Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • BingX Weekly Market Sentiment: Cripto se corectează; BTC revine la ~98.300 $, ETH -4%, DeFi -220 mil. $

    Săptămâna 10–14 noiembrie aduce volatilitate puternică în cripto. Bitcoin urcă temporar spre un maxim de două săptămâni, aproape de 116.000 $, apoi revine spre 98.300 $ pe fondul mesajelor macro şi al luării de profit. Ethereum alunecă spre 3.278 $, în timp ce un exploit major loveşte DeFi cu pierderi de peste 220 mil. $, conform BingX.

    Bitcoin: raliu anulat, volum ridicat
    Bitcoin oscilează între 98.261–104.079 $ şi atinge un vârf de aproape 116.000 $ înainte ca vânzările să şteargă câştigurile. Preţul revine spre ~98.300 $, la circa -3,3% faţă de deschiderea sesiunii. Activitatea rămâne intensă, cu volume pe 24h de peste 37 mld. $, semn că piaţa reacţionează rapid la ştirile macro şi la presiunea de marcare a profitului.

    Ethereum şi DeFi: lichiditate fragilă, exploit de 220 mil. $
    Ethereum urmăreşte tonul „risk-off”, scade spre 3.278 $ şi pierde aproape 4% până joi; intervalul săptămânii este larg, 3.170–4.600 $, pe fondul lichidităţii subţiri în futures şi al dezîndatorării poziţiilor. DeFi resimte un nou şoc: un exploit cumulat depăşeşte 220 mil. $, amplificând preocupările privind riscurile de compozabilitate şi standardele de audit.

    Stablecoins: USDsui accelerează adopţia multichain
    Segmentul stablecoin marchează un plus de sentiment după anunţul Sui Network privind USDsui, integrat prin Bridge (subsidiară Stripe). Integrarea promite o compatibilitate cross-chain mai bună, suport consolidat pentru comerţ on-chain şi o reţea de emisie mai largă, cu potenţial de extindere rapidă a plăţilor reglementate cu latenţă redusă.

    Preluare Aleph Business. 

     

  • BingX lansează Shards: recompense pentru spot, premii până la 40.000 USDT

    Panama City, 17 noiembrie 2025 — BingX lansează programul BingX Shards, un mecanism de recompense pentru spot trading. Utilizatorii câştigă Shards din activitatea pe platformă, urcă niveluri şi deblochează beneficii. Lansarea include Grand Shards Event între 17 noiembrie şi 1 decembrie, cu premii de până la 40.000 USDT şi airdropuri zilnice.

    Ce este BingX Shards?
    BingX Shards reprezintă identitatea şi statutul utilizatorilor pe platformă. Shards se obţin prin verificare KYC, depuneri de fonduri, tranzacţionare, participare la campanii şi invitarea de noi utilizatori. Numărul de Shards determină nivelul fiecărui cont şi accesul la beneficii.

    Beneficii şi acces pe nivel
    „Utilizatorii sunt fundamentul succesului nostru, iar noi rămânem dedicaţi dezvoltării de produse şi servicii centrate pe nevoile lor. Cu BingX Shards, recompensăm activitatea utilizatorilor cu beneficii reale. Acest lucru nu doar arată recunoştinţa noastră, ci îmbunătăţeşte şi experienţa generală pe platformă”, spune Vivien Lin, Chief Product Officer, BingX.

    Lansare şi context companie
    Grand Shards Event are loc între 17 noiembrie şi 1 decembrie 2025; deţinătorii cu cele mai mari poziţii pot câştiga până la 40.000 USDT, iar toţi participanţii pot primi airdropuri zilnice. Fondată în 2018, BingX deserveşte peste 20 de milioane de utilizatori global şi oferă produse alimentate de AI, de la spot şi derivate la copy-trading; în 2024 devine partener oficial de crypto-exchange al Chelsea FC.

    Preluare Aleph Business. 

     

  • Câţi bani trimit acasă românii plecaţi la muncă în străinătate şi ce efecte au aceste sume asupra economiei ţării noastre şi a afacerilor autohtone care se extind în pieţele cu comunităţi puternice de români

    România are cea mai mare diasporă la nivel european, circa 3,1 milioane de români trăind în prezent într-o altă ţară membră A UE, conform datelor Eurostat, după valurile de migraţie care au avut loc în perioada post-decembristă. Aceşti oameni sunt nu doar o sursă de bani pentru familiile rămase acasă şi pentru economie, ci şi o importantă piaţă de desfacere pentru companiile autohtone.

    Diaspora românească are o pondere de 22% în totalul europenilor care trăiesc în altă ţară decât cea natală, mai mult decât italienii şi polonezii, care, cu 1,5 milioane de persoane fiecare, ocupă locul doi în topul UE.

    Pentru mulţi ani, românii plecaţi la muncă în străinătate au fost una dintre principalele surse de finanţare ale economiei locale. Şi în prezent sumele pe care ei le trimit în ţară sunt impresionante şi susţin atât propriile familii, cât şi economia locală şi bugetul de stat.

    Cele mai recente date ale Băncii Naţionale arată că anul trecut remiterile au atins chiar un nivel record, de 6,7 miliarde euro, sumă care vine după un alt maxim, în 2023, de 6,6 miliarde euro. De fapt, în ultimii 15 ani, exceptând perioada pandemiei, în 2020, valoarea remiterilor a fost aproape an de an în creştere, iar din 2005 până în 2023, diaspora a trimis în ţară peste 80 miliarde euro. Cele mai apropiate niveluri de maximele din 2023 şi 2024 au fost înregistrate în 2007 şi 2008, când remiterilor românilor din străinătate depăşeau 6 miliarde de euro.

    Pe datele de până acum, 2025 pare să aducă o uşoară scădere, românii de afară trimiţând în ţară în primele şase luni circa 3 miliarde euro, cu 200 de milioane euro mai puţin decât în perioada similară din 2024.

    Defalcat pe ţări, cei mai mulţi bani ajung în ţară din Marea Britanie şi Germania, state cu puternice comunităţi de români, dar unde şi salariile sunt astăzi mai mari decât în destinaţiile din sudul Europei, Italia şi Spania, care au atras emigranţi în primele valuri de după Revoluţie. Diferenţa dintre cele două zone este semnificativă, remiterile din cele două ţări din sudul Europei fiind în 2024 la jumătate, respectiv sfert faţă de celelalte două.

    În acelaşi timp, condiţiile economice din Spania şi Italia au mai temperat entuziasmul plecărilor spre aceste ţări la joburi entry level, aşa că mulţi români ori s-au întors acasă în ultimii ani, ori s-au mutat în alte ţări din vest.

    Atunci când calculează totalul remiterilor, BNR analizează atât transferurile lucrătorilor, reprezentând sumele de bani transferate de persoanele care lucrează în străinătate pe perioade mai mari de un an, cât şi remunerarea netă a salariaţilor, determinată pornind de la valoarea salariilor brute ale rezidenţilor care lucrează în străinătate pentru perioade sub un an, din care sunt deduse valoarea contribuţiilor sociale, a taxelor şi impozitelor pe salarii şi valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate de aceştia în ţara gazdă.

    Astfel, anul trecut, transferurile lucrătorilor au totalizat 4,8 miliarde euro, în creştere faţă de 2023, iar remunerarea netă a salariaţilor s-a plasat la 1,8 miliarde euro, în scădere uşoară.

    Prima jumătate a anului 2025 a adus o inversare de trend, cu scădere la nivelul transferurilor (-300 mil. euro), dar creştere la nivelul remunerării nete (Ă50 mil. euro).

    Există însă şi un sens invers al traseului banilor, în condiţiile în care, odată cu creşterea veniturilor din ţară, tot mai multe familii şi-au permis să susţină educaţia copiilor în străinătate. Câteva zeci de mii de studenţi români se află an de an în universităţi din Olanda, Franţa, Spania, Germania, Italia sau ţările nordice, marea majoritate dintre ei fiind susţinuţi financiar de părinţi pe toată durata studiilor. Asta înseamnă, pe lângă taxă, bani trimişi din ţară pentru chirie, transport, mâncare, asigurări şi alte cheltuieli obligatorii. Chiar dacă sumele care pleacă din România spre alte ţări sunt mult mai mici decât cele trimise de români spre ţară, ele sunt semnul evoluţiei economiei locale în ultimii ani şi a avantajelor aduse de intrarea în UE în 2007.

    O altă perspectivă: Diaspora, poartă de intrare pentru producătorii români

    Comunităţile de români care s-au dezvoltat în alte ţări, precum Spania, Italia, Germania sau Marea Britanie, au însă şi un alt rol: ele sunt o poartă de intrare extrem de profitabilă pentru companiile româneşti care vor să îşi ducă produsele pe alte pieţe. Nostalgia, dorul de ţară, pofta pentru mâncarea bunicii sunt tot atâtea motive pentru care românii plecaţi afară caută anumite produse în magazine.

    Un exemplu sunt mezelurile Cris-Tim, producător care a început să exporte încă din 2005-2006, mizând exact pe acest segment de clienţi. „A fost o oportunitate pentru noi la acel moment. Comunităţile de români de afară tocmai se formau atunci şi am sesizat că vor fi tot mai mulţi care se vor muta afară. Şi acum comunităţile de români rămân clienţii noştri principali, dar vindem şi spre comunităţi apropiate, de polonezi, de sârbi”, spunea Radu Timiş Jr, CEO, Cris-Tim  în cadrul conferinţei ZF Branduri Româneşti.

    Având în vedere apropierea geografică şi culturală, adeseori, brandurile din România, Polonia sau Serbia ajung să fie cumpărate şi de membri ai comunităţilor vecine, multe produse româneşti fiind vândute de exemplu în mici magazine de cartier deţinute de polonezi şi invers.

    Odată făcută intrarea pe piaţă în acest fel, este mai uşor pentru companiile româneşti să se extindă şi să atragă şi alte categorii de clienţi, ţinta finală fiind prezenţa în marile lanţuri de retail. „Vrem să intrăm în marile reţele de afară cu brandul nostru”, precizează Radu Timiş Jr., adăugând că drumul nu este lipsit de provocări. Pe unele pieţe, producătorilor români le este greu să concureze la nivel de preţ cu producătorii locali, în aceste cazuri vânzările realizate de ei fiind pur sentimentale. „În Spania, de exempu, noi vindem mai scump decât producătorii locali, pentru că importăm carne de acolo, o procesăm în România şi exportăm apoi produsul final. Aşa că acolo vânzările sunt emoţionale”, adaugă CEO-ul Cris-Tim.

    Importanţa comunităţilor de români din anumite regiuni europene nu a trecut neobservată nici retailerilor internaţionali, o serie de lanţuri de magazine, precum Lidl, Auchan sau Carrefour, având acum la raft branduri româneşti. Chiar dacă acestea sunt recunoscute iniţial de românii din zonă, treptat, atrag şi consumatori din alte comunităţi, dornici să testeze gusturi noi sau să îşi amintească de mâncăruri similare de acasă.

    „În Franţa încep să fie şi produse româneşti în magazine. Vrem să punem producătorii români în contact cu colegii care se ocupă de listări acolo pentru a putea fi prezente şi mărci româneşti la raft. Ele trebuie testate şi trebuie să se vândă. Dacă ajungi în zone cu comunităţi româneşti, ai deja un cap de pod”, crede Tiberiu Dăneţiu, Director Corporate Affairs & Retail Media la Auchan. El îndeamnă chiar producătorii români care realizează deja volume mari, care au capacităţi de producţie importante, să intre mai agresiv pe piaţa europeană, pe modelul Poloniei, care a ajuns să aibă companii între primii 3-5 producători europeni pe multe domenii. „Am ajuns la nivelul la care, de acum încolo, e mult mai uşor să devii mare producător şi să ai acces la piaţa europeană, faţă de cum era acum 20 de ani.”

    Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil, a făcut deja paşi importanţi afară, fiind prezent pe 40 de pieţe, unde duce mai bine de jumătate din producţie. Iar Annabella Fabrica de Conserve Râureni, cel mai mare producător cu acţionariat românesc din sectorul conservelor din fructe şi legume, livrează deja produse în 22 de ţări şi face pe pieţele externe circa 20% din vânzări.

    „Cel mai căutat produs românesc de afară este apa minerală Borsec. Dar şi pufuleţii Gusto. Sunt câteva ţări din Europa unde sunt lideri de piaţă pe categoria lor. De exemplu în Austria au 38% pe zona de chipsuri expandate”, povestea Bogdan Buzu-Vasilache, managing partner Balkanika la conferinţa ZF Branduri Româneşti. Balkanica Distral este din 2012 distribuitor de produse alimentare româneşti în Uniunea Europeană, având acum un portofoliu de peste 4.400 de articole şi prezenţă pe 19 pieţe. „Eu visez ca niciun român plecat în diaspora să nu facă un efort prea mare pentru a mânca un produs original de acasă. Avem parteneri locali care au înţeles că pieţele externe pot fi testate prin intermediul comunităţilor de români de acolo. Focusul nostru rămâne pe diaspora, iar când vine un producător şi identifică oportunităţi pe alte pieţe noi răspundem la aceste provocări.”

     

    Un detaliu neaşteptat

    Dincolo de importanţa banilor pe care îi trimit în ţară sau a rolului pe care îl au în extinderea producătorilor români peste hotare, românii mutaţi în alte ţări pot deveni şi un jucător important în lupta pentru echilibrarea bugetului, prin investiţii în titluri de stat. Pe plan local, programele Fidelis şi Tezaur sunt deja nişte vedete incontestabile, care au atras doar în primele 10 luni din acest an peste 40 miliarde lei, după ce în 2024 totalul a fost de 32 miliarde lei. Acum, Ministerul de Finanţe se uită şi spre românii plecaţi din ţară ca potenţiali cumpărători. „Vrem să derulăm o campanie de marketing pentru diasporă. Vedem interes mare pentru plasamente în titluri de stat în euro. Avem scrisori, corespondenţe cu românii din alte ţări care ne cer detalii.  E un potenţial foarte mare acolo. Şi până la urmă ce opţiuni alternative mai bune are un român de acolo pentru a plasa euro? E greu de bătut randamentul titlurilor de stat”, spunea Ştefan Nanu, director general Trezoreria Statului, în luna septembrie, la conferinţa ZF Piaţa de capital summit 2025.   

     

  • Paşi mici, impact mare. Un instrument care face sustenabilitatea accesibilă acasă

    În ultimii ani, conversaţia despre energie a coborât din grafice şi statistici direct în sufragerie. Facturile au crescut, românii au comparat oferte, au renegociat contracte şi au devenit mai atenţi la ce înseamnă, concret, un kilowatt plătit şi unul risipit. În acest context, deciziile aparent mărunte – un termostat setat corect, o fereastră etanşată, o lampă trecută pe LED – au început să conteze vizibil în confortul de zi cu zi şi în predictibilitatea bugetului. Interesul pentru sustenabilitate a crescut, dar la fel şi scepticismul: publicul caută soluţii oneste, explicate pe înţelesul tuturor, nu promisiuni vagi. Cum sprijină ING clienţii să-şi transforme casele în locuinţe mai eficiente energetic?

    ING Bank vede sustenabilitatea ca pe o schimbare firească a economiei: tranziţia către un model de consum cu impact redus asupra mediului, către un model economic cu emisii reduse de carbon, este dezideratul spre care ar trebui toţi să ne orientăm, iar banca face eforturi în această direcţie. 

    Prin aplicarea strategiei „Terra” la nivel global, ING îşi propune să elimine finanţarea cărbunelui până în 2025, dar şi să diminueze cu 35% finanţările pentru exploatarea petrolului şi a gazelor până în 2030, ceea ce deschide calea pentru mai multe oportunităţi de creditare a economiei „verzi”, fie energie regenerabilă, eficienţă energetică şi soluţii de stocare. Întreg efortul se sprijină pe două direcţii clare: acţiune climatică (reducerea emisiilor prin modul în care este alocat capitalul) şi sănătate financiară (produse şi educaţie care ajută oamenii să-şi facă cheltuielile mai previzibile). Doar anul trecut, valoarea tranzacţiilor sustenabile pentru companii mobilizate de bancă s-a ridicat la 1,5 miliarde de euro în timp ce finanţările cu componentă verde pentru persoane fizice au ajuns la 382 milioane de euro, dublându-se faţă de anul anterior.

    SHIFT Hub este parte din misiunea ING Bank de a sprijini tranziţia la o economie cu emisii de carbon reduse. Este o platformă, un instrument de educaţie realizat de ING Bank împreună cu partenerii InfoClima şi ECONOS, care aduce la un loc expertiza tehnică şi recomandările practice, astfel încât conţinutul să fie util, echilibrat şi ancorat în realitate. SHIFT Hub porneşte de la semnalele pe care le dă casa: curenţi pe lângă ferestre, diferenţe de temperatură între camere, facturi care urcă în sezonul rece, apă caldă care întârzie sau senzaţia că „se pierde” căldura fără motiv.

    Utilizatorul poate alege tema relevantă, iar hubul te trece mai întâi printr-un diagnostic explicat pe înţelesul tuturor – ce înseamnă etanşeitate, cum recunoşti o punte termică, cum citeşti corect un grafic de consum sau o factură – şi abia apoi propune un traseu coerent al deciziilor: întâi reglajele de bază, apoi optimizările cu buget moderat, iar la final intervenţiile cu impact mare, numai acolo unde diagnosticul le justifică.


    „Am creat SHIFT Hub pentru a face sustenabilitatea accesibilă şi practică. Nu e vorba despre gesturi mari, ci despre paşi mici şi inteligenţi care contează cu adevărat la fiecare dintre noi acasă.“

    Marius Gavrea, Sustainability Manager, ING Bank România


    „Am creat SHIFT Hub pentru a face sustenabilitatea accesibilă şi practică. Nu e vorba despre gesturi mari, ci despre paşi mici şi inteligenţi care contează cu adevărat la fiecare dintre noi acasă. Logica proiectului porneşte de la trei convingeri simple: sustenabilitatea nu trebuie să fie complicată sau scumpă; într-un context economic dificil, eficienţa energetică are efect direct asupra cheltuielilor; iar rolul băncii este să susţină schimbările de fiecare zi, nu doar să vorbească despre ele”, afirmă Marius Gavrea, Sustainability Manager în cadrul ING Bank România. Conform lui, SHIFT Hub promite claritate şi ordine în decizii, cât şi soluţii adaptate pentru orice casă. Fiecare locuinţă are particularităţi, iar economiile reale depind de execuţie şi de obiceiuri.

     

    De la panouri solare la obiceiuri smart

    Percepţia preţului reprezintă o frână pe drumul către un stil de viaţă sustenabil: 58% dintre români susţin că nu folosesc mai des produse sustenabile din cauza preţului mai mare al acestora, potrivit unui studiu realizat de MKOR în 2024. În acelaşi timp, presiunea cheltuielilor schimbă criteriile după care românii caută „casa ideală”, iar şapte din zece români consideră că eficienţa energetică este unul dintre aspectele principale prin care o pot caracteriza. Altfel, interesul pentru soluţii care ţin costurile sub control este în creştere. Dorinţa de confort sporit vine la pachet cu întrebarea: cum investeşti fără să plăteşti în plus pentru soluţii care nu se potrivesc?

    În 2025, extinderea rapidă a prosumatorilor – reflectată în rapoartele lunare ANRE – indică o maturizare a pieţei: tot mai multe gospodării evaluează investiţiile prin costul total pe durata de viaţă şi gradul de autonomie obţinut, nu doar prin preţul iniţial.

    SHIFT Hub funcţionează ca un ghid de orientare în labirintul deciziilor ce pot spori eficienţa energetică acasă. În loc să propună „soluţii-minune”, platforma ajută utilizatorii să-şi pună casa în ordine în ritmul lor: primul pas este un diagnostic simplu, urmat de reglaje, etanşări, iluminat eficient, controlul consumului pasiv, iar paşii următori presupun optimizări cu buget moderat şi, doar acolo unde diagnosticul o cere, la intervenţii cu impact mai mare. Fiecare temă este explicată simplu, într-un limbaj accesibil, cu exemple din viaţa reală şi cu liste de verificare care pot fi folosite fie la momentul cererii de oferte sau la recepţia unei lucrări.

     

    Indicatorii care contează

    SHIFT Hub tratează eficienţa energetică ca pe un motor de predictibilitate: cel mai ieftin kilowatt este cel pe care nu-l consumi, iar ordinea intervenţiilor contează mai mult decât orice „soluţie-minune”. De aceea, platforma funcţionează ca un loc de inspiraţie în care soluţiile bune pentru casă vin natural, din explicaţii clare şi exemple concrete. Informaţiile sunt construite alături de specialişi: materiale scrise şi video care pun în ordine opţiunile în funcţie de impact şi buget – de la reglaje simple cu efect imediat, la optimizări şi abia apoi investiţii mai mari, atunci când chiar merită. 

    Platforma reuneşte articole şi resurse despre reducerea pierderilor de căldură prin izolaţie corectă, despre electrocasnicele care cântăresc cel mai mult în consum şi despre opţiuni de finanţare pentru renovări sustenabile. Materialele video arată, pas cu pas, cum citeşti o factură, cum setezi un termostat sau cum testezi etanşeitatea unei ferestre cu mijloace la îndemână.

    Conţinutul este realizat împreună cu InfoClima şi ECONOS, parteneri cu experienţă practică în proiecte de sustenabilitate şi eficienţă energetică. InfoClima funcţionează ca o agenţie de presă dedicată schimbărilor climatice, în care experţi din domenii variate contribuie cu articole bazate pe ştiinţă pentru a creşte gradul de înţelegere asupra impactului crizei climatice. ECONOS, pe de altă parte, este una dintre primele companii de consultanţă în domeniul soluţiilor de dezvoltare sustenabilă. Expertiza lor se vede în claritatea conţinutului, în simplitatea paşilor propuşi dar şi în argumentele fundamentate în ştiinţă.


    „În România, sectorul rezidenţial este responsabil pentru 45% din consumul anual de energie. În acest context, eficienţa energetică nu mai este doar o alegere responsabilă, ci o decizie strategică de business.“

    Iulia Rusu, business strategy lead, Tribul Lending & Insurance, ING Bank România


    SHIFT Hub îşi propune să fie un instrument util pentru toţi românii care înţeleg că sustenabilitatea nu este un lux, ci o serie de decizii şi schimbări mici care pot avea un impact semnificativ. Alături de ECONOS şi de InfoClima, SHIFT Hub va continua să creeze minighiduri, checklisturi şi clipuri scurte cu exemple concrete, dar şi miniserii video de
    1-3 minute şi podcasturi de 15-20 de minute, în care profesionişti explică pe înţelesul tuturor ce funcţionează în practică, cu demonstraţii acolo unde e relevant. În paralel, vor exista şi poveşti reale despre schimbări vizibile în locuinţe obişnuite.

    „Un stil de viaţă sustenabil nu înseamnă liste de trucuri, ci echilibru: confort astăzi, resurse şi şanse păstrate pentru mâine. El aduce predictibilitate în buget, linişte în casă şi sentimentul că alegerile tale contează. Nu ţine de perfecţiune, ci de consecvenţă şi transparenţă – de rezultate care se pot măsura în timp şi de normalitatea de a risipi mai puţin. Cu cât devine rutină, cu atât câştigăm noi, comunităţile şi mediul. La InfoClima sprijinim constant iniţiativele de sustenabilitate, pe baza datelor, cercetării şi a unei expertize solide”, declară Vlad Zamfira, Project Manager al InfoClima.

    Potrivit ECONOS, este important să înţelegem un concept adesea trecut cu vederea: consumul de energie „fantomă”. Acesta se referă la energia pe care o consumă aparatele electrice chiar şi atunci când sunt oprite sau în modul stand-by. De fapt, se estimează că energia consumată în modul stand-by poate reprezenta până la 40% din consumul total de energie al unui dispozitiv. Asta înseamnă aproximativ 6.500 de ore pe an de energie risipită pentru fiecare aparat, consumând între 0,5 şi 30 de waţi fiecare. La nivelul Uniunii Europene, consumul de energie electrică în modul stand-by reprezintă în medie 6,3% din consumul total anual pe gospodărie. Mai mult, se estimează că, pe măsură ce lumea devine tot mai digitalizată şi electrocasnicele preiau tot mai multe activităţi, până în 2030, aproximativ 15% din consumul total de energie electrică din Europa va fi în modul stand-by. Prin urmare, conştientizarea şi reducerea acestui consum „fantomă” este esenţială pentru a diminua facturile şi a proteja resursele şi planeta, care înmagazinează aproximativ 19 milioane de tone de dioxid de carbon pe an – adică aproximativ 1% din totalul emisiilor globale, numai din această risipă de energie.


    „Un stil de viaţă sustenabil nu înseamnă liste de trucuri, ci echilibru: confort astăzi, resurse şi şanse păstrate pentru mâine. El aduce predictibilitate în buget, linişte în casă şi sentimentul că alegerile tale contează. Nu ţine de perfecţiune, ci de consecvenţă şi transparenţă – de rezultate care se pot măsura în timp şi de normalitatea de a risipi mai puţin.“

    Vlad Zamfira, project manager, InfoClima


    „Eficienţa energetică şi reducerea amprentei de carbon nu mai sunt opţiuni, ci responsabilităţi urgente. La ECONOS, credem că sustenabilitatea începe cu transparenţă, cu măsurare şi cu acţiuni concrete. Doar aşa putem construi o economie care respectă limitele planetei şi oferă şanse reale generaţiilor care vin”, spune Mathieu Gregori, fondator al ECONOS.

    Există însă şi o doză de scepticism faţă de promisiunile „verzi”. SHIFT Hub pleacă exact de aici: nu promite rezultate înainte să-ţi înţelegi propria casă.

     

    Sustenabilitatea ca stil de viaţă accesibil

    SHIFT Hub traduce sustenabilitatea în paşi simpli şi accesibili pentru oricine. De la „monştrii” ascunşi ai consumului zilnic – pierderi de căldură, becuri ineficiente – la soluţii reale, practice, cu impact imediat asupra facturilor. Pentru cei care privesc sustenabilitatea strict prin lentila bugetului, mesajul este clar: o locuinţă eficientă înseamnă control – al pierderilor, al confortului, al costurilor. O locuinţă care pierde mai puţină energie înseamnă facturi mai aşezate, mai puţine surprize iarna şi verile caniculare mai uşor de gestionat. Când cheltuielile curente scad şi devin previzibile, bugetul familiei respiră, iar casa capătă un avantaj real la închiriere sau revânzare: cumpărătorii întreabă din ce în ce mai des „cât mă costă să locuiesc aici, lună de lună?”. Şi pentru finanţatori contează: un imobil cu consum mai mic e, în timp, un activ mai solid.

    Pentru o familie, eficienţa energetică înseamnă mai mult decât „verde”: înseamnă risc mai mic şi costuri mai previzibile. Cea mai mare parte a energiei dintr-o locuinţă merge în continuare pe încălzire – aproximativ două treimi în media europeană. În acelaşi timp, contextul rămâne volatil: numai în 2024, peste 1,3 milioane de consumatori din România şi-au schimbat furnizorul de electricitate, iar modificări recente ale tarifelor de reţea se văd deja în facturi, semn că preţul final rămâne o ţintă mobilă. De aceea, fiecare kilowatt „tăiat” din consum e o formă de protecţie împotriva volatilităţii iar prin intermediul SHIFT Hub românii pot lua decizii care să îi protejeze în aces sens.

    Utilizând platforma ca instrument de sporire a eficienţei energetice, aceştia pot lua decizii mici care se contabilizează, lună de lună, în buget. De la setarea temperaturii optime a frigiderului, optimizarea utilizării electrocasnicelor pentru consum redus de energie până la înlocuirea becurilor incandescente cu variante LED, platforma conţine soluţii şi idei pentru orice român. Cum clădirile înghit o parte importantă din energia Europei, investiţiile în eficienţă nu livrează doar confort, ci cresc şi rezilienţa şi valoarea activului în timp.


    „Eficienţa energetică şi reducerea amprentei de carbon nu mai sunt opţiuni, ci responsabilităţi urgente. La ECONOS, credem că sustenabilitatea începe cu transparenţă, cu măsurare şi cu acţiuni concrete.“

    Mathieu Gregori, fondator al ECONOS


    „În România, sectorul rezidenţial este responsabil pentru 45% din consumul anual de energie. În acest context, eficienţa energetică nu mai este doar o alegere responsabilă, ci o decizie strategică de business. Prin investiţii bine direcţionate şi accesarea mecanismelor de finanţare sustenabilă, oamenii pot reduce costurile operaţionale, îşi pot consolida rezilienţa şi pot contribui activ la tranziţia către o economie verde”, explică Iulia Rusu, Business Strategy Lead, Tribul Lending & Insurance, ING Bank România.

    Cele mai scumpe decizii apar, de regulă, din lipsa de informare adecvată: alegeri făcute după recomandările apropiaţilor, oferte comparate superficial şi instalaţii care nu au fost verificate complet. SHIFT Hub îşi propune să adune la un loc informaţiile necesare pentru a-i ajuta pe oameni să ia decizii mai informate când vine vorba de casă şi de stilul lor de viaţă. Când ştii ce să ceri, ce să verifici şi în ce ordine să intervii, reduci drastic riscul să plăteşti de două ori pentru aceeaşi problemă. 

    „Ne dorim să fim acolo unde sunt oamenii, să le fim alături, nu pentru a le spune ce să facă, ci pentru a-i ajuta să înţeleagă mai bine cum alegerile lor influenţează viaţa de zi cu zi şi lumea în care trăim. Eficienţa energetică nu este doar despre economii la facturi, ci despre grija faţă de resursele limitate ale planetei, despre reducerea impactului asupra mediului şi despre responsabilitatea pe care o avem unii faţă de ceilalţi. Cu cât devenim mai conştienţi de legătura dintre acţiunile noastre şi viitorul comun, cu atât putem construi împreună o societate mai echilibrată, mai sănătoasă şi mai sustenabilă”, punctează Eleni Skoura, Deputy CEO & Head of PI, ING Bank România.

     

    Începutul unei conversaţii despre locuinţe mai inteligente

    SHIFT Hub este, în esenţă, un instrument. Scopul lui e să îi ajute pe utilizatori să înceapă o conversaţie despre locuinţe mai inteligente şi, pe termen lung, despre un stil de viaţă sustenabil. Soluţiile nu cer investiţii spectaculoase, ci disciplină. Trecerea la becuri LED şi, acolo unde are sens, la senzori de mişcare reduce orele de lumină inutilă. Iarna, un termostat setat la 20–21° C, cu scăderi programate pe timpul nopţii sau când nu e nimeni acasă, păstrează confortul şi taie din consum fără efort. În aceeaşi logică intră şi „curăţenia” în jurul prizelor: TV-ul pus pe „sleep timer”, consola oprită complet, prelungitorul cu întrerupător pentru zona media sau de birou, iar încărcătoarele scoase din priză când nu alimentează nimic. La capitolul greşeli scumpe, diferenţa o fac aparatele vechi şi neîntreţinute. Un frigider sau un congelator din generaţii mai vechi pot consuma substanţial mai mult decât un model modern bine clasat energetic, iar filtrele murdare la aerul condiţionat ori la aspirator obligă motorul să muncească în plus pentru acelaşi rezultat.

    Pentru ING, această direcţie completează misiunea asumată: susţinerea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon şi întărirea sănătăţii financiare a clienţilor. Pe scurt, asta înseamnă decizii de finanţare care favorizează soluţiile eficiente energetic, dublate de educaţie despre un stil de viaţă sustenabil şi instrumente care fac cheltuielile mai previzibile acasă.     

  • „Eşecul este un cuvânt dur şi adesea intimidant, trezind în fiecare dintre noi o oarecare frică”

    …spune Inge Abdulcair, director, PwC România. Deşi nu dorim să-l experimentăm, adaugă tot ea, eşecul ne învaţă rezilienţa şi puterea de a încerca din nou, mai înţelepţi şi mai determinaţi.


    Inge Abdulcair, director, PwC România

    39 de ani

    Nr. angajaţi: >900


    „Dacă mi-ar spune cineva că nu a greşit niciodată, aş tinde să cred că nu a fost suficient expus unor situaţii dificile sau provocări care necesită decizii rapide”, punctează reprezentanta PwC. De-a lungul parcursului său profesional, dezvoltat în domeniul fiscalităţii, ea a avut oportunitatea de a fi în secondment la biroul din Istanbul, unde a gestionat activităţile companiilor turceşti interesate de investiţii în regiunea Europei Centrale şi de Est, abordând aspecte strategice dincolo de aria sa tradiţională de expertiză.

     

    AGILITATE & DECIZII

    Cât de departe poţi ajunge cu flexibilitate şi curaj? Într-o lume în care schimbarea e constantă, cât de mult contează agilitatea pentru un lider?

    În prezent, provocările nu derivă exclusiv din schimbările pe care le vedem în jurul nostru, cât din viteza ameţitoare cu care acestea se întâmplă. Într-o lume în care vedem constant incertitudine şi transformări într-un ritm extrem de rapid, devine evident că unele dintre calităţile esenţiale ale liderilor trebuie să fie agilitatea, flexibilitatea şi curajul.

    Pentru mine, flexibilitatea înseamnă să te adaptezi cât mai repede la schimbări şi să găseşti în mod constant soluţii creative pentru provocările care apar. Curajul înseamnă atât asumarea cât mai rapid a unor decizii, precum şi dorinţa de a încerca lucruri noi, iar o dată ce le vei realiza o să ţi se pară că în fapt a fost mult mai uşor decât te aşteptai. Cred că este important să nu ne punem singuri bariere şi să încercăm să explorăm cât mai mult şi, în timp, să ne definim cum suntem noi ca lideri.

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne! Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Desigur că am avut în carieră şi partea mea de eşecuri şi momente în care lucrurile nu au mers aşa cum mă aşteptam. Lucrul pe care l-am conştientizat este că întotdeauna vei învăţa mult mai mult dintr-o astfel de experienţă, decât din situaţiile în care totul merge perfect, conform planului.

    Când lucrurile nu merg conform aşteptărilor ai în faţă oportunitatea de a reflecta asupra a ceea ce nu a funcţionat, de ce nu a fost funcţionat, care ar fi fost abordarea potrivită şi să faci totul mai bine data viitoare. Cred totuşi că oamenii din jurul nostru vorbesc mult mai mult despre succes şi prea puţin despre eşec, ceea ce îţi dă o falsă impresie că trebuie să fii perfect. Cred că este important să nu ne fie frică să vorbim despre aceste momente dificile, deoarece ele ne ajută să evoluăm, deciziile greşite fiind nişte etape inevitabile şi naturale ale procesului de învăţare şi de dezvoltare.

    Greşelile: cărămizi sau capcane? Cum vezi rolul lor în formarea unui profesionist cu adevărat solid?

    Având în vedere că sunt o persoană destul de optimistă, pentru mine greşelile sunt cărămizi, pentru că oferă oportunitatea reflecţiei de a face lucrurile şi mai bine. Dacă mi-ar spune cineva că nu a greşit niciodată, aş tinde să cred că nu a fost suficient expus unor situaţii dificile sau provocări care necesită decizii rapide.

    Dacă alegem să vedem greşelile ca pe nişte cărămizi, fiecare greşeală ne oferă o lecţie valoroasă despre cum putem îmbunătăţi ceea ce facem. Prin perceperea greşelilor ca pe oportunităţi de învăţare şi creştere, transformăm fiecare eroare într-un pas înainte. În privinţa situaţiilor dificile pe care le putem întâmpina cred că este important ca atunci când nu eşti sigur pe deciziile tale să te consulţi cu persoane care pot oferi o perspectiva diferită şi o abordare mai bună a situaţiei.

    Desigur, pentru alte persoane, greşelile pot fi capcane, care în realitate opresc progresul ori din frica de a nu repeta aceleaşi greşeli sau din pricina perioadei îndelungate de asumare a unei decizii „perfecte”. Este definitorie perspectiva pe care noi o alegem şi care este atitudinea noastră când ne dăm seama că am greşit.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia? Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    Eu văd greşeala ca un eveniment singular care ar putea fi corectat, în timp ce eşecul este rezultatul unor încercări sau greşeli repetate care nu au condus la succesul sau rezultatul dorit. Eşecul este, într-adevăr, un cuvânt dur şi adesea intimidant, trezind în fiecare dintre noi o oarecare frică. Deşi nu dorim să-l experimentăm, eşecul ne învaţă rezilienţa şi puterea de a încerca din nou, mai înţelepţi şi mai determinaţi.


    BIO

    Inge Abdulcair este director de taxe la PwC România şi membru în asociaţiile de business din România. De-a lungul parcursului său profesional, Inge a avut oportunitatea de a fi în secondment la biroul din Istanbul, unde a gestionat activităţile companiilor turceşti interesate de investiţii în regiunea Europei Centrale şi de Est, abordând aspecte strategice dincolo de aria sa tradiţională de expertiză. În afara activităţilor profesionale, Inge se bucură de călătorii, întâlniri cu prietenii, sport, plimbări pe jos şi schi în sezonul alb.


    LIMITĂRILE ŞI LECŢIILE

    Ce greşeli nu ai ierta niciodată? La colegi, parteneri sau chiar la tine.

    Cred că este important să avem în jurul nostru un mediu de lucru relaxant şi de încredere, în care să poţi recunoaşte când ai greşit şi să ne asumăm acest lucru. În momentul în care ne asumăm aceste lucruri şi discutăm, experienţa noastră poate fi benefică pentru persoanele din jurul nostru.

    Greşelile care sunt mai greu de iertat cred că sunt cele care alterează încrederea în relaţii. În relaţia cu colegii sau partenerii, in ceea ce mă priveşte, greşelile care implică lipsa de autenticitate şi sinceritate sunt cele pe care le-aş evalua cu atenţie, căutând să învăţ din ele şi să le corectez pentru a rămâne fidelă principiilor mele.

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine? Povesteşte-ne despre traseul tău profesional.

    Când am terminat facultatea, PwC a fost singura companie la care am aplicat şi îmi amintesc procesul de recrutare şi interviurile ca şi când au fost ieri. Ştiu că m-au fascinat persoanele pe care le-am întâlnit din perspectiva modului în care discutau şi mediul extrem de relaxant pe care l-au creat.

    În prezent sunt director de taxe, iar pentru mine o săptămână obişnuită include întâlniri cu clienţi, evenimente la care pot fi speaker sau participant, discuţii cu colegii pe diverse rapoarte sau opinii pentru clienţi, conferinţe telefonice, întâlniri interne pe diverse subiecte de la discuţii de strategie, evaluări ale echipei sau organizarea unor evenimente.

     

    MOMENTELE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita cu care te mândreşti cel mai tare?

    Nu aş putea să mă gândesc la un eveniment singular de care să fiu mândră, dar cred că aş spune că sunt mândră de toate lucrurile pe care le-am învăţat de-a lungul carierei, persoana care am devenit şi modul în care am ales să preiau de la oamenii din jurul meu lucrurile pe care
    le-am admirat la aceştia.

    Când ne gândim la reuşite în cadrul unei corporaţii ne gândim de fapt la succesul unei echipe întregi. Lucrând în mod constant în echipă mă bucur foarte mult când pot să contribui la dezvoltarea colegilor şi să observ evoluţia lor. Sper că am reuşit să inspir persoanele din jurul meu şi să contribui la dezvoltarea lor.

     

    TEHNOLOGIE & EFICIENŢĂ

    Cum arată stilul tău de leadership? Şi ce oameni sau momente te-au format ca lider?

    Stilul meu de leadership este centrat pe autenticitate, comunicare şi empatie, cu un accent puternic pe încurajarea echipei de a-şi exprima părerea şi a veni cu soluţii. Nu cred în micromanagement, chiar îl consider dăunător, pentru că persoanele din echipă nu s-ar putea dezvolta ca lideri dacă vor aştepta mereu să li se spună ce şi cum să facă. Părinţii mei mi-au insuflat valorile fundamentale care m-au definit ca persoană, iar în mediul profesional am avut mereu modele „to look up to”, nu neapărat în sensul de a-mi dori să fiu exact ca ei, dar să preiau ce consider ca mi se potriveşte.

     

    INSPIRAŢIE & EVOLUŢIE

    Un curs care ţi-a schimbat perspectiva profesională.

    Un curs care mi-a schimbat semnificativ perspectiva profesională a fost unul de dezvoltare personală. Acest tip de curs m-a fascinat întotdeauna, în special cele care ne învaţă să abordăm problemele – fie ele legate de proiecte sau interacţiuni interumane – dintr-o perspectivă diferită. De exemplu, în timpul discuţiilor în contradictoriu, tindem să ne reflectăm punctul de vedere prin propriul nostru filtru. Totuşi, este esenţial să încercăm să ne poziţionăm în locul interlocutorului nostru sau, într-un context mai larg, să privim situaţia din perspectiva unui observator neutru. Chiar dacă acest exerciţiu poate părea simplist la prima vedere, abordarea situaţiei dintr-un unghi diferit poate fi cu adevărat revelatoare.

    Ce le-ai spune tinerilor care sunt acum în facultate? Un sfat sincer, nu de manual.

    Le-aş spune să îmbrăţişeze procesul de învăţare nu doar ca pe o acumulare de cunoştinţe, ci ca pe o oportunitate de a-şi descoperi identitatea şi de a-şi construi drumul. Fiţi curioşi şi puneţi întrebări, nu numai despre materii, ci şi despre valorile şi viziunea voastră asupra lumii. Nu uitaţi să cultivaţi empatia şi să valorizaţi relaţiile autentice, pentru că acestea vor fi fundamentul pe care vă veţi construi viitorul. În cele din urmă, aveţi curajul de a vă urma pasiunile şi de a vă implica într-un mod care reflectă cine sunteţi cu adevărat.

     

    ECHILIBRU & PASIUNI

    Job Ă viaţă personală â echilibru? Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?

    Echilibrul dintre muncă şi viaţa personală este, într-adevăr, un act de jonglerie. Pentru mine, este esenţial să stabilesc priorităţi clare şi să îmi aloc timp de calitate atât pentru scop profesional, cât şi personal. Este evident că o mare parte din timpul nostru îl petrecem la birou, dar este important ca atunci când plecăm din birou să avem capacitatea de a ne detaşa şi să facem activităţi care ne aduc relaxare şi echilibru personal. Secretul meu este un mix de întâlniri sociale, cine relaxante cu prietenii, sport şi vacanţe. Cred că aceste momente ne încarcă cu energie şi ne îmbunătăţesc viaţa.

    Ce faci când nu lucrezi? Cum îţi încarci bateriile?

    Când nu lucrez, îmi place să îmi încarc bateriile printr-o combinaţie de activităţi care mă revitalizează. Călătoriile sunt o pasiune, nu doar în sensul de a vizita locuri noi, ci mai ales pentru a cunoaşte oameni noi care ori sunt localnici sau persoane care călătoresc la rândul lor. Aceste interacţiuni îmi permit să înţeleg mai bine modul lor de gândire, culturile, tradiţiile şi mă ajută să devin mai adaptabilă şi mai deschisă la diferite perspective.

    Pe lângă călătorii, îmi place să mă întâlnesc cu prietenii, să merg la film sau teatru, să fac sport, să gătesc un desert, să mă plimb sau să fac o drumeţie în natură. Aceste activităţi mă ajută să menţin un echilibru sănătos între viaţa profesională şi cea personală.

    Ai un hobby care îţi aduce bucurie reală? Cât timp îi aloci?

    Deşi nu am un hobby specific la care să mă dedic exclusiv, îmi place să mă implic în diverse activităţi care mă ajută să mă relaxez şi să îmi încarc bateriile. Fie că este vorba despre plimbări în natură, gătit reţete noi, ascultat muzică sau vizionarea unor filme şi documentare interesante, îmi găsesc bucuria în diversitatea lucrurilor pe care le pot face. Încerc să îmi rezerv timp în fiecare săptămână pentru aceste activităţi, deoarece ele îmi oferă ocazia să mă detaşez de rutina zilnică şi să mă conectez cu mine însămi.

    Ce carte, spectacol sau piesă de teatru ţi-a rămas în minte şi în suflet – şi de ce?

    Prima carte care îmi vine în minte este autobiografia Agathei Christie, care m-a captivat prin sinceritatea şi profunzimea cu care îşi descrie viaţa şi cariera. Este fascinant să citeşti o autobiografie si sa descoperi povestea din spatele unei minţi atât de creative şi să înţelegi motivaţiile şi provocările care au definit-o.

    De asemenea, piesa de teatru “Oedipus” pe care am văzut-o la începutul anului în Londra, în care Rami Malek a interpretat rolul principal, mi-a plăcut foarte mult. În piesa este introdusă o trupă de dans, iar ritmurile sunt captivante, luminile se sting şi dansatorii reapar într-o nouă formaţie, niciodată ieşind din ritm. Efectul este hipnotic, mai ales corelat cu ritmul muzicii care creează o atmosferă de suspans.


    BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.  Sub umbrela „Liderii schimbării: decizii curajoase, impact măsurabil”, ediţia din 2025 a catalogului îşi propune să surprindă nu doar cifre şi reuşite, ci şi lecţiile care i-au format pe liderii noii generaţii, valorile care îi ghidează şi strategiile prin care construiesc viitorul. Inge Abdulcair, director, PwC România, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • Alertă de la meteorologi: Vreme rece cu ploi, ninsori şi vânt

    Vremea se răceşte şi vor fi ploi, ninsori şi vânt puternic, potrivit unei informări emise marţi de ANM.

    De marţi de la ora 10.00 până miercuri la ora 14.00 este în vigoare în întreaga ţară o informare meteorologică de ploi importante cantitativ, precipitaţii mixte şi ninsori, intensificări ale vântului şi răcire a vremii.

    Vor fi precipitaţii în cea mai mare parte a ţării. Va ploua în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea unde se vor acumula cantităţi de apă de 20…30 l/mp.

    În Transilvania şi Moldova vor fi precipitaţii mixte, iar în noaptea de marţi spre miercuri (18/19 noiembrie) va ninge şi local se va depune strat de zăpadă cu grosimi de 2…6 cm şi izolat de 10…12 cm. La munte treptat vor predomina ninsorile şi se va depune strat de zăpadă, în special pe creste unde va depăşi 15 cm.

    Local şi temporar vântul va avea intensificări pe parcursul zilei în estul, sud-estul şi centrul teritoriului, iar noaptea în regiunile sudice, cu rafale în general de 40…60 km/h.

    Vremea va intra într-un proces de răcire care va continua şi pe parcursul zilei de miercuri (19 noiembrie), când temperaturile maxime se vor situa între 4 şi 11 grade.

  • Un cunoscut medic nutriţionist anunţă ce trebuie să mâncăm pentru a ne asigura echilibrul intestinal

    Mihaela Bilic a publicat un mesaj pe Facebook prin care explică modul în care apar şi se manifestă problemele la nivel intestinal.

    „Digestie dificilă, oboseală, infecţii repetate…cauza ar putea fi disbioza, un dezechilibru la nivel intestinal. Microbiota sau flora intestinală reprezintă ansamblul de bacterii, virusuri şi alte microorganisme prezente în tubul digestiv. Compusă din 100.000 de miliarde de microorganisme din specii diferite microbiota are o greutate de aproape 2 kg la un adult. Ea participă activ la digestie, are rol esenţial în imunitate, influenţează echilibrul sistemului nervos şi endocrin. Stresul, alimentaţia dezechilibrată, tratamentul cu antibiotice, infecţiile virale sau bacteriene pot altera echilibrul intestinal şi apare disbioza. Cum se manifestă? Tulburări digestive cu balonare diaree sau constipaţie, infecţii recidivante sau cronice, oboseală persistentă, afecţiuni ale pielii, modificări de apetit”, a explicat Mihaela Bilic.

    Potrivit medicului, alimentaţia joacă un rol cheie, prea mult zahăr, grăsimi saturate şi alimente ultra procesate afectând microbiota. Bilic a mai transmis că sunt trei categorii de nutrienţi esenţiali pentru microbiotă: probiotice, prebiotice şi postbiotice.

    Primele sunt alimentele fermentate, care conţin bacterii vii, iar rolul lor este să completeze şi să regenereze coloniile bacteriene din intestin.

    „De la iaurt şi lapte bătut, la drojdie, bere, murături şi borş, tot ce este obţinut prin fermentaţie conţine lactobacili şi bifidobacterii, deci are efect probiotic. Kefirul este o băutură fermentată pe bază de lapte cu o concentraţie de probiotice de 10 ori mai mare decât în iaurt: în iaurt avem 2-4 specii de bacterii şi 1-5 miliarde fermenţi activi, în timp ce Kefirul conţine 20-40 specii de bacterii şi 7-50 miliarde de fermenţi activi. La capitolul legume lactato-fermentate varza murată este premiantă, alături de kimchi (varianta coreană de legume în saramură), miso (pasta de soia fermentată) şi kombucha (ceai negru sau verde fermentat)”, a adăugat Mihaela Bilic.

    Prebioticele înseamnă hrana de care are nevoie flora intestinală, a mai arătat medicul nutriţionist. Cele mai cunoscute prebiotice sunt fibrele şi amidonul rezistent. Ele nu pot fi digerate, nu au rol nutritiv pentru organism, dar ajung în colon şi hrănesc bacteriile benefice.

    „Pastele făinoase, cartofii şi orezul consumate după ce s-au răcit. Conţin amidon recristalizat care nu mai poate fi absorbit din intestin, dar este fermentat în colon de către microbiotă. Lintea şi fasolea boabe conţin o categorie specială de fibre solubile cu efect prebiotic şi impact pozitiv pe nivelul glicemiei şi colesterolului din sânge. Pectinele din piersici, mere şi caise sunt tot o categorie de fibre solubile care hrănesc microbiota. Astfel de pectine găsim şi în căpşuni, morcov, dovlecel şi cartof dulce. Fibrele insolubile din sparanghel, anghinare, ceapă, praz şi banane verzi se numesc FOS, adică fructo-oligo-saharide şi au rolul de a hrăni bacteriile benefice din intestin”, a scris Mihaela Bilic pe reţeaua de socializare.
    Ea a mai anunţat că postbiotice înseamnă compuşii activi care iau naştere din fermentarea alimentelor prebiotice.

    „Este vorba de acizi graşi cu lanţ scurt care acţionează la nivelul intestinului, cel mai cunoscut fiind acidul butiric. Acesta reglează permeabilitatea intestinului şi reduce trecerea de toxine, poluanţi şi bacterii nocive în circulaţia sangvină. Unde găsim postbiotice? În unt şi grăsimea din produsele lactate. Pe lângă vitaminele A şi D, calciu, acid linoleic şi acizi graşi antiinflamatori, laptele este unul din puţinele alimente care conţine butirat în mod natural”, a precizat Mihaela Bilic.

    Concluzia medicului este următoarea: „Echilibru intestinal cu un trio inedit: Kefir, unt şi banane verzi”.

  • Ce este „Spoofing-ul” şi cum să nu cazi în capcana „contractelor blocate”

    Cotidianul La Stampa arată că principala metodaă de „marketing” fraudulos folosită este cunoscută sub numele de „spoofing” şi constă în mascarea numărului de telefon real al iniţiatorului apelului.

    Astfel, pe ecranul telefonului poate fi afişat un număr de încredere, cum ar fi unul local sau chiar numărul oficial al unei bănci sau al unui furnizor de servicii.

    Această practică este într-o continuă expansiune în ţara noastră, numeroşi cetăţeni raportând că primesc zilnic zeci de astfel de telefoane prin care sunt presaţi să accepte contracte pretins avantajoase.

    Un scenariu des întâlnit în rândul acestor fraude implică o strategie în doi paşi. Iniţial, victima este contactată cu o ofertă extrem de atractivă.

    Ulterior, un al doilea apel o informează în mod fals că vechiul său contract a fost suspendat şi că riscă să rămână fără servicii esenţiale (curent, gaz, internet) dacă nu încheie de urgenţă un nou acord.

    Adevărul este că aceste presupuse blocaje sunt fictive, având ca unic scop presarea victimei pentru a furniza date personale sau a efectua plăţi.

    Refuzaţi să încheiaţi orice acord verbal prin telefon. Un contract valabil necesită consimţământ informat şi, de regulă, o formă scrisă.

    Cereţi ca orice ofertă sau contract să vă fie trimis în scris, pentru a-l analiza în detaliu înainte de a semna.

    Blocaţi imediat numerele de telefon de la care primiţi apeluri suspecte şi sesizaţi autorităţile competente, precum ANCOM sau Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

    Nu comunicaţi niciodată informaţii sensibile, precum datele cardului bancar, CNP-ul sau alte detalii personale, unor persoane necunoscute care vă contactează telefonic.

    Experţii atrag atenţia că acest tip de marketing abuziv vizează cu precădere categoriile vulnerabile ale populaţiei.

    Ei subliniază necesitatea adoptării unei legislaţii mai severe şi a implementării unor soluţii tehnologice capabile să identifice şi să blocheze apelurile frauduloase.

    Experienţa Italiei ar trebui să servească drept un avertisment serios pentru România: în prezent, cea mai eficientă apărare împotriva acestor înşelătorii rămâne o atitudine vigilentă şi o bună informare a publicului larg.

  • ANM: Iarna începe cu vreme mai caldă decât este normal, sunt anunţate precipitaţii numeroase

    Potrivit ANM, în săptămâna 17-24 noiembrie, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în extremitatea de sud-est. Cu excepţia regiunilor nord-estice, unde cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale, regimul pluviometric va fi excedentar, mai ales în sud-vestul teritoriului.

    În săptămâna 24 noiembrie-1 decembrie, temperaturile medii se vor situa peste cele normale pentru acest interval la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile estice. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi excedentare în toate regiunile, dar mai ales în cele sud-vestice.

    În săptămâna 1-8 decembrie, temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, în toate regiunile.

    În săptămâna 8-15 decembrie, mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, a precizat ANM.

  • Care sunt oraşele din România care apar în topul celor mai sigure comunităţi din lume

    Trei oraşe din România au fost incluse în topul celor mai sigure comunităţi din lume. Este vorba despre Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov. Acestea stau mai bine decât mari oraşe precum Riad, Varşovia şi Copenhaga.

    Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov au fost incluse în top 40 cele mai sigure oraşe din lume „Safest Cities in the World 2024”, potrivit ZF.

    Cel mai bine stă Cluj-Napoca poziţionat pe locul 19.

    Oraşul ardelean depăşeşte, la capitolul siguranţă, metropole precum Zurich, Singapore, Berna, Tokyo, Seul şi Praga. Cluj-Napoca a avut un scor de 94.36.

    Oraşul este cunoscut în străinătate pentru atmosfera sa cosmopolită, pentru Untold, pentru campusurile universitare şi pentru comunitatea tânără şi extrem de activă, iar prezenţa sa în topul siguranţei îi confirmă reputaţia de oraş modern şi prietenos cu locuitorii şi turiştii.

    Cu un scor de 92.37, Timişoara se află pe locul 33 în lume.

    Oraşul de pe Bega începe să devină o destinaţie turistică internaţională, dar şi un loc căutat de studenţi de de angajaţii companiilor tech.

    Imediat după Timişoara în top se află Braşov cu un scor de 92.36.

    Acesta este deja unul dintre cele mai vizitate oraşe din România fiind ajutat şi de poziţionarea în centrul ţării şi între munţi.

    Pentru Timişoara şi Braşov includerea în topul oraşelor sigure reprezintă un imbold pentru turism şi investiţii.

    În top, Timişoara şi Braşov sunt, printre altele, peste Copenhaga şi Varşovia.

    Pe primul loc în „Safest Cities in the World 2024” se află Abu Dhabi, capitala modernă şi bogată a Emiratelor Arabe Unite (EAU).

    Aceasta este urmată de Taipei (Taiwan) şi de Doha (Qatar).

    Pe ultimele trei poziţii în top 40 sunt Copenhaga (Danemarca), Eskişehir (Turcia) şi Riad (Arabia Saudită).

    În top mai apar oraşe celebre precum Dubai, Munchen, Zagreb, Hong Kong şi Helsinki.