BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Îşi plimbau câinele şi au dat peste o comoară. Un cuplu din Sierra Nevada a descoperit aur în valoare de peste 10 milioane de dolari

    Doi soţi din Sierra Nevada au descoperit. în timp ce îşi plimbau câinile, peste 1.300 de monede de aur ce au fost estimate la peste 10 milioane de dolari, relatează sfgate.com.

    Cei doi au observat un ceva strălucitor în curtea casei şi, atunci când au încercat să vadă despre ce e vorba, au realizat că este un cufăr. Cei doi au săpat în jurul acestuia şi, când l-au deschis, au avut parte de cea mai mare surpriză a vieţii lor: peste 1.000 de monede din aur, cu o vechime de aproape 200 de ani.

    Cuplul din Sierra Nevada a dus cufărul la evaluator, iar rezultatul a fost unul uluitor: peste 10 milioane de euro. Soţii au pus deja în vânzare comoara şi speră să primească banii cât mai curând.

    Aceasta este cea mai importantă comoară din aur descoperită în Statele Unite.

  • Cum arată PASAJUL Mihai Bravu, deschis circulaţiei duminică

     Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, prezent la inaugurare, a spus că prin acest proiect de infrastructură se închide inelul de circulaţie în partea de sud-est a oraşului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţa “Mediafax Talks about Health Reform”, ediţia a VII-a. Participă Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, şi Sorin Oprescu

     Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi va avea loc la Spitalul Colţea, sala Amfiteatru, începând cu ora 9.30. La conferinţă vor mai fi prezenţi următorii lectori: Conf. Dr. Anca Roxana LUPU – Managerul Spitalului Colţea; Prof. Dr. Ioan COMAN – Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie; Radu COMŞA – Consultant, LAWG; Laurenţiu MIHAI – Director Executiv, APMGR; Radu GĂNESCU – Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC); Rozalina LĂPĂDATU – Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune.

    În cadrul evenimentului vor fi discutate noutăţile din pachetele de servicii medicale şi contractul-cadru în vigoare la 1 iunie şi care sunt beneficiile pentru sistemul sanitar; inovaţia şi cercetarea în sistemul de sănătate; alinierea tratamentelor la standardele UE; strategia Ministerului Sănătăţii privind actualizarea listei de medicamente compensate; criteriile de selecţie a moleculelor; medicamentele noi care ar putea fi admise pe noua listă de medicamente compensate; medicamente noi pentru tratarea cancerului, bolilor cardiologice, bolilor autoimune, diabetului, hepatitei şi efectele acestora asupra calităţii vieţii pacienţilor, dar şi ce soluţii sunt pentru pacienţii cu boli grave.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google vrea să investească 1 miliard dolari în sateliţi, pentru a asigura internet în regiuni izolate

     Compania americană speră să depăşească astfel dificultăţile financiare şi tehnice care au împiedicat în trecut punerea în aplicare a unor obiective similare, notează cotidianul Wall Street Journal.

    Detaliile nu sunt încă stabilite, dar proiectul va începe cu 180 de sateliţi mici de capacitate ridicată, care vor orbita în jurul pământului la altitudini mai joase decât cei tradiţionali. Ulterior, reţeaua s-ar putea extinde, au spus sursele.

    Proiectul Google este condus de Greg Wyler, fondatorul companiei O3b Networks, de comunicare prin satelit, au spus sursele. Google a angajat, de asemenea, ingineri şi de la compania specializată în sateliţi Space Systems/Loral. Wyler, care s-a alăturat recent Google, are în echipă 10-20 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Obama schimbă tonul în lupta împotriva încălzirii globale în privinţa centralelor pe cărbune

     Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) urmează să dezvăluie luni propuneri în vederea reducerii drastice a emisiilor de CO2 pentru ansamblul centralelor termice existente, care reprezintă 40% din totalul emisiilor în Statelor Unite.

    În pofida faptului că gazele naturale capătă tot mai mult teren, cărbunele rămâne o componentă centrală a peisajului energetic american. El este extras în 25 de state, cu Wyoming pe primul loc, urmat de West Virginia, Kentucky, Pennsylvania şi Illinois.

    Sute de centrale pe cărbune, repartizate pe întregul teritoriu american, furnizează aproximativ 37% din electricitatea ţării, devansând gazele naturale (30%) şi domeniul nuclear (19%).

    Calendarul exact şi amploarea măsurilor nu sunt cunoscute încă, însă Washingtonul va stabili obiectivele de reducere a emisiilor pentru fiecare stat american în parte, lăsându-le ulterior o mare marjă asupra modului în care le vor atinge.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în primele patru luni. Din ce ţări au venit cei mai mulţi turişti străini

     Din numărul total de sosiri, cele ale turiştilor români au reprezentat 77,5%, iar restul de 22,5% ale turiştilor străini, ponderi apropiate de cele din perioada ianuarie-aprilie 2013.

    În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa – 79,3% din total, iar din aceştia 85% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

    Sosirile în hoteluri au deţinut în perioada analizată o pondere de 75% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în creştere cu 5,5% comparativ cu primele patru luni ale anului trecut.

    În ceea ce priveşte înnoptările, 77,7% dintre aceste au fost ale turiştilor români, iar restul de 22,3% ale turiştilor străini. Cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,6% din total turişti străini), iar din aceştia 83,7% au fost din ţările Uniunii Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE pregăteşte o serie de măsuri monetare neconvenţionale: “Suntem pregătiţi să acţionăm. Nu suntem pasivi în privinţa riscurilor implicate”

     Opţiunile vor fi discutate la viitoarea şedinţă de politică monetară a liderilor BCE, din 5 iunie, iar 44 din 50 de analişti intervievaţi de Bloomberg anticipează că banca va aduce dobânzile în teritoriu negativ.

    “Suntem pregătiţi să acţionăm. Nu suntem pasivi în privinţa riscurilor implicate de menţinerea inflaţiei la un nivel scăzut pentru mult timp”, a declarat vicepreşedintele BCE Vitor Constancio.

    BCE încearcă să elimine pericolul deflaţiei în condiţiile în care economia zonei euro îşi revine cu greu din criza datoriilor care a pus în pericol existenţa uniunii monetare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liviu Tudor crede in puterea educatiei: “Nu există limite pentru ceea ce poţi obţine prin educaţie”

    Liviu Tudor, preşedintele Genesis Development şi cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România, şi-a făcut un scop din restaurarea valorilor patrimoniale, precum şi din formarea tinerei generaţii. În acest sens, Liviu Tudor, antreprenor cu 24 de ani de experienţă de business pe piaţa locală, s-a implicat activ în proiecte de responsabilitate socială, prin Fundaţia Tudor pe care o patronează, precum şi prin construirea celui mai mare campus privat din România, West Gate Studios.

    „Suntem în pragul unor dezvoltări importante, iar în următorii ani, lucruri spectaculoase se vor întâmpla în această ţară. Tocmai pentru că suntem implicaţi atât de activ în zona de business,    „ am simţit, împreună cu echipa mea, că trebuie să ajutăm la dezvoltarea generaţiei următoare”, explică Liviu Tudor, proprietarul parcurilor de birouri Novo Park şi West Gate, decizia de a construi West Gate Studios.

    În cadrul primului campus privat din România este încurajat voluntariatul, implicarea în activităţi adminstrative şi culturale care permit dezvoltarea personală, schimbul de idei şi acumularea de experienţe importante pentru viitorul tinerilor. În plus, amplasarea complexului în imediata apropiere a parcului de birouri cu acelaşi nume, poziţionează studenţii chiar lângă cele mai importante companii multinaţionale prezente în România, printre care Societe Generale, Ericsson sau Siemens.

    Liviu Tudor şi rolul Clubului de Roma în dezvoltarea tinerilor

    În strânsă legătură cu această viziune de sprijinire a următoarei generaţii este şi implicarea omului de afaceri Liviu Tudor în activitatea Clubului de la Roma, un Think Tank ce reuneşte personalităţi de seamă din întreaga lume. Scopul? Identificarea şi dezbaterea unor soluţii pentru viitorul planetei care au la bază investiţii în educaţie.  În calitate de Secretar General al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma, Liviu Tudor a fost gazda conferinţei „Europa, încotro?”, organizată anul trecut în România, pentru a marca aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea asociaţiei. „După ceea ce văd zilnic în jurul meu, sunt şanse foarte mari ca în următoarele decade să asistăm la îndeplinirea unor lucruri extraordinare. Văd studenţi dedicaţi, cu sete de a învăţa lucruri noi, hotărâţi să-şi facă simţită contribuţia. Nu există limite pentru ceea ce poţi obţine prin educaţie. Cred cu tărie în acest lucru şi de aceea  investesc în educaţie”, declara preşedintele Genesis Development la acea vreme.

    De asemenea, omul de afaceri consideră că pentru a putea asigura o dezvoltare sustenabilă şi de durată, orice popor trebuie să îşi valorifice istoria. De aceea a decis să se implice, prin Fundaţia Tudor, în proiecte de restaurare a monumentelor istorice, fiind chiar el adeptul unui echilibru între avansul tehnologic şi conservarea patrimonoului cultural. Turnul şi Bastionul Măcelarilor din Cetatea Sighişoara, parte a patrimoniului mondial UNESCO şi două case tradiţionale de lemn din Breb sunt doar câteva dintre monumentele ce vor fi restaurate în 2014. 

  • Comisarul pentru Energie al UE leagă proiectul South Stream de poziţia politică a Rusiei în Ucraina

    Într-un interviu acordat publicaţiei Frankfurt Allgemeine Son, Oettinger a spus că discuţiile au ajuns într-un blocaj pentru că Rusia nu vrea să accepte legislaţia UE în domeniul energiei şi pentru că criza din Ucraina a eclipsat orice altă problemă.

    “Vom continua discuţiile cu partenerii ruşi dacă aceştia vor reveni la respectarea practicilor juridice internaţionale şi dacă vor fi dispuşi la o colaborare constructivă, în baza legislaţiei în domeniul energiei“, a afirmat comisarul.

    El a arătat în mod clar că diferendele au fost discutate la nivel tehnic.

    “În actuala situaţie, cu condiţii de război-civil în estul Ucrainei şi fără recunoaşterea de către Moscova a guvernului de la Kiev, în mod cert nu vom ajunge la un acord politic“, a spus Oettinger.

    Gazoductul South Stream va trece pe sub Marea Neagră, din Rusia către Bulgaria, iar de acolo un tronson va fi către Italia, prin Grecia, iar un altul către Austria, prin Serbia, Ungaria şi Slovacia.

    Construcţia conductei are rolul să diversifice rutele către Europa, ocolind Ucraina.

    Potrivit publicaţiei germane, Gazprom a comandat deja conductele pentru tronsonul de sub Marea Neagră, iar instalarea acestora va începe în toamnă.

    Între timp, directorul general al Gazprom, Alexey Miller, a anunţat sâmbătă că Comisia Europeană nu poate opri construcţia South Stream şi că primele livrări de gaze vor ajunge în Bulgaria, prin această conductă, în decembrie 2015.

    În urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a cerut, prin intermediul unei comunicări adresare Parlamentului European, ca proiectul South Stream să fie oprit până când va respecta în totalitate legislaţia europeană.

    La sfârşitul lunii aprilie, Rusia a reclamat UE la Organizaţia Mondială a Comerţului, contestând legislaţia comunitară în domeniul energiei (Third Energy Package).

    Potrivit Comisiei Europene, acordurile interguvernamentale între Rusia şi ţările de tranzit încalcă mai multe reguli europene. De exemplu, Gazprom va fi în cadrul proiectului atât producător cât şi distribuitor de gaz, fapt ce contravine cu regula UE de separare a celor două activităţi, pentru încurajarea concurenţei. Totodată, South Stream urmează să transporte doar gaze ruseşti, în timp ce UE cere ca astfel de proiecte să fie deschise şi altor companii.

    Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare).

    În decembrie 2013, Comisia Europeană a cerut ţărilor participante la proiectul South Stream, inclusiv Bulgariei, să renegocieze acordurile bilaterale cu Rusia, astfel încât să respecte legislaţia comunitară.

    Uniunea Europeană a anunţat, la jumătatea lunii aprilie, că nu mai consideră South Stream o prioritate, iar Parlamentul European a adoptat o rezoluţie fără caracter obligatoriu pentru oprirea proiectului, în contextul crizei din Ucraina.

    Disputele dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009. Tensiunile s-au amplificat între timp, în urma schimbării regimului de la Kiev, a anexării Crimeei de către Rusia şi a violenţelor din estul Ucrainei.

  • UBS este investigată în Belgia pentru spălare de bani şi crimă organizată

    Un purtător de cuvânt al procuraturii din Bruxelles a declarat că investigaţia va fi condusă de judecătorul Michel Claise.

    Angajaţii UBS au contactat belgieni bogaţi, inclusiv directori generali şi sportivi, într-o perioadă de 10 ani, încurajându-i să deschidă conturi nedeclarate în Elveţia, a relatat publicaţia M… Belgique, fără să menţioneze sursa informaţiilor.

    UBS Belgium a contribuit la organizarea transferurilor unor sume mari de bani către Elveţia, potrivit publicaţiei.

    “Practicile de afaceri ale UBS respectă în totalitate legislaţia şi reglementările în vigoare. UBS nu tolerează nicio activitate de sprijinire a clienţilor în scopul evitării obligaţiiloriscale” potrivit unui comunicat al băncii destinat Bloomberg News, în care se mai arată că banca nu are cunoştinţă despre vreo investigaţie preliminară legată de operaţiunile din Belgia.

    Revista a arătat că procuratura belgiană a început ancheta la sfârşitul anului trecut şi se bazează pe mărturii foarte detaliate.

    Băncile europene sunt supuse unei serii de investigaţii legate de acuzaţiile că au manipulat dobânzile interbancare şi cotaţiile valutare, că au ajutat clienţii să evite plata impozitelor, că au spălat bani sau au încălcat sancţiunile impuse de Statele Unite unor state.

    Credit Suisse, a doua mare bancă elveţiană, a plătit în luna mai o amendă de 2,6 miliarde de dolari în SUA după ce divizia sa americană a recunoscut că a ajutat cetăţeni americani să eludeze fiscul.

    Autorităţile americane vor să penalizeze BNP Paribas, cea mai mare bancă din SUA, cu peste 10 miliarde de dolari, pentru a făcut afaceri cu state sancţionate, precum Iran, Sudan şi Cuba.

    UBS a fost amendată cu circa 1,5 miliarde de dolari de autorităţile de reglementare din SUA, Marea Britanie şi Elveţia, în 2012, pentru manipularea dobânzilor interbancare. Banca este încă investigată pentru asociarea unora dintre brokerii săi cu brokeri ai altor companii, pentru manipularea pieţei valutare.

    Preşedintele UBS, Axel Weber, a declarat într-un discurs de la începutul lunii mai că rezolvarea acestor probleme din trecut este o prioritate a băncii.