BCR Obligaţiuni a obţinut în acest an un randament de 7,1%. Al doilea cel mai mare fond este Raiffeisen RonPlus, fond cu o strategie conservatoare de investiţii, care a strâns economii de 1,684 miliarde de lei de 34.000 de investitori. Fondul a marcat un randament de 6,53%. Pe locul al treilea se situează Raiffeisen EuroPlus cu active nete de 1,325 miliarde de lei de la peste 10.000 de investitori. Fondul a înregistrat un randament în euro de 3,84%. În clasament urmează fondul de obligaţiuni ING International Romanian Bond cu active de 916 milioane de lei de la 75 de investitori şi fondul de plasamente conservatoare Simfonia 1 cu active de 444 milioane de lei de la peste 13.000 de investitori.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Rompetrol vrea să construiască 30 de benzinării noi în 2013 şi nu exclude varianta achiziţiilor
În România, din zece rafinării câte erau în 1989 mai funcţionează acum doar trei mari unităţi: Petrobrazi, controlată de Petrom, Petrotel Lukoil, aflată în portofoliul Lukoil, şi Petromidia, activul de bază al grupului Rompetrol, controlat de compania kazahă de stat KazMunaiGaz. Odată cu finalizarea lucrărilor de extindere de la Petromidia, kazahii au anunţat şi un plan de expansiune important, obiectivul fiind acela de a deschide 350 de noi benzinării în următorii cinci ani în pieţele din regiunea Mării Negre. Circa 150 de staţii ar urma să fie deschise în România, anul viitor reţeaua Rompetrol urmând să crească cu până la 30 de staţii noi.
-
În războiul valutar, zona euro şi SUA sunt principalele victime. Ţările care îşi manipulează monedele prosperă pe timp de criză
Zona euro şi SUA sunt principalele victime ale celor 20 de state despre care se ştie că manipulează cursurile de schimb valutar. Dintre acestea, jumătate se află în Asia (printre ele figurează China, Japonia, Thailanda, Coreea de Sud, Hong Kong şi Singapore), patru în Africa şi în Golful Persic (Algeria, Arabia Saudită, Angola şi Libia) şi trei în Europa (Danemarca, Elveţia şi Rusia). “Din 2001, manipularea cursului de schimb valutar are ca scop majorarea excedentelor de cont curent cu ajutorul unei monede subevaluate. Este o diferenţă faţă de deceniile anterioare, când manipularea avea ca ţintă întărirea şi supraevaluarea monedelor, în condiţiile în care devalorizarea era percepută ca o politică nepopulară şi cu potenţial inflaţionist”, scrie Gagnon.
-
Industria petrolieră rusă, un mamut uitat de extincţie
Dar au apărut şi semne rău prevestitoare. Centrul tradiţional al industriei, câmpurile gigant din Siberia de Vest moştenite de la Uniunea Sovietică, sunt în declin din 2007. Producţia totală a Rusiei continuă să crească, dar aceasta se întâmplă din cauza intensificării exploatării vechilor zăcăminte şi dezvoltării câtorva noi câmpuri de la periferia ţării. Rusia concurează cu Arabia saudită pentru titlul de cel mai mare producător de petrol al lumii. Dar între cele două ţări este o diferenţă crucială. Arabia Saudită are capacitate de producţie suplimentară cu care îşi poate majora producţia substanţial. În schimb, Rusia îşi foloseşte capacitatea la maxim, ceea ce poate face ca producţia să scadă în următorii ani.
-
Angajaţii români din producţie, printre cei mai ieftini din lume
Costurile cu forţa de muncă din domeniul producţiei sunt de două- trei ori mai mici decât cele din ţările asiatice precum China sau Filipine, unde angajaţii din acest sector primesc, în medie, câte 1,3 – 1,4 dolari (impozabili) pe ora de muncă, potrivit unui raport publicat recent de către Organizaţia Internaţională a Muncii. Printre cei mai “scumpi” angajaţi din domeniul industrial sunt cei din Danemarca şi din Elveţia, unde şi costurile vieţii sunt mai mari, pentru care angajatorii sunt nevoiţi să bugeteze câte 34 de dolari pentru fiecare oră muncită de angajaţi.
-
Un fond de investiţii elveţian şi-a bugetat pentru 2013 achiziţii de teren arabil în România de 2 mil. euro
Elveţienii mai deţin în România prin intermediul altor companii un suplimentar de 7.700 de hectare de teren arabil. Aceste suprafeţe sunt evaluate la 14,7 milioane de euro. “Având în vedere o planul de business şi experienţa noastră de zece ani în România, ne aşteptăm la un randament de 10%/an”. Fondul de investiţii elveţian a pus pe picioare şi business-uri în jurul acestor terenuri agricole, concentrându-se atât pe afacerile cu bovine de carne dar şi pe producţia agricolă bio.
-
Berea face din nou spumă: vânzările au crescut cu 5% după primele zece luni ale anului
Cea mai bună perioadă a acestui an a fost luna mai, când consumul s-a majorat cu aproape 17%, datorită căldurii şi finalei Europa League care s-a jucat la Bucureşti. Vremea bună s-a simţit şi în lunile iulie şi august. Cu aceste rezultate bune, piaţa de bere a dat primele semnale clare de reviriment după doi ani de scădere şi unul de stagnare. Piaţa berii nu a mai văzut astfel de creşteri puternice în timpul verii din 2008, ultimul an de boom pentru această industrie. Ulterior, creşterile fie au fost numai de câteva procente, fie a fost vorba de scăderi.
-
Asigurătorii se uită mai atent peste graniţe pentru a compensa scăderea afacerilor din România
Volumul total al subscrierilor efectuate de asigurătorii locali în ţări precum Italia, Ungaria, Belgia, Polonia sau Bulgaria reprezentau circa 5% din totalul primelor subscrise pe piaţa locală de profil la sfârşitul lunii septembrie.
-
Cum să faci un milion de euro din rochii de ocazie la 27 de ani
Alina Orzan (27 de ani) şi Cristian Cîrstea au pus bazele companiei la finalul lui 2009, iar în în primăvara anului viitor au deschis showroomul. Cristian Cîrstea avea în momentul în care a pornit la drum în această afacere şase ani de experienţă în domeniul online. Partenera sa, absolventă a Facultăţii de Informatică, fusese stilist TV şi avusese anterior un salon spa în zona Dorobanţi. “Încă de la început ştiam că vreau să am o companie care să vândă rochii de ocazie. Am avut nevoie de câteva luni să punem bazele site-ului şi să încheiem acordurile cu furnizorii, însă apoi i-am dat drumul”, spune Alina Orzan. Astăzi compania are furnizori din Statele Unite şi din Marea Britanie, cu unii parteneriatele fiind semnate de la început. Printre brandurile pe care compania Cristallini le oferă se numără Terani Couture sau Blush Prom.
-
Miza divizării CNADNR: cum se vor împărţi cei 2 mld. euro – banii de autostrăzi şi drumuri naţionale
CNADNR beneficia de cea mai mare parte a sumelor din bugetul Ministerului Transporturilor, având anual la dispoziţie între 1,5 şi 2 miliarde de euro, bani folosiţi atât pentru autostrăzi şi drumuri naţionale, cât şi pentru variante de ocolire şi alte lucrări. CNADNR a avut la dispoziţie în perioada 2007-2012 peste 4,1 miliarde de euro pentru autostrăzi şi alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naţionale. În aceeaşi perioadă, reţeaua de şosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrăzi şi circa 1.500 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate şi variante de ocolire.