BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Românii au făcut anul trecut plăţi online de cca 1 mld. euro

    “În România anul trecut s-au făcut 300 milioane de euro plăţi online, dar adevărul este că deţinătorii de carduri au făcut plăţi de 1 miliard de euro. Este o cifră estimată, pentru că nu există date oficiale. E-commerce-ul din păcate nu este local, având în vedere că mai mult de două treimi din plăţile cu cardurile româneşti sunt pentru cumpărături din afara României”, a spus Creţu.

    El a arătat că piaţa românească de comerţ electronic se confruntă cu mai multe provocări, printre care lipsa de încredere nu numai în anumite magazine, ci şi în anumite platforme, precum şi lipsa de educaţie.

    Potrivit datelor Visa, valoarea medie a tranzacţiei cu carduri pentru comercianţii online locali a fost anul trecut de 33 de euro şi de 54 de euro pentru comerciaţii internaţionali. Tendinţa este de scădere a valorii medii pentru tranzacţiile pe carduri atât la comercianţii locali (37 euro în 2012), cât şi la cei internaţionali (55 euro în 2012). Magazinele locale reprezintă 20% din valoarea totală a tranzacţiilor online cu carduri la comercianţi comparativ cu 21% anul anterior, în timp ce 29,5% din numărul total de tranzacţii au fost realizate în magazinele locale, faţă de 30% în 2012.

    “Posesorii de carduri preferă să cumpere de la comercianţi internaţionali din cauza reţelei relativ mici de magazine cu reputaţie solidă existente din România, dar estimăm că această situaţie se va schimba treptat ca urmare a intrării pe piaţă a unor comercianţi cunoscuţi, datorită reputaţiei şi experienţei”, a mai afirmat Creţu.

    Tranzacţiile online la comercianţii locali sunt în proporţie de 38% către companii de servicii (telecom şi IT&C), 15% pentru utilităţi şi 14% pentru mărfuri din catalog.

  • O victorie de etapă a Unchiului Sam

    Exporturile au reprezentat un alt motor de creştere, cu o majorare de 9,5%, în timp ce investiţiile în locuinţe au scăzut cu 7,9%, pentru prima dată în ultimii trei ani.

    Deşi una peste alta datele arată mulţumitor, economiştii atrag atenţia că este vorba de o încetinire a creşterii (în T3 PIB a crescut cu 4,1%), iar performanţa în T1 2014 ar putea să fie chiar mai slabă, între 1,5% şi 2%, inclusiv din cauza condiţiilor meteo grele din iarnă, urmând însă ca relansarea să se producă în următoarele trimestre, astfel încât creşterea economică pe tot anul să atingă 3%, cea mai bună din 2005 încoace.

  • Dividend mai mare la Transelectrica

    Compania a înregistrat în 2013 un profit net contabil de 200,92 milioane lei, de 5,5 ori mai mare faţă de câştigul din 2012, de 34,48 milioane de lei. Profitul obţinut anul trecut este cu 23,8% peste rezultatul preliminar anunţat anterior, de 162,29 milioane lei. Astfel, acţionarii ar urma să primească 81% din câştigul din 2013.

    Dividendul propus pentru anul trecut, de 2,228 lei, este de 5,5 ori mai mare faţă de cel distribuit în anul precedent, de 0,404 lei. Randamentul dividendului raportat la ultimul preţ de marţi, de 15,67 lei/acţiune, este de 14,21%. Statul controlează 58,68% din capitalul Transelectrica, iar Fondul Proprietatea deţine o participaţie de 13,49%. Restul titlurilor, respectiv 27,81% din titluri, aparţin altor acţionari.

  • Balet electoral la pompa de benzină

    Nu atât declaraţia ministrului, cât realitatea că FMI a aprobat majorarea accizei, ba chiar a cerut acoperirea deficitului creat de faptul că majorarea se aplică abia din aprilie au schimbat însă subtil ţinta de atac: dacă la început preşedintele spunea că banii colectaţi în plus la buget vor hrăni strict nevoile electorale ale baronilor, acum preşedintele a apreciat, într-o scrisoare adresată premierului, doar că majorarea accizei “va conduce la pierderea competitivităţii la nivel regional” pentru transportatori şi va duce la creşterea preţurilor de consum.

    Îndulcirea tonului prezidenţial a coincis însă şi cu altă prioritate bugetară nou-apărută în contextul crizei din Ucraina, cu insistenţa consecutivă a NATO pentru consolidarea prezenţei militare în zonă: la bilanţul MApN, Traian Băsescu a cerut explicit alocarea unor bani suplimentari, la rectificarea bugetară, pentru creşterea capacităţii de reacţie a armatei. Iar premierul Victor Ponta a preluat prompt mingea venită la fileu, explicând că “dacă mi-aţi da 2,4 miliarde de lei aş renunţa mâine la acciza pe carburant”, dar “problema e de unde luăm banii, că de undeva trebuie să îi luăm dacă dorim să avem în continuare şcoli, spitale, armată, poliţie, dacă vrem să facem autostrăzi”. A fost prima dată când armata a apărut în discursul premierului drept beneficiar potenţial al veniturilor suplimentare din acciză.

    În astfel de condiţii, recentul miting PMP contra accizei, văzut de Elena Udrea drept startul unei furii populare contra Guvernului care ar putea dacă nu să doboare actuala putere, măcar să crească mai rapid în sondaje cota PMP, rămâne doar o acţiune electorală de trecut la arhivă, alături de alte acţiuni asemănătoare în care nu se uneşte, ci concurează direct cu PDL (care a anunţat şi el proteste în benzinării cu ocazia zilei de 1 aprilie). Unificarea partidelor de dreapta sub conducerea PMP, invocată de Elena Udrea drept singura cale de a nu rămâne cu USD la putere şi la Cotroceni, şi la Guvern, şi în Parlament rămâne evident improbabilă, atâta vreme cât PMP continuă să funcţioneze ca un aspirator de parlamentari şi europarlamentari de la PDL şi PNL.

    După ce insistenţa Elenei Udrea şi a lui Cristian Preda pentru ca Elena Băsescu să candideze pe listele PMP pentru europarlamentare a rămas fără ecou, singurele puncte de tactică electorală ale partidului dornic să preia şefia dreptei în România au rămas acum încercarea de recompunere, măcar la nivel de imagine, a trioului tradiţional Băsescu-Boc-Udrea, cu impact strict la “nucleul dur” de fani ai ai preşedintelui (aşa cum s-a întâmplat la reuniunile Fundaţiei Mişcarea Populară), la care se adaugă mai nou şi declaraţiile Elenei Udrea că l-ar putea învinge pe Victor Ponta la prezidenţiale.

  • Un militar român a fost ucis în Afganistan, alţi cinci au fost răniţi

    Plutonierul-major Claudiu Constantin Vulpoiu a decedat, iar sublocotenentul Ionuţ Alin Marinescu, plutonierul-major Florin Ionel Murărescu şi caporalii clasa a III-a Marius Cristian Cănuci, Marius Bogdan Radu şi Eugen Valentin Pătru au fost răniţi, în Afganistan, în dimineaţa zilei de duminică, 30 martie, în urma unui atac sinucigaş cu un autovehicul încărcat cu exploziv care a intrat direct în maşina de luptă.

    Plutonierul-major Claudiu Constantin Vulpoiu avea 35 de ani, era angajat al Ministerului Apărării Naţionale din 2001, căsătorit, un copil. A mai participat la şase misiuni externe, în Afganistan şi Irak.

    Militarii români, din Batalionul Manevră dislocat în provincia Zabul, executau o misiune de patrulare în comun cu forţele de securitate afgane, cu trei maşini de luptă MRAP (rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor – Mine-Resistant Ambush Protected), pe autostrada A1 (Kabul-Kandahar),, la aproximativ 10 kilometri sud-vest de Baza operaţională înaintată Mescall.

    În urma atacului, militarilor li s-a acordat primul ajutor şi au fost transportaţi cu un elicopter de evacuare medicală la spitalul din Kandahar.

    Luni, 31 martie, la ora 08.00, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional vor fi organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru eroul căzut la datorie.

    “Plutonierul-major Claudiu-Constantin Ştefan Vulpoiu şi-a servit ţara cu devotament şi curaj înscriindu-se, astfel, în rândul eroilor care, cu onoare, şi-au dat viaţa servind sub drapelul naţional”, a comunicat preşedintele Traian Băsescu. “În aceste momente de tristeţe, îmi exprim solidaritatea cu familia eroului Claudiu-Constantin Ştefan Vulpoiu şi transmit sincerele mele condoleanţe. Transmit, de asemenea, multă sănătate militarilor răniţi în aceeaşi misiune de patrulă şi doresc să le asigur pe familiile acestora că militarii vor primi cele mai bune îngrijiri medicale.”

    “Sunt profund îndurerat de moartea plutonierului-major Claudiu Constantin Vulpoiu, căzut la datorie în Afganistan. Pierderea vieţii sale ne aduce aminte, încă o dată, că Afganistanul rămâne cel mai complex şi mai periculos loc din lume”, a comunicat ministrul apărării, Mircea Duşa. “Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente şi către camarazii de arme răniţi în tragicul incident, pentru a căror sănătate ne rugăm”, a spus ministrul.

    În Afganistan, în acest moment sunt dislocaţi aproximativ 1.000 de militari. Din 2002, de când România participă la reconstrucţia acestei ţări, 23 de militari au căzut la datorie, iar alţi aproximativ 130 au fost răniţi în acest teatru de operaţii.

    Până acum, Armata României a pierdut 26 de militari în toate teatrele de operaţii la care au participat şi alţi peste 140 au fost răniţi. Din 1991, aproximativ 40.000 de militari au fost dislocaţi în diferite zone de conflict pentru a participa la misiuni de menţinere a păcii.
     

  • Cine şi cum îi angajează pe cei din generaţia Y

    Aceştia sunt nevoiţi să dezvolte noi strategii de recrutare şi de retenţie a tinerilor cu ajutorul digitalului, unul dintre cele mai importante aspecte din viaţa salariatului generaţiei Y – este concluzia directorilor de HR şi a consultanţilor din companiile locale care au participat la cea de-a noua ediţie a evenimentului HR Conference, organizat de ZF.

    “Avem o mulţime de provocări care vor veni mai devreme sau mai târziu şi în România. Vorbim despre o continuare a crizei economice, despre populaţia lumii care a atins o cifră foarte mare, iar numărul oamenilor competenţi este încă mic, despre o accelerare a tehnologiei şi despre faptul că populaţia activă îmbătrâneşte. Aşa că, în loc să ne plângem că tinerii sunt slab pregătiţi, că vor să aibă şi maşină, şi bani, şi vacanţă şi libertate, ar trebui să ne gândim la cum le putem oferi un mediu plăcut, pentru că aceasta este generaţia viitoare de angajaţi”, a spus Ioana Marcu, directorul de resurse umane al operatorului de telefonie mobilă Orange România.

    Şi Florin Tătaru, vicepreşedinte, HR & Organization în cadrul Enel România, susţine că inclusiv companiile de utilităţi, cum este şi cea pe care o conduce, trebuie să se adapteze rapid la noile tehnologii şi să îşi pregătească angajaţii pentru acestea. “Pentru 2017, aşa cum previzionăm impactul tehnologiilor, din 15 joburi pe care le considerăm cheie, şapte nu există în momentul acesta în România. E critic pentru noi să dezvoltăm în interior acest knowledge în mod accelerat. Realitatea companiilor din utilităţi este că există o mare diferenţă la vârsta de 35-40 de ani, care trebuie acoperită acum cu tehnologii noiì”, a spus el.

    Este necesară adaptarea modului în care HR-ul se raportează la profilul candidatului, mult digitalizat faţă de cel care acum ocupă poziţii de top, mai nerăbdător atunci când vine vorba despre şansele de promovare şi interesat în special de echilibrul dintre viaţa personală şi cea de la birou. Există şi strategii care nu trec mai departe de o simplă idee “pe hârtie” sau ajung să fie aplicate pe bucăţi. Astfel că, în multe cazuri, ideile bune ale managerilor de HR, care ar creşte nivelul de satisfacţie al angajaţilor şi, prin urmare, nivelul productivităţii, ajung să fie trecute cu vederea sau chiar respinse de boardul companiei fie pentru că acesta subminează rolul HR-ului în organizaţie, fie pentru că directorul de resurse umane nu reuşeşte să înţeleagă nevoile reale de business ale companiei.

  • Cât costă Ucraina pentru Rusia

    Raportul a fost întocmit înainte de ultimul val de exod al capitalurilor – estimat de Moscova la 70 mld. dolari pentru primul trimestrul al anului, faţă de 63 mld. dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut – în contextul căderii bursei ruseşti şi al rublei din cauza conflictului din Crimeea.

    Rubla a fost moneda emergentă cu cea mai nefavorabilă evoluţie în ultima lună, silind banca centrală să majoreze rata centrală a dobânzii de la 5,50% la 7%. O ieftinire a petrolului şi o continuare a impactului crizei ar pune în continuare presiune asupra monedei ruseşti, apreciază analiştii Lloyds Bank.

  • Cutremur de 5 grade în zona Vrancea

    Seismul s-a produs la o adâncime de 150 km şi a fost simţit la Bucureşti şi în zone extinse din Muntenia şi Moldova.

    Epicentrul cutremurului este situat în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la 139 km de Bucureşti, 36 km de Covasna şi 56 km de Focşani.

    Este cel mai puternic cutremur înregistrat în acest an în Vrancea, de la cel înregistrat la 6 octombrie 2013, care a avut o magnitudine de 5,5 şi s-a produs la o adâncime de 134 km.

    De la începutul anului, în zonă s-au produs şase cutremure cu magnitudinea peste 4 grade, dintre cel mai important a avut loc la 23 ianuarie (4,7 grade).

    Ultimul eveniment seismic, cu magnitudine de 4,3 grade, a avut loc în dimineaţa de 29 martie, la ora 3,55, la o adâncime de 147 km.

  • METEO. Prognoza vremii pentru următoarea săptămână

    BANAT
    Valorile termice se vor situa în general în jurul celor climatologic normale pentru sfârşit de martie şi început de aprilie. Astfel, media temperaturilor maxime va fi de 14-17 grade. Valorile nocturne se vor încadra în limite climatologic normale, respectiv 4-6 grade, în medie. Se pot semnala doar ploi locale, în general slabe.

    CRIŞANA
    Valorile termice vor fi în scădere, caracteriztând un regim termic apropiat de cel climatologic normal pentru sfârşit de martie şi început de aprilie, cu o medie a temperaturilor maxime de 13-16 grade. Regimul mediu al valorilor nocturne va oscila tot în jurul mediilor multianuale specifice, respectiv 2 la 5 grade. Probabilitatea de ploaie se va menţine relativ ridicată pe tot parcursul intervalului.

    TRANSILVANIA
    Vremea se va răci, astfel că sunt estimate temperaturi maxime de 11-14 grade, apropiate de normalul climatologic pentru sfârşit de martie şi început de aprilie. Şi în privinţa temperaturilor minime se estimează o scădere, astfel că vor fi în medie 0-3 grade, reprezentând valori specifice perioadei. Totuşi, vor mai fi şi nopţi cu temperaturi uşor negative, în special în zonele depresionare. Probabilitatea pentru ploi va fi mai mare în jurul datei de 1 aprilie. În restul intervalului de prognoză, aria ploilor, în general slabe, va fi mai restrânsă.

    MARAMUREŞ
    Vremea se va răci, astfel că sunt estimate temperaturi maxime de 12-14 grade, apropiate de normalul climatologic pentru sfârşit de martie şi început de aprilie. Temperaturile minime, la nivelul întregii regiuni, vor fi de asemenea în scădere, astfel că vor fi în medie 1-4 grade, reprezentând valori specifice perioadei din an. Probabilitatea pentru ploi se va menţine relativ ridicată pe parcursul intervalului de prognoză.

    MOLDOVA
    Răcirea vremii va determina înregistrarea unui regim termic apropiat de valorile medii multianuale, cu un ecart mediu diurn de 10 la 15 grade, cu uşoare oscilaţii de la o zi la alta. În privinţa valorilor nocturne, acestea se vor menţine în jurul celor climatologic normale, media minimelor urmând a fi de 2 la 5 grade, posibil uşor mai mici în perioada 31 martie – 2 aprilie. Sunt de aşteptat ploi pe spaţii restrânse, în general slabe.

    DOBROGEA
    Regimul termic va fi în general mai ridicat decât cel mediu multianual la sfârşit de martie şi început de aprilie, cu un ecart mediu diurn de 13 la 16 grade. În zona litoralului media maximelor va fi ceva mai modestă, de 10-11 grade. Şi valorile nocturne se vor situa peste cele specifice perioadei, media minimelor urmând a fi de 4 la 8 grade. Sunt posibile ploi izolate, în general slabe.

    MUNTENIA
    Răcirea vremii va determina înregistrarea unui regim termic mai apropiat de valorile multianuale la sfârşit de martie şi început de aprilie, cu un ecart mediu diurn de 13 la 17 grade, cu uşoare oscilaţii de la o zi la alta. Şi valorile nocturne vor scădea uşor, dar se vor menţine în jurul celor climatologic normale, media minimelor urmând a fi de 2 la 5 grade, posibil uşor mai mici în perioada 30 martie – 1 aprilie. Este posibil să plouă pe spaţii restrânse, în general slab.

    OLTENIA
    Răcirea vremii va determina înregistrarea unui regim termic apropiat de valorile multianuale la sfârşit de martie şi început de aprilie, cu un ecart mediu diurn de 13 la 16 grade, cu uşoare oscilaţii de la o zi la alta. Şi valorile nocturne vor scădea uşor, dar se vor menţine în jurul celor climatologic normale, media minimelor urmând a fi de 2 la 5 grade, posibil uşor mai mici în perioada 30 martie – 1 aprilie. Sunt de aşteptat ploi pe spaţii restrânse, în general slabe.

    LA MUNTE
    Vremea se va răci, astfel că regimul temperaturii va deveni apropiat de cel climatologic normal. Sunt estimate în medie temperaturi maxime de 2 la 6 grade şi minime nocturne sub pragul de îngheţ. În special la altitudini mari, mai sunt posibile şi lapoviţe sau ninsori.

     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    172
    numărul românilor care aveau anul trecut active nete de minimum 30 mil. de dolari, cu patru mai multe decât în 2012, conform unui studiu Knight Frank

    1 mld. euro
    plăţile online făcute anul trecut de deţinătorii de carduri, din care două treimi pentru cumpărături din afara României

    30.600
    numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante în 2013, în creştere cu 5.800 faţă de anul anterior

    6,6 mil. lei
    valoarea taxelor şi impozitelor locale plătite direct cu cardul pe internet în primele două luni ale anului, triplu faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    4,1%
    cu atât au crescut în primele două luni ale anului veniturile bugetare faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 30,5 mld. lei, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 5,8%, la 33,5 mld. lei

    0,5%
    cu atât a scăzut faţă de ianuarie soldul creditelor acordate populaţiei şi firmelor în luna februarie cu 0,5%, în termeni reali, până la 218,3 miliarde de lei, atingând  un nou minim cel puţin pentru ultimul an