BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Noua formulă de calcul al veniturilor suplimentare din liberalizarea preţului la gaze – din 1 aprilie

     Noua formulă de calcul va fi aplicată de la 1 aprilie.

    La începutul anului trecut, Guvernul a decis că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.

    Taxa reprezintă 60% din veniturile suplimentare, din care se deduc redevenţele aferente acestor venituri, precum şi investiţiile în segmentul upstream, fără a depăşi 30% din aceste venituri suplimentare.

    În proiectul prezentat de Ministerul Finanţelor la 26 martie şi aprobat în aceeaşi zi de Guvern se arată că va fi păstrată impozitarea cu 60% a veniturilor suplimentare, dar va fi schimbată formula de calcul a acestora din urmă, întrucât în legislaţia în vigoare nu se precizează că volumele de gaze naturale din producţia internă vândute consumatorilor noncasnici se referă la cei din piaţa reglementată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Cea mai mare ”victimă” a ieftinirilor este Capitala. Timişoara, cu cea mai mică scădere a preţurilor, destinaţie sigură pentru investiţia într-o locuinţă

     Preţul apartamentelor este în prezent cu 2,3% mai mare decât în urmă cu 12 luni (chiar 3% în cazul apartamentelor vechi cu două camere, cea mai populară categorie la achiziţie), spre deosebire de Bucureşti, Constanţa, Braşov sau Cluj-Napoca, unde sunt consemnate în continuare scăderi. Astfel, în ultimii şase ani preţurile apartamentelor din Timişoara au scăzut cu 39,4%, de la un prag maxim de 1.329 de euro pe metru pătrat (atins în iunie 2008), până la un nivel de 805 euro pe metru pătrat, consemnat la finele lui februarie 2014, potrivit portalului imobiliare.ro.

    La polul opus, cel mai mare declin, de circa 53%, a avut loc în Capitală, de la 2.264 de euro pe metru pătrat în martie 2008, până la 1.058 de euro pe metru pătrat. Scăderi mai reduse au fost consemnate în celelalte mari oraşe ale ţării, care au fost mai puţin “atinse” şi de boom-ul imobiliar.

    “De fapt, cea mai mare «victimă» a ieftinirilor din ultimii ani a fost exact piaţa care a atins culmile «popularităţii» pe timp de boom, Capitala. Pentru cei care se gândesc să cumpere o locuinţă în scop investiţional, luând în calcul o revânzare ulterioară, experienţa perioadei de recesiune poate oferi o perspectivă interesantă”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pagini din istoria mass-media: farse celebre de 1 aprilie

    Copacii cu spaghetti: În 1957, postul britanic BBC a difuzat o ştire în care prezenta mai mulţi elveţieni culegând paste din copaci. Emisiunea explica că faptul se datorează unei buruieni, însă britanicii au luat cu asalt liniile telefonice ale BBC pentru a afla cum pot creşte “copaci de spaghetti”.

    Miros prin televizor: Acelaşi post a anunţat, în pe 1 aprile 1965, că urmează să difuzeze în premieră mondială un program TV ce va transmite, pe lângă sunet şi imagini, şi o serie de mirosuri. În zilele ce au urmat, sute pe persoane au contactat BBC pentru a anunţa postul de televiziune că au simţit într-adevăr aromele emise de televizor.

    Efectul gravitaţional: Astronomul britanic Patrick Moore a anunţat la radio, la sfârşitul lunii martie 1976, că a descoperit efectul unic pe care alinierea a două planete îl va produce pe data de 1 aprilie, la ora 9 şi 47 de minute. Acesta a invitat ascultătorii să sară la exact acea oră, spunându-le că vor simţi un “sentiment ciudat de plutire”. Sute de ascultători au sunat ulterior în cadrul emisiunii, spunând că au plutit minute întregi prin cameră.

    Pinguinii zburători: În aprilie 2008, BBC a anunţat descoperirea unei colonii de pinguini zburători. Britanicii au regizat chiar un film, cu efectele speciale de rigoare, pentru a face ştirea cât mai credibilă. Documentarul prezenta un reporter al postului care urmărea drumul pinguinilor, din Antarctiva până în pădurile amazoniene.

  • Business Magazin, în 2006: Piaţa bacşişurilor a ajuns la 1,3 milioane de euro pe zi

    Singura taxa pe care o platim de bunavoie – maruntisul cel de toate zilelele dat la chelner, taximetrist, coafeza ori mecanic auto – aduna, in fiecare zi, 3 milioane de euro, dupa estimarile BUSINESS Magazin, ceea ce impinge greu cuantificabila piata a bacsisurilor la peste 1 miliard de euro pe an. Adica mai mult decat intreaga piata a lactatelor, cifrata in 2005 la circa 800 milioane de euro. Si pana sa fie legiferat si taxat, bacsisul ramane uleiul fara de care mecanismele multor afaceri din serviciile romanesti ar intepeni.

    Adi Spataru are 28 de ani si castiga cam 900 de euro lunar, din care plateste chiria de 300 de euro, si-a cumparat anul trecut un Peugeot 207 si isi mai ajuta cu bani sora, care a terminat studii economice si lucreaza in contabilitate. Ii raman bani si pentru el: are unghiile lacuite, parul perfect tuns si zambeste tot timpul. Un zambet care ii aduce probabil mare parte din banii pe care-i castiga, alaturi de faptul ca vorbeste engleza si germana, stie sa asorteze intre ele felurile din meniu, se pricepe la vinuri si strecoara din proprie initiativa in cutiuta in care aduce nota de plata bomboane, guma de mestecat sau cate o floare. Da, Adi Spataru e chelner la un restaurant din Bucuresti.

    Aproape 700 din cei circa 900 de euro pe care ii castiga in fiecare luna vin din banii pe care clientii ii lasa in plus in acea cutiuta cu mici atentii, prin care trec in total, in fiecare zi, cam 120 de RON peste valoarea notei de plata. In 20 de zile lucratoare, asta inseamna 2.400 de RON, de trei ori mai mult decat cei 750 de RON pe care ii primeste drept salariu.

    Si sunt cam 100.000 de oameni in Romania pentru care salariul e de fapt „maruntisul“ si maruntisul din bacsisuri e cel care tine loc de salariu; sunt, de asemenea, mii de oameni de afaceri care atunci cand fixeaza salariile angajatilor o fac cu gandul la veniturile suplimentare pe care acestia le aduna in baza „etichetei bacsisului“ – care in gereral, in Romania, se reduce la un procent: 10% din nota oficiala, fie ca e vorba de masa la restaurant ori de coafor.

    Fireste, nu toti angajatii din servicii – nici macar cei din Bucuresti – castiga cat Adi Spataru. Dar chiar si asa, estimarile oficiale ale Institutului National de Statistica, care pornesc de la aceeasi baza de 10% adaugata la cifra totala de afaceri din sectorul serviciilor, duc piata  bacsisurilor la 1,3 milioane de euro pe zi. Desi estimarea e sumara si nu ia ia in calcul multe variabile si multe servicii, calculele arata ca e vorba 474.500.000 de euro pe an *, ceea ce e inseamna ca piata bacsisurilor e aproape de trei ori mai mare decat cea a ciocolatei, cifrata in 2005 la circa 130 mil. euro, ori de peste doua ori mai mare decat cea a cosmeticelor, estimata la 200 mil. euro in 2005.

     

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din august 2006.

  • Aston Martin ar putea colabora cu Daimler pentru producţia unui SUV de lux

     Daimler, producătorul maşinilor Mercedes-Benz, ar putea transfera Aston Martin tehnologia integrală pentru construcţia unui SUV, au spus sursele pentru Bloomberg.

    Grupul german a încheiat anul trecut un acord cu Aston Martin pentru preluarea unei participaţii de 5% la compania britanică, în cadrul parteneriatului mai amplu vizând transferul de tehnologie. O divizie a Mercedes va dezvolta motoare V8 cu Aston Martin pentru următoarele modele ale companiei britanice.

    “Aston Martin are nevoie de un partener pe partea de tehnologie pentru a aduce la zi motoarele şi pentru a construi SUV-uri, segmentul cu cea mai rapidă creştere de pe piaţa premium. Nu sunt sigur ce obţine Daimler din acest parteneriat”, a declarat Erich Hauser, analist pentru piaţa auto la International Strategy & Investment Group.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: De compensarea de 4 cenţi la acciză vor beneficia transportatorii care au peste 7,5 tone

     “De compensare vor beneficia cei care au licenţă de transport, reglementarea europeană fiind de 7,5 tone, transportatorii care au peste 7,5 tone. E un sistem european pe care îl aplică şase ţări europene şi pe care l-am solicitat şi noi pentru cei care au licenţă de transport”, a spus Ponta.

    El a precizat că în acest fel transportatorii vor fi sprijiniţi, primind înapoi 4 cenţi din acciza de 7 cenţi, iar cei care fac evaziune vor fi lăsaţi în afară, întrucât reducerea se va aplica doar celor care aduc facturi.

    Întrebat de ce nu se face o schemă de compensare şi pentru cetăţeni, Ponta a precizat că avantajele pentru cetăţeni constau în alte lucruri.

    “Dacă avem autostrăzi, atunci, în loc să mai faci de la Cluj şapte ore până la Bucureşti, faci patru ore. Atunci consumi mai puţin carburant, te duci mai rar cu maşina la reparat şi, în primul rând, mai important e faptul că, în loc să avem atâtea mii de oameni care mor pe şosele din cauza tirurilor, cu siguranţă numărul de accidente va scădea”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Business Magazin, în 2006: Ce restricţii au cetăţenii români pe piaţa forţei de muncă

    Efectele valului de extindere a UE spre est din 2004, dificultatile economiilor occidentale si problema nerezolvata a integrarii culturale a imigrantilor de pe alte continente au creat in „vechea Europa“ o conjunctura destul de ostila fata de ideea de imigratie. Conjunctura pe care discursurile despre beneficiile economice ale fortei de munca ieftine si docile venite din estul Europei cu greu o pot contracara.

    Suntem teribil de dezamagiti. Si am fost deja dezamagiti cand am negociat capitolul despre libera circulatie a persoanelor, fiindca am fost absolut siguri ca nu exista nici un motiv si nici o justificare economica pentru asteptarea asta ca milioane de oameni sa va invadeze piata muncii.“ Nu sunt cuvintele vreunui ministru roman sau bulgar, ci ale Danutei Hubner, comisarul european pentru politici regionale, rostite dupa 1 mai 2004, cand Polonia, tara sa de origine, a aderat la UE.

    Povestea se repeta acum intocmai cu Romania si Bulgaria, care urmeaza sa adere la UE la 1 ianuarie 2007. Ca si Danuta Hubner atunci, autoritatile din cele doua tari incearca sa-i convinga pe occidentali ca e dreptul oamenilor sa se miste liber intr-o Uniune care se pretinde si altceva decat o piata elementara, unde doar capitalul si uneori marfurile se misca liber: biblia liberalismului, invocata de comisarul polonez, se bazeaza pe cele patru libertati fundamentale de miscare – a bunurilor, a persoanelor, a capitalului si a serviciilor.

    Sau, tot ca Hubner, incearca sa-i convinga pe occidentali ca de fapt cetatenii din tarile proaspat integrate „nici macar nu sunt foarte mobili“ – cazul premierului bulgar Serghei Stanisev, care a spus ca bulgarilor nu le place sa traiasca in tari unde soarele e scump la vedere. Stanisev facea aluzie, mai in gluma, mai in serios, la ceturile Marii Britanii, tara cu cele mai mari temeri acum fata de navala imigrantilor romani si bulgari dupa 1 ianuarie 2007.

    Deocamdata, in afara de Londra, care a anuntat ca va detalia la sfarsitul acestei luni restrictiile planificate pentru lucratorii romani si bulgari, si de Budapesta, indecisa inca asupra masurilor pe care le va adopta fata de potentialii imigranti din aceste tari, nu e clar ce politica vor adopta celelalte tari comunitare. Danuta Hubner acuza, in urma cu doi ani, faptul ca tarile UE s-au luat una cate una dupa Germania si Austria, primele state care au decis sa impuna restrictii pentru forta de munca din Est, desi initial anuntasera ca nu vor lua nici o masura de limitare in acest sens.

    Nu-i timpul trecut nici acum pentru o evolutie similara a atitudinii fata de Romania si Bulgaria, atata vreme cat statele occidentale au dreptul si in cazul lor la perioade de tranzitie de cel putin doi ani si cel mult cinci ani la accesul fortei de munca din cele doua tari.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din octombrie 2006.

  • Ministerul Educaţiei: Elevii din învăţământul primar vor putea învăţa şah la şcoală

    Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a aprobat, luni prin ordin de ministru, Programele şcolare pentru disciplina opţională “Educaţie prin şah”, anul I şi anul al II-lea de studiu. Acestea intră în curriculum la decizia şcolii pentru învăţământul primar şi vor putea fi folosite începând cu anul şcolar 2014 – 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Business Magazin, în 2006: Zece motive pentru care managerii străini NU MAI VOR SĂ PLECE din România

     

    STIATI CA…

    – Bucurestiul gazduieste una dintre cele mai mari comunitati de manageri straini din Europa?
    – Un expatriat venit in interes profesional sta in medie 2,5 ani in Romania, fata de 1,5 ani, cat petrece in alte tari din regiune?
    – Mai bine de jumatate dintre companiile private din Romania aflate in Top 25 BUSINESS Magazin sunt conduse de straini?
    – O buna parte dintre expati se gandesc serios sa iasa la pensie aici?

    De cativa ani, Romania a devenit un fel de paradis european al expatilor, inregistrand o perioada medie de sedere cu un an mai mare decat celelalte tari din regiune. Sunt destui managerii expatriati care vin aici pentru 2-3 ani si sfarsesc prin a ramane 8-9 ani, uneori chiar 12-13 ani, schimband mai multe joburi si decizand, uneori, chiar sa-si inceapa propriile afaceri. Ce-i determina pe acestia sa renunte la compania care i-a trimis mai intai aici numai pentru a ramane in Romania? BUSINESS Magazin a discutat cu o serie de manageri straini de la mari companii si va prezinta Romania, asa cum se vede ea prin ochii expatilor.

    Acum cinci-sase ani, o banca greceasca incerca sa trimita cinci expatriati pe pozitii de middle-management in Romania – dar cu toata strategia de convingere pe care si-o construise n-a gasit decat doi. Intre timp, lucrurile s-au mai schimbat: un simplu anunt difuzat recent prin reteaua de intranet a aceleiasi banci pentru un singur loc de munca aici a atras 50 de solicitari.

    Exemplul de mai sus – dat de Panos Manolopoulos, managerul general al companiei de recrutare de manageri Stanton Chase, care se ocupa de mai toate investitiile grecesti de aici – are o cheie: Romania a inceput sa arate ca un fel de paradis european al expatriatilor – „expati“, in limbaj corporatist.

     

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din martie 2006.

  • Ministrul pentru Energie avertizează producătorii de gaze că suprataxarea ar putea ajunge până la 97%

     “Sperăm ca mesajul transmis săptămâna trecută de Guvern, prin decizia de revizuire a OUG nr. 7/2013 şi eliminarea interferenţelor între piaţa reglementată şi piaţa concurenţială de gaze naturale, să fie corect înţeles de toţi participanţii la piaţă. Ne dorim încheierea unor contracte corecte, care să reflecte principiile cererii şi ofertei. Nu vom interveni în niciun fel în procesul de negociere. Este însă nevoie să păstrăm consumul de gaze naturale la nivelul actual şi locurile de muncă. Dacă producătorii nu vor înţelege corect mesajul transmis de Executiv şi decizia luată săptămâna trecută, Guvernul nu exclude ideea de a suprataxa veniturile suplimentare într-o proporţie de 95-96 sau chiar 97%”, se arată într-o declaraţie de presă transmisă luni de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    La începutul anului trecut, Guvernul a decis că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro