Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 2-8 iunie

    3.06
    INSSE publică cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul pe primele 5 luni

    3.06
    Eurostat anunţă estimarea inflaţiei în zona euro în luna mai

    4.06
    INSSE anunţă datele provizorii privind PIB în T1

    4.06
    Comisia Europeană publică rapoartele de convergenţă la euro pentru 8 state UE

    4.06
    INSSE anunţă indicii costului forţei de muncă în T1, investiţiile în economie şi construcţiile de locuinţe în T1

    4-5.06
    Reuniunea G7 (Bruxelles)

    5.06
    INSSE difuzează statistica veniturilor şi a cheltuielilor gospodăriilor în 2013

    5.06
    Reuniunea Consiliului de guvernare al BCE (Frankfurt)

    5.06
    Eurostat anunţă statistica serviciilor în T1 şi a comerţului cu amănuntul la 4 luni în UE

    5-6.06
    Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (Bruxelles)

    7.06
    Metalhead Meeting cu Sepultura, Moonspell, Arkona (Arenele Romane, Bucureşti)

    până la 10.08
    Europe. South East – Recorded Memories – expoziţie Goethe Institut (MNAC, Bucureşti)
     

  • Marile speranţe ale Moscovei: refacerea CSI şi alianţa cu China

    Planul, care va fi înaintat în iunie premierului Shinzo Abe, înainte de vizita de la toamnă a liderului rus Vladimir Putin în Japonia, datează de aproape zece ani, însă a fost resuscitat de un grup de parlamentari niponi ca soluţie alternativă de procurare a energiei, după ce industria nucleară a ţării a fost paralizată în urma dezastrului de la Fukushima.

    Până atunci, Moscova şi-a împlinit un alt vis vechi, acela de a oficializa proiectul Uniunii Economice Eurasiatice, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015. Uniunea, care dă undă verde integrării economice şi uniunii vamale între ţările participante, cuprinde Rusia, Belarus şi Kazahstan, cu perspectiva ca Armenia şi Kîrgîzstanul să se alăture în curând – până la 15 iunie Armenia, până la finele anului Kîrgîzstanul.

    Proiectul nu este nou, fiind format pe structura Comunităţii Economice Eurasiatice, creată de state ale Comunităţii Statelor Independente (CSI, moştenitoarea URSS) în anii ’90, însă acum integrarea economică va trece la un nivel superior. Mai exact, potrivit RIA Novosti, ţările participante vor urmări o integrare după modelul UE, cu libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă, precum şi coordonarea politicilor în sectoare-cheie ca energia, agricultura, industria şi transporturile.

    În paralel cu semnarea acordului, Rusia şi Kazahstanul au extins din 2019 până în 2025 acordul interguvernamental privind furnizarea de petrol şi produse rafinate, incluzând stabilirea unor cote de produse care vor fi livrate Kazahstanului fără taxe vamale. În virtutea acestui acord, Kazahstanul nu va putea să vândă unor terţe părţi produse petroliere importate din Rusia, prevedere importantă pentru Moscova în contextul frecventelor sale plângeri că Ucraina a reexportat produse energetice cumpărate din Rusia.

    Parafarea acordului privind proiectul Uniunii Economice Eurasiatice a fost văzută de presa occidentală drept un nou pas defensiv pentru Rusia în cadrul noului “război rece” cu Vestul, după semnarea de către Gazprom şi compania China National Petroleum Corp. a acordului pe 30 de ani de livrare de gaze, în valoare estimată de peste 400 mld. dolari, prin care Rusia va livra cca 38 mld. mc de gaz pe an spre China, începând din 2018.

    Dacă semnarea acordului a fost interpretată în presa rusească drept o victorie pentru Rusia, care va reuşi astfel să strângă relaţiile cu China şi să găsească un nou debuşeu pentru gaze, presa occidentală a vorbit despre o înfrângere pentru Putin, care ar fi fost silit să accepte un preţ mult mai mic decât ar fi dorit, numai ca să-şi poată asigura o alianţă cu China în faţa ameninţării din partea SUA şi o piaţă pentru gazele sale în eventualitatea pierderii unei părţi din piaţa UE.

    În acelaşi timp, deşi Rusia şi-a retras oficial trupele de la graniţa cu Ucraina şi a recunoscut rezultatul alegerilor din această ţară, influenţa sa asupra politicilor Kievului continuă din plin.

    Magnatul Petro Poroşenko, câştigătorul din primul tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, a anunţat iniţial că partea economică a acordului de asociere cu UE va fi semnată în iunie, “ceea ce ar oferi Kievului o oportunitate de a lansa măsuri anticorupţie şi alte reforme necesare”. Partea politică a acordului a fost semnată în martie de autorităţile interimare. Conform unor oficiali UE, evenimentul ar urma să aibă loc la 27 iunie, odată cu semnarea acordurilor de asociere cu Georgia şi Moldova. Ulterior însă, Poroşenko a cerut UE mai mult timp de gândire spre a studia acordul, solicitare explicabilă prin faptul că după alegerile din 25 mai, atenţia Kievului a fost confiscată complet de luptele tot mai intense între separatiştii ruşi din Doneţk, Luhansk şi Slaviansk şi forţele guvernamentale, soldate cu sute de morţi şi răniţi în numai patru zile.
     

  • Simona Halep, după cea mai bună performanţă la Roland Garros: “Îmi iubesc ţara şi voi rămâne în România”

    “România este o ţară mică, dar foarte plăcută. Sută la sută am fost formată în ţara mea, acolo sunt mulţi antrenori valoroşi.  Îmi iubesc ţara şi voi rămâne acolo”, a fost reacţia Simonei. Ea a evidenţiat şi ajutorul primit de la marii campioni ai României, Ion Ţiriac, Ilie Năstase şi Virginia Ruzici atunci când subiectul a fost adus în discuţie: “Domnul Ţiriac m-a ajutat şi la Madrid, când mi-a oferit un wild-card, într-un moment în care nu eram în cea mai bună perioadă. Ei îmi oferă foarte multe sfaturi importante, cum să mă comport la un asemenea nivel. Iar pentru asta le mulţumesc din suflet”. Unul dintre jurnalişti remarcă faptul că Halep a făcut progrese şi la limba engleză în ultimul an, de când a tot obţinut rezultate importante în WTA. “Vorbesc cu antrenorul zi de zi. Mă descurc mai bine decât anul trecut, continui însă să învăţ. Chiar acum citesc o carte în limba engleză, Harry Potter”, a zâmbit eleva lui Wim Fissette. Victoria cu Torro-Flor a destins-o pe Simona, dar ştie că greul abia acum urmează.

    CITIŢI MAI MULTE PE PROSPORT:RO

  • O nouă avertizare cu cod galben de inundaţii. Care sunt zonele vizate

    Pentru râurile din bazinele hidrografice Olt superior şi mijlociu, Siret (Bârlad şi afluenţi mici curs inferior), Prut (curs superior şi afluenţi mici curs inferior) şi râurile din Dobrogea se prevăd creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu depăşiri ale cotelor de apărare, scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale.

    Avertizarea este valabilă până luni, 2 iunie, ora 18 pentru râurile din bazinele hidrografice: Olt superior şi mijlociu (judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu şi Vâlcea), pe râul Prut amonte Ac. Stânca Costeşti (judeţul Botoşani), Bârlad (judeţele Iaşi, Bacău, Vaslui şi Galati), pe afluenţii mici ai Prutului şi Siretului din judeţele Vrancea, Vaslui şi Galaţi şi pe râurile mici din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea).

    INHGA menţionează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenţi de grad inferior ai acestor râuri.

  • Ce fel de “lovitură preventivă” pregăteşte Banca Centrală Europeană

    El a declarat că BCE ar putea fi nevoită să lanseze “o lovitură preventivă” contra pericolului deflaţiei în zona euro, astfel încât să fie combătută “percepţia că preţurile vor scădea în continuare”. Inflaţia în zona euro a fost de 0,7%, u[or mai ridicată decât în martie (0,5%), dar încă departe de ţinta BCE de aproape 2%.

    Ultimele date ale CE arată însă că pentru prima oară din decembrie, percepţia în rândul consumatorilor şi al companiilor privind evoluţia economiei şi aşteptările privind creşterea preţurilor s-au îmbunătăţit sensibil în luna mai faţă de aprilie, ceea ce ar putea determina BCE să nu cedeze presiunilor de a urma exemplul Rezervei Federale.

    Economiştii citaţi de presa financiară anglo-saxonă susţin că Draghi are de abordat trei teme spinoase la reuniunea BCE din 5 iunie: prevenirea riscurilor de deflaţie, contracararea aprecierii monedei euro şi stimularea redresării economice a zonei euro prin încurajarea creditării. Italia şi Franţa au cerut în repetate rânduri BCE să combată aprecierea excesivă a euro, cu efect clar negativ asupra economiilor zonei, mai ales în contextul în care dolarul continuă să fie susţinut de prelungirea programului Rezervei Federale a SUA de susţinere a lichidităţii de pe pieţe cu bani de la tiparniţă.

    Mario Draghi a vrut însă până acum să evite capcana în care a căzut Rezerva Federală, respectiv şantajul marilor speculatori financiari, care au dus pieţele de acţiuni în jos de fiecare dată când raportările federale arătau că un indicator economic s-a îmbunătăţit şi când oficialii Fed dădeau de înţeles că, prin urmare, programul de stimulare monetară din partea băncii centrale nu-şi mai avea rostul. Mai exact, Draghi a sugerat mereu că BCE are încă destule arme în tolbă şi că măsurile luate de bancă sunt suficiente (reducerea lentă a dobânzilor şi prelungirea până la jumătatea lui 2015 a programului de credite ieftine pentru bănci) spre a combate riscul căderii Europei într-o perioadă de deflaţie “de tip japonez”, paralizantă pentru economie.

    În plus, BCE, ţinându-se cu încăpăţânare de obiectivul său vechi, încă de pe vremea când la cârma sa era Jean-Claude Trichet, de a evita o creştere a inflaţiei pe care a văzut-o întotdeauna drept principalul pericol la adresa creşterii economice, a insistat mereu ca toate programele sale de relaxare monetară prin achiziţia de active derulate de la începutul crizei să aibă parte de sterilizare (operaţiunile prin care banca retrage de pe piaţă integral sau parţial echivalentul banilor nou-intraţi în circulaţie), refuzând deci să tipărească bani pur şi simplu, aşa cum a făcut Rezerva Federală a SUA.

    Motivul insistenţei BCE era simplu – faptul că banca americană îşi poate permite să acţioneze ca o simplă tiparniţă, graţie statutului privilegiat al dolarului, care a făcut ca operaţiunile de relaxare monetară făcute din 2009 până acum în folosul economiei americane să fie plătite de restul lumii, prin export direct de inflaţie. BCE n-ar fi avut însă această şansă, astfel încât efectele unei inflamări a inflaţiei în zona euro ar fi urmat să fie nocive pentru locuitorii Europei, pentru UE, nu pentru restul lumii. De aceea Mario Draghi s-a ferit ca de foc să imite Rezerva Federală şi a ignorat vocile din mediul financiar american sau britanic ori care susţineau că n-ar strica deloc în zona euro un pic de inflaţie care să scadă puterea de cumpărare a salariilor în Spania sau Italia, în numele unei egalizări a productivităţii între Nordul şi Sudul zonei euro.

    Mai mult, Draghi a părut împăcat pentru o vreme cu perspectiva unei perioade lungi de inflaţie mică, departe de ţinta de 2%, chiar când însăşi şefa FMI, Christine Lagarde, a avertizat că BCE trebuie să acţioneze mult mai ferm, adică să urmeze exemplul Fed, fiindcă altfel zona euro e pândită de spectrul deflaţiei. În ultima vreme însă, BCE a început să studieze serios posibilitatea unui program de relaxare monetară după exemplul Fed.

    Printre puţinele voci care continuă să se opună în Europa unui astfel de program rămâne economistul polonez Leszek Balcerowicz, care a susţinut recent la Bucureşti că sperietoarea deflaţiei nu are bază reală. El a arătat că economiştii şi politicienii împing BCE să tipărească şi mai mulţi bani, întrucât le este mai uşor să amâne reformele structurale prin substitute monetare decât să “mobilizeze populaţia pentru liberalizara pieţei muncii şi reforma educaţiei”. “A tipări bani nu înlocuieşte reformele structurale. Şi Africa ar fi bogată. E un mit greşit şi periculos. Această politică monetară de relaxare cantitativă lungă încetineşte restructurarea”, a spus Balcerowicz la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată în aprilie de Coface şi agenţia de presă Mediafax.

  • Scăderea CAS de la 1 iulie, plătită cu taxa pe stâlp

    Ioana Petrescu, ministrul finanţelor, a asigurat însă că reducerea CAS cu 5% va intra în vigoare la 1 iulie, conform promisiunii Guvernului, iar scăderea consecutivă a veniturilor la buget, estimată la 1,5 mld. lei, ar urma să fie contracarată prin încasările suplimentare din taxa pe construcţii speciale (“taxa pe stâlp”) şi majorarea accizei pe carburanţi, precum şi prin eventuala tăiere a altor cheltuieli, în funcţie de rezultatul negocierilor cu FMI.

    Misiunea FMI soseşte la 2 iunie la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţiile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la jumătatea anului.

    Deocamdată, execuţia bugetară arată corect, cu un deficit de 0,28% din PIB pe primele 4 luni, faţă de 1,19% în aceeaşi perioadă din 2013, provenit în special din scăderea cheltuielilor. Cât priveşte taxa pe stâlp, secretarul de stat în MFP Dan Manolescu a arătat că Ministerul Finanţelor a înregistrat la 26 mai din declaraţiile companilor care trebuie să plăteasca taxa pe construcţii speciale suma de un miliard de lei, mai mult decât dublu faţă de estimările înscrise în bugetul pe acest an. El a afirmat că Guvernul a convenit cu FMI să treacă în buget o sumă mai mică din taxa pe construcţiile speciale însă estimările de încasări erau mai mari.

    Taxa pe stâlp a fost extrem de criticată de multiple voci din mediul de afaceri. La conferinţa ZF Construction & Infrastructure Summit ‘14, avocatul Gabriel Biriş a declarat că taxa este în realitate un impozit pe investiţii şi a fost aprobată de Guvern fără consultarea mediului de afaceri şi în lipsa unei analize temeinice a impactului financiar, care ar putea fi în realitate de 4-5 ori mai mare decât estimările autorităţilor.

    “Sunt foarte curios câţi bani a strâns Ministerul Finanţelor din acest impozit. Ei au prevăzut că vor strânge 488 milioane lei tot anul. Dintr-un studiu AmCham a rezultat că doar de la primele 38 de companii care au răspuns survey-ului ar avea de colectat 1,1 miliarde lei, ceea ce ne poate duce cu gândul că în realitate în loc de jumătate de miliard de lei vor strânge anul acesta peste jumătate de miliard de euro, bani scoşi din economie”, a spus Biriş.

  • Google va construi 100-200 de maşini fără şofer (VIDEO)

    Compania americană a prezentat unul dintre aceste prototipuri într-un clip video de promovare.

    “Maşina cu două locuri seamănă cu o gondolă pe roţi. Nu are volan, pedală de acceleraţie sau pedală de frână. În schimb maşina se foloseşte de proprii senzori şi de programe pentru a-şi face treaba”, scrie cotidianul american Wall Street Journal.

    Compania a lucrat până în prezent la maşini fără şofer echipând autovehicule existente pe piaţă cu tehnologia pe care a dezvoltat-o în acest scop. Google afirmă că maşinile autonome pot contribui la reducerea numărului de accidente rutiere. Viteza primului prototip a fost limitată la 25 de mile (40 de kilometri) pe oră.

    “Vrem să construim circa 100 de maşini prototip, iar mai târziu pe parcursul verii şoferii noştri vor începe să testeze versiuni iniţiale ale acestor maşini cu control manual. Dacă totul merge bine, am vrea să derulăm un mic proiect pilot în California în următorii ani”, a declarat Chris Urmson, directorul proiectului maşinii autonome la Google.

    Prototipurile vor avea elemente de siguranţă suplimentare, precum parbrize din material plastic, scrie Bloomberg.

    Google testează de mai mult timp pe drumurile din SUA maşini autonome, inclusiv versiuni modificate de Prius şi Lexus, echipate cu camere, senzori radar şi laser.

  • Ce le-a spus electoratul la 25 mai şi ce-au înţeles ei

    Pe de o parte, aceste rezultate măsoară gradul de mobilizare a partidelor şi a electoratului (moderat, întrucât europarlamentarele sunt în mod tradiţional alegerile cu cea mai slabă prezenţă). Pe de altă parte, ele măsoară dorinţa electoratului de a profita de acest prilej de a vota spre a-şi exprima sentimentele actuale faţă  de partide (cazul voturilor luate de la partide de Mircea Diaconu, care a concentrat dintr-un foc protestul faţă de ruperea USL, faţă de modelul “băsist”, dar transpartinic de politician conflictual şi faţă de oferta electorală a unei drepte fărâmiţate din raţiuni de orgoliu) şi faţă de politicieni, fie ei aflaţi sau nu pe listele propuse (scorul PDL, de pildă, a fost ridicat de prezenţa Monicăi Macovei, în timp ce scorul PMP a fost plafonat de stridenţa campaniei comune Traian Băsescu – Elena Udrea).

    Încolo, bătălia speculaţiilor despre ce spun aceste alegeri despre prezidenţialele din toamnă are sens numai pentru liderii partidelor şi fanii lor, care s-au lansat deja într-o strategie de temporizare cât mai mult posibil a anunţării candidaţilor la preşedinţie, în dorinţa de a-şi păstra capacitatea de reacţie în funcţie de candidatul anunţat de partidul sau partidele din tabăra opusă.

    Pornită iniţial ca o încercare de protejare a liberalilor de asalturile emisarului PSD Tăriceanu, goana PNL după o fuziune cu PDL în perspectiva prezidenţialelor s-a dovedit o găselniţă post-electorală destinată (la PNL) să relanseze şansele tandemului Klaus Iohannis – Crin Antonescu la prezidenţiale şi să ascundă (la PDL) răspunderea conducerii pentru rezultatul de la europarlamentare. Fuziunea PNL-PDL nu va avea loc înainte de prezidenţiale, după cum a admis Vasile Blaga, iar candidatul PNL-PDL va fi anunţat în iulie, ţinând cont că, după demisia lui Antonescu şi Iohannis de la conducerea PNL, e nevoie mai întâi să aibă loc congresul partidului, la finele lunii iunie.

    Pentru a aprecia calitatea alianţei PNL-PDL, interesant este că, din punctul de vedere al lui Vasile Blaga, încrederea alegătorilor dreptei în loialitatea lui Antonescu faţă de PDL ar urma să fie ancorată nu atât în ideea că liderul liberal s-ar fi trezit la realitate după ruperea USL, ci pur şi simplu trecerii PNL de la ALDE la PPE: “Credeţi că poţi să faci ce vrei în PPE? Asta e dovada că vor milita pentru un stat de drept”.

    Această strategie defensivă faţă de adversari este dublată de o alta, ofensivă faţă de electorat, respectiv de speriere a lui cu aceleaşi lozinci vechi bazate pe demonizarea totală a adversarului: PSD agită pericolul de reînviere a “dictaturii băsiste” prin orice fel de alianţă a dreptei, în timp ce partidele de dreapta agită pericolul de reînviere a “dictaturii comuniste” dacă la Cotroceni ajunge candidatul PSD. Cât despre electorat, acesta va decide, ca de obicei, în ultimul moment pe cine preferă pentru preşedinţie, evident în alte condiţii de motivaţie a prezenţei la vot şi de criterii de alegere decât la europarlamentare.

    În fine, merită observată o inovaţie patentată de partidele româneşti la scrutinul europarlamentar 2014: metoda candidaturii provizorii, de formă sau relative. După ce M.R. Ungureanu a anunţat că el candidează doar de formă, pentru că dacă ar câştiga un mandat, l-ar ceda următorului clasat pe lista FC, a urmat PNL, care i-a comunicat electoratului său doar după alegeri decizia mai veche a lui Crin Antonescu de a trece partidul de la ALDE la PPE. PSD nu s-a lăsat mai prejos, printr-un Victor Ponta care a oprit-o aproape cu voioşie pe Ecaterina Andronescu, a doua plasată pe lista partidului pentru PE, să-şi preia mandatul de europarlamentar, sub motivul că are mai mare nevoie de ea pentru “bătăliile din ţară”.

     

  • Crin Antonescu RENUNŢĂ la candidatura la prezidenţiale

    “Vreau să anunţ o decizie legată de candidatura la preşedinţia României:  ştiu, sau cel puţin consider, că sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea. Spun acest lucru pentru că am forţa, personalitatea, conturul, experienţa politică necesară, ideile, vizunea, şi capacitatea de a lupta pentru ca la toamnă PSD să nu pună mâna pe preşedinţia României”, a precizat Antonescu.

    El a arătat că ştie, în acelaşi timp, foarte bine clasa politică românească, cunoaşte dreapta  românească şi pe toţi cei care revendică această titulatură, cunoaşte presa românească şi modul în care se produc şi se desfac pe piaţă opinii şi curente de opinie.

    “Nu pot să nu ţin cont de toate aceste lucruri. Ştiu că oamenii politici adevăraţi sunt cei care schimbă sondajele,  nu sondajele schimbă oameni politici adevăraţi. (…) Am tot ce e necesar pentru aceast luptă, nu am timp să demontez fixaţii, să vindec resentimente, să lărgesc orizontul unor mărginiri”, a adăugat Antonescu.

    El a arătat că nu va candida la alegerile prezidenţiale pentru a favoriza desemnarea urgentă a unui candidat care să fie mai uşor accepat de forţele politice de dreapta sau chiar de presa de dreapta.

    “Conştient că este întru totul urgent ca efortul de unificare a dreptei sa facă paşi cât mai concreţi înainte, că este absolut urgent ca un candidat al dreptei unite să fie desemnat, anunţ intenţia de a nu candida la Preşedinţia României şi de a favoriza în acest fel desemnarea grabnică, rapidă, până la sfârşitul acestei luni sau cel târziu până la 15 iulie a unui candidat care să fie acceptat mai uşor de tot ceea ce înseamnă forţă politică de drepta sau cel puţin cu această pretenţie, de tot ceea ce însemană presă de dreapta sau cel puţin cu această pretenţie, de toţi cei care vor să facă din România o ţară pentru poetoni şi nu pentru baroni”, a spus Antonescu.

    “Nimeni în PNL nu va pune vreodată problema schimbării acestui nume istoric. (…) Chiar dacă nu voi fi preşedinte, şi nu voi mai fi preşedinte, sunt aici, nu plec nicăieri şi garantez că numele şi identitatea PNL nu vor fi sub nicio formă şi sub niciun motiv schimbate”, a precizat Antonescu.

    El a arătat că, în acelai timp, proiectul pentru construirea unui mare partid de dreapta trebuie să continue şi a spus că va asigura, chiar dacă nu din poziţia de preşedinte, cu tot ce îi va sta în putinţă, acest demers în continuare.

    “Azi nu mai există pericolul ca reziduurile clanului pesedist din interiorul PNL să poate deturna mersul PNL în direcţia corectă. Azi nu mai poate fi pusă la îndoială, şi Congresul va ratifica cu certitudine opţiunea noastră naturală, firească, pentru PPE. Azi demersurile pentru construirea unui mare partid de dreapta, în fine, în România sunt demarate”, a subliniat Antonescu.

    El a arătat că, din aceste considerente, pune capăt interimatului său la conducerea PNL, urmând ca membrii BPC să preia de luni atribuţiile preşedintelui.

    “De aceea pun capăt chiar şi interimatului meu, iar luni îi voi ruga pe colegii mei din BPC să preia efectiv toate atribuţiile care trebuie exercitate în această lună care ne desparte de Congresul din 28-29 iunie”, a adăugat Antonescu.

  • Premierul britanic David Cameron a ameninţat cu ieşirea ţării sale din UE, dacă Juncker va deveni preşedinte al CE

    Citând “surse apropiate participanţilor” la summitul care a reunit marţea trecută, la Bruxelles, şefii de stat şi de Guvern din Uniunea Europeană, săptămânalul a anunţat că, în opinia lui Cameron, alegerea lui Juncker ar “destabiliza în acest moment Guvernul britanic, astfel încât va fi necesară organizarea unui referendum” privind prezenţa Marii Britanii în Uniunea Europeană.

    Acest referendum s-ar solda, cel mai probabil, cu refuzul britanicilor de a mai rămâne în componenţa Uniunii Europene, ar fi declarat Cameron, într-o discuţie la care a participat, de asemenea, cancelarul german Angela Merkel.

    Un purtător de cuvânt al Downing Street a refuzat că comenteze aceste informaţii şi să explice poziţia Guvernului Britanic faţă de candidatura lui Juncker.

    “Nu facem comentarii cu privire la potenţialii candidaţi (la preşedinţia Comisiei Europene) în această etapă. Este prea devreme”, a afirmat el.

    Un figură a anilor 1980 nu poate rezolva problemele din următorii cinci ani”, ar fi afirmat premierul britanic, referindu-se la Juncker, potrivit Der Spiegel, care a difuzat sâmbătă extrase din articol.

    După scrutinul european din 25 mai, a început cursa pentru găsirea unui nou preşedinte al Comisiei Europene. Juncker pare bine plasat pentru ca partidele conservatoare pe care le reprezintă să constituie prima forţă din noua adunare, dar un anumit număr de lideri conservatori, inclusiv Cameron, îl consideră prea european şi un om al trecutului.