor discuta despre modul de a evita ca grupări teroriste să pună mâna pe materiale nucleare cu scopul de a fabrica bombe, numite “murdare”, care combină explozivi tradiţionali şi materiale nucleare.

    Olanda, Statele Unite şi Coreea de Sud, gazda summitului precedent în domeniul securităţii nucleare, au luat iniţiativa să stabilească împreună direcţii de comportament fondate pe cele urmate de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA).

    Ele urmează să propună statelor participante să accepte aceste linii de conduită, însă acestea nu urmează să apară în comunicatul final. Eventuala adoptare a acestor direcţii urmează să aibă loc în baza unor iniţiative individuale din partea statelor prezente.

    Securitatea nucleară se află în centrul moştenirii politice pe care Barack Obama doreşte să o lase. El a dat asigurări în 2009 că terorismul nuclear este “ameninţarea cea mai imediată şi cea mai extremă la adresa securităţii mondiale”.

    Laureatul Premiului Nobel pentru Pace a întreprins atunci un demers privind securizarea materialelor nucleare vulnerabile în decurs de patru ani, iar primele NSS au fost organizate în 2010 la Washington şi în 2012 la Seul. Un summit final urmează să aibă loc în 2016.

     

  • CRESC PENSIILE – Plumb: 234.000 de pensionari primesc pensii mai mari în medie cu 63 lei, până la sfârşitul lui martie

    Recalcularea a peste 200.000 de pensii a fost deciză de Guvern în 18 decembrie 2013, prin ordonanţă de urgenţă, adoptată în urma deciziei Curţii Constituţionale (CC) referitoare la pensiile din 2011- ianuarie 2013.

    Rovana Plumb a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că pentru persoanele care s-au pensionat după 1 ianuarie 2011, se aplică, conform prevederilor legale, indicele de corecţie, prin care se asigură o corelare mai bună între câştigurile salariale şi pensia primită de aceştia.

    Ministrul a precizat că, după aplicarea prevederilor legale, 234.000 de persoane vor beneficia de suplimentări ale punctajelor şi, implicit, ale veniturilor, fiind vorba, în medie, de o creştere de 63 de lei pe pensie.

    “Prin recalculare se şterg discrepanţele care au creat frustrare şi umilinţe”, a adăugat ministrul Muncii.

    Rovana Plumb a precizat că, până la sfârşitul lunii martie, toţi cei 234.000 de pensionari vor primi diferenţa de pensie aferentă pentru lunile noiembrie şi decembrie 2013, efortul bugetar pentru cele două luni fiind de 23 de milioane de lei.

    Ministrul a mai spus că în 2013, când s-a aplicat indicele de corecţie, efortul bugetar a fost de 132 de milioane de lei. Rovana Plumb a adăugat că, pentru 2014, efortul bugetar pentru aplicarea indicelui de corecţie va creşte la 250 de milioane de lei, pentru că vor fi incluşi cei pensionaţi în 2013 şi în acest an.

    Premierul Victor Ponta, aflat la conferinţă, a asigurat că banii necesari sunt deja în bugetul pe 2014 aprobat de Parlament, de la bugetul de stat fiind transferaţi în acest sens către bugetul asigurărilor sociale de stat aproximativ 200 de milioane de lei.

    El a admis că pensiile sunt încă mici faţă de nevoile pensionarilor, dar a punctat că este vora de o recuperare după pierderile suferite în 2009-2011.

    “Esenţial este că sunt nişte bani în plus, nu în minus”, a spus Ponta.

    În 18 decembrie 2013, Guvernul a avizat, prin ordonanţă de urgenţă, recalculareaa celor peste 200.000 de pensii, în urma deciziei Curţii Constituţionale referitoare la pensiile din 2011- ianuarie 2013.

    Guvernul preciza atunci că a fost adoptată ordonanţa de urgenţă care reglementează, printre altele, indicii de corecţie pentru drepturile de pensie ale unor persoane care s-au pensionat, şi anume: 1,12 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011 şi 1,17 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis între 1 ianuarie 2012 şi 22 ianuarie 2013.

    Curtea Constituţională a decis, în 29 octombrie 2013, că dispoziţiile art. III alin.(2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstituţionale.

    Curtea arată că art. 170 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice trebuia să intre în vigoare mai târziu decât restul prevederilor din lege, respectiv la 1 ianuarie 2012. Termenul a fost prorogat pentru 1 ianuarie 2013, motiv pentru care, până la acea dată, indicele de corecţie reglementat de textul de lege nu a putut fi aplicat pensiilor obţinute la 1 ianuarie 2011, când restul legii a intrat în vigoare.

    Potrivit articolului 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, “pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual (…) se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată”.

    Curtea preciza că Legea pensiilor prevede posibilitatea caselor de pensii ca, “din oficiu, prin decizie de revizuire, să procedeze la modificarea pensiilor stabilite în situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite”.

    “Prin urmare, tot ca efect al legii, casele de pensii ar fi trebuit ca, începând cu data de 1 ianuarie 2013 să procedeze la aplicarea indicelui de corecţie pensiilor obţinute după intrarea în vigoare a legii 263/2010, cu aplicarea indicelui de corecţie reglementat de articolul 170”, potrivit CC.

    Ordonanţa de urgenţă nr 1 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea legii privind sistemul unitar de pensii publice prevedea stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul 2013 la 762,1 lei, faţă de 732,8 lei până atunci.

    Totodată, cei care luau pensie începând din ianuarie 2011 urmau să beneficieze de o majorare prin aplicarea unui indice de corecţie la punctajul mediu anual.

    Potrivit articolului III, alineatul 1, “în anul 2013, indicele de corecţie care se aplică punctajului mediu anual (…) este 1,06”.

    “Indicele de corecţie prevăzut la alin. (1) se aplică şi punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis începând cu luna ianuarie 2011. În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (2), indicele de corecţie se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna intrării in vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”, se arată în alineatele 2 şi 3 din acelaşi articol.

  • Business Magazin, în 2005: FAŢA NEVĂZUTĂ A ROMÂNIEI

    Cati potentiali clienti are un om de afaceri care decide sa investeasca aici? Circa 22 de milioane, potrivit statisticilor. Teoretic e corect. Dar practic e fals. Pentru ca intre aceleasi granite coexista doua Romanii – una urbana, vizibila, curtata de oamenii de afaceri si alta nevazuta, ocolita de companii si neglijata de advertiseri. Aceasta Romanie nevazuta numara insa 10,1 milioane de locuitori si „stapaneste“ 89% din teritoriul tarii.

    Cea mai scurta definitie de afaceri a Romaniei, in cifre: o tara cu 22 de milioane de locuitori, care va intra in Uniunea Europeana in 2007, fiind a doua piata ca marime din centrul si estul Europei, dupa Polonia. Succinta descriere de mai sus e una din mantrele analizelor economice despre Romania si a inlocuit-o pe cea cu „tara fosta comunista care a rasturnat regimul printr-o revolutie sangeroasa“ – o sintagma care se regasea, fara prea multe modificari sau nuante, in mai toate analizele politice pana acum cativa ani.
    Privita dintr-un cabinet vest-european de consultanta pentru investitii, asa si arata Romania: o tara mare dupa standarde europene, scapata de cele mai grele dintre tarele tranzitiei, tocmai potrivita pentru investitii.

    Cand insa potentialul investitor ajunge in Romania si trece de bariera oraselor, imaginea sumara pe care o avea isi schimba consistenta. Romania, cu cei 22 milioane de potentiali clienti, arata de fapt precum soselele ei: portiuni ca-n palma intrerupte de kilometri intregi cu gropi, pe care inainteaza de-a valma, cu viteze diferite, incurcandu-se unele pe altele, masini de lux si carute deselate, manate de oameni care-si cara fanul pentru vitele din grajd. Vite care le vor da laptele din care vor face branza, pe care apoi o vor vinde la piata, si cu banii capatati vor plati scoala copiilor trimisi la oras.

    Pitorescul naucitor al soselelor romanesti expresia unei trasaturi importante a tarii in care traim: cei 22 de milioane de locuitori isi duc viata in doua Romanii paralele, care se suprapun si coexista pasnic intre aceleasi granite. Doua Romanii contrastante, comparabile ca numar de locuitori: una urbana, receptiva, dinamica, proeuropeana si una rurala, saraca si traditionalista.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din august 2005.

  • John McCain: Vladimir Putin gândeşte precum Adolf Hitler; Rusia ar putea viza Republica Moldova

    “Vladimir Putin calculează ce teritorii poate ocupa exact cum calcula Adolf Hitler în anii 1930”, a spus McCain, conform BBC.

    “Crimeea este o naţiune captivă”, iar reacţia comunităţii internaţionale a fost “aer fierbinte şi foarte puţine acţiuni”, a apreciat McCain.

    “Nu văd nimic rău în furnizarea de către SUA a asistenţei militare letale şi neletale Ucrainei, o ţară care tocmai a fost invadată şi destrămată”, a spus McCain, apreciind că Vladimir Putin minte când spune că nu este interesat de invadarea estului Ucrainei sau a unor regiuni din Republica Moldova.

    Miercuri, senatorul republican avertiza că Vladimir Putin ar putea viza Republica Moldova şi Letonia după anexarea regiunii ucrainene Crimeea. “Moldova este ţara care trebuie urmărită cu atenţie”, a declarat John McCain într-o emisiune a postului Fox News.

  • Business Magazin, în 2005: PRIMUL MILIARDAR ROMÂN ÎN EURO

    Dupa 15 ani de capitalism, Romania isi adjudeca primul miliardar in euro. Adevarat. Cu acte in regula. Demonstrabil. Aparitia lui marcheaza sfarsitul unei epoci – cea a miliardarilor “de carton”. Fostul mare tenisman roman, Ion Tiriac, a dezvoltat dupa 1990 afaceri a caror valoare depaseste acum un miliard de euro. Urmatorul candidat la statutul de miliardar este Dinu Patriciu. Pe “lista de asteptare” mai figureaza si alte nume.

    Cel mai bogat om din lume sau dintr-o tara nu este nimic altceva decat un reper. In sine, miliardul de euro sau de dolari reprezinta doar o cifra rotunda, un prag psihologic, in definitiv o conventie. Dincolo de numere, interesanta este povestea. Or, modul in care Ion Tiriac a ajuns primul miliardar roman chiar merita povestit.

    Un om bogat este un om celebru. In cazul fondatorului Microsoft, Bill Gates, cel mai avut om din lume, bogatia i-a adus notorietatea si nu invers. Daca revista Forbes nu l-ar fi scos an de an cel mai bogat din lume, Gates ar fi ramas cunoscut doar in lumea inginerilor software careia ii apartine, de altfel, in continuare prin atitudine, mod de a se imbraca si preocupari.

    Tiriac al nostru, un fel de Bill Gates al romanilor, insa cu o avere de aproape 40 de ori mai mica decat cea a parintelui Microsoft, a fost celebru inainte de a fi bogat. Inainte de 1990, tot poporul il stia drept un mare tenisman plecat in strainatate, castigator al Cupei Davis si reputat manager al unor alti mari tensimeni precum Boris Becker, Guillermo Villas sau Ilie Nastase.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din octombrie 2005.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 24-30 martie

    25.03
    CE lansează planul de revizuire a legislaţiei europene pentru agricultura organică

    25.03
    Concert Hiromi (Sala Radio, Bucureşti)

    26-29.03
    Târgurile internaţionale Romenvirotec, Rommedica, RAILF-Romcontrola (Romexpo, Bucureşti)

    26.03
    Summit UE-SUA (Bruxelles)

    27.03
    CE adoptă pachetul legislativ pentru finanţarea pe termen lung a economiei UE

    27.03
    CE adoptă pachetul legislativ privind politica faţă de ţările vecine UE pentru 2014

    28.03
    INSSE publică numărul de pensionari şi pensia medie lunară în 2013

    28.03
    Şedinţa de politică monetară a CA al BNR

    28.03
    INSSE anunţă datele privind autorizaţiile de construcţii în ian.-feb.

    28.03
    DG-ECFIN publică sondajele privind încrederea consumatorilor şi a companiilor în martie

    30.03
    Spectacolul de dans tradiţional grecesc “Roots” (Muzeul Satului, Bucureşti)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Surpriza vine din industrie

    Valoarea adăugată brută în celelalte sectoare (construcţii, servicii publice şi private) a scăzut marginal în T4 faţă de T3.

    Dinamica industriei în a doua parte a anului (creştere de 9% în T3 şi de 12,6% în T4 faţă de 2012, cea mai bună din 2001 încoace) rămâne surprinzătoare, chiar în condiţiile unor exporturi solide, având în vedere că vine pe fondul unui nivel redus de activitate economică pe ansamblu şi al unei cereri interne slabe.

  • A fost odată Crimeea

    Parlamentul rus a ratificat tratatul cu cvasiunanimitate (un singur deputat a fost împotrivă), iar data alegerilor regionale din Crimeea pentru desemnarea autorităţilor locale a fost stabilită pentru 13 septembrie. Ca bonus, Putin a cerut guvernului de la Moscova să pregătească ridicarea unui pod pentru trafic rutier şi feroviar, în valoare de 3 mld. dolari, care va uni teritoriul rusesc Krasnodar cu peninsula Crimeea, iar ministrul de externe Serghei Lavrov a repetat că transformarea Ucrainei într-un stat federal este singura cale de a stabiliza situaţia în ţară, astfel încât interesele tuturor cetăţenilor şi regiunilor să fie respectate.

    SUA şi UE au extins lista oficialilor ruşi afectaţi de blocarea conturilor din străinătate sau de interzicerea vizelor, iar autorităţile financiare americane au cerut fondurilor de investiţii cu active ruseşti să-şi informeze clienţii asupra riscurilor asociate cu criza din Crimeea. În prima jumătate a lunii martie, acţiunile ruseşti deja au pierdut în medie 14% din valoare, dar în ultima săptămână au câştigat 6,6%, ca urmare a referendumului din Crimeea, perceput ca o soluţie paşnică a crizei, în locul unei rezolvări pe cale militară.

    Pentru moment, Kievul a adoptat o poziţie destul de conciliantă: în afară de desfăşurarea preventivă de trupe de-a lungul graniţei cu Rusia, promisa introducere a vizelor pentru cetăţenii ruşi nu a avut loc, iar premierul interimar Arseni Iaţeniuk a declarat că Kievul nu se grăbeşte să introducă un regim de vize, fiindcă aceasta ar putea avea un impact negativ asupra cetăţenilor ucraineni.

    După semnarea acordului politic de asociere cu UE, guvernul interimar ucrainean aşteaptă acum următoarele mutări ale comunităţii internaţionale, respectiv discutarea situaţiei Ucrainei în Adunarea Generală a ONU, care va avea loc la 27 martie, cu participarea a 193 de state. Până în prezent, Rusia nu are decât sprijinul declarat din partea Venezuelei, a Siriei şi a autorităţilor din Kazahstan, iar mai nou şi al autorităţilor din Belarus, care au recunoscut de facto alipirea Crimeei la Rusia. China şi India s-au mărginit să dezaprobe impunerea de sancţiuni contra Rusiei, dar fără să aprobe explicit alipirea Crimeei.

    Următoarea fază importantă a evenimentelor va fi însă de ordin economic, odată cu încheierea, la 25 martie, a misiunii FMI la Kiev, care discută condiţiile ce vor fi impuse pentru acordarea unui credit de 15 miliarde de euro pe doi ani. Dacă până acum misiunea FMI a comunicat doar că discuţiile cu partea ucraineană decurg excelent, RIA Novosti a scris, cu câteva zile în urmă, că lista de condiţii a FMI cuprinde zece puncte, între care tăierea unor cheltuieli sociale şi renunţarea la programele finanţate de la buget care nu sunt prioritare, creşterea vârstei de pensionare, privatizarea minelor şi anularea subvenţiilor pentru sectorul minier, tăierea subvenţiilor pentru producătorii agricoli, renunţarea la moratoriul asupra vânzării de terenuri agricole, creşterea preţului la gazul şi electricitatea furnizate consumatorilor şi liberalizarea tarifelor la serviciile publice.

  • Tranzacţii de peste 27 mld. lei prin Click şi Alo 24 Banking BCR

    Segmentul PFA a înregistrat, în anului 2013, cele mai mari creşteri de tranzacţii, atât din punct de vedere al numărului de tranzacţii efectuate (peste 23%), cât şi al valorilor tranzacţionate (peste 26%). Prin Click şi Alo 24 Banking, clienţii sunt încurajaţi să tranzacţioneze prin noua modalitate de autentificare simplificată, prin nume de utilizator şi parolă, pusă la dispoziţia tuturor clienţilor Micro şi PFA începând cu luna aprilie a anului trecut.

    “Noutăţile şi dezvoltările lansate de BCR pe parcursul anului 2013 pe serviciul Click şi Alo 24 Banking s-au vazut şi în creşterea gradului de adopţie şi folosire a serviciului în rândul clienţilor băncii. Astfel, anul 2013 a însemnat o creştere de circa 15% a activării serviciului Click şi Alo 24 Banking în rândul clienţilor persoane fizice şi de 21% a accesării serviciului de către clienţii persoane fizice autorizate (PFA)”, a declarat Marian Ignat, director executiv al Direcţiei Management al Canalelor Retail în cadrul BCR.

    Clienţii din categoria Microîntreprinderi rulează circa 76% (21 miliarde de lei) din sumele tranzacţionate prin Click şi Alo 24 Banking BCR. Totodată, se înregistrează o creaştere a numărului şi a volumelor de tranzacţii efectuate, cele mai mari creşteri înregistrandu-se pe numărul tranzacţiilor inter- şi intrabancare, schimburi valutare, precum şi pe operaţiunile de tip Direct Debit şi Standing Order.

    BCR, cea mai mare bancă din România după active, a avut anul trecut un profit net de 598,7 milioane lei, faţă de o pierdere de 1,22 miliarde lei în 2012, la active în scădere cu 8,9%, la 66,72 miliarde lei.

  • Radu Georgescu investeşte într-un start-up din Marea Britanie

    “Sprijinim în mod deosebit tinerii antreprenori şi companiile care se concentrează pe segmente de nişă. Tynka are avantajul de a fi fost creată de către studenţi care înţeleg nevoile celor de seama lor. Sperăm să reuşim în viitorul apropiat să extindem activitatea acestei companii la nivel global”, a declarat Radu Georgescu, founding partner la GECAD Group.

    Aplicaţia, dezvoltată de o echipă de tineri absolvenţi ai unor universităţi britanice, poate fi utilizată de studenţi şi pentru a pentru a adera la grupuri studenţeşti, pentru a confirma participarea la acţiuni şi pentru a cumpăra bilete la diverse evenimente.

    Funcţia Notice Board din cadrul aplicaţiei le permite, de asemenea, să vândă şi să cumpere obiecte de la alţi studenţi. “Studenţii petrec mult timp încercând să urmărească ce se întâmplă interesant în campus – Tynka îi ajută să descopere şi să monitorizeze activităţile şi evenimentele care îi interesează. Când eram student îmi era greu să urmăresc tot ce se întâmplă în campus, iar acum sper că Tynka a rezolvat această problemă. Totodată, motorul eCommerce încorporat în aplicaţie permite efectuarea de tranzacţii şi plăţi. Studenţii pot acum să găsească inclusiv cumpărători pentru manualele de care nu mai au nevoie, pentru biciclete sau echipamente sportive”, a menţionat Stephen  Irvine, CEO şi fondatorul Tynka.

    Versiunea beta a aplicaţiei Tynka a fost lansată la începutul lunii februarie 2014 şi până acum a ajuns la peste 10.000 de utilizatori înscrişi de la 11 universităţi din Marea Britanie. Printre investorii în Tynka se numără şi Northstar Ventures, fond de investiţii cu sediul în Newcastle, susţinut de European Regional Development Fund şi European Investment Bank.