Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
La Sankt-Petersburg a fost semnat tratatul de constituire a zonei de liber schimb a Comunităţii Statelor Independente (CSI), la care au aderat şapte state ale CSI – Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Rusia şi Tadjikistan. N-au aderat trei state – Azerbaidjan, Uzbekistan şi Turkmenistan.
Tratatul, care va desfiinţa imediat sau progresiv taxele de import şi export pentru o largă categorie de bunuri, ar putea intra în vigoare chiar din ianuarie 2012, a anunţat premierul ucrainean Mikola Azarov, citat de RIA Novosti, iar acum e în studiu posibilitatea ca Rusia şi Ucraina să treacă la folosirea rublei ruseşti în tranzacţiile bilaterale.
Trei dintre membrii CSI – Belarus, Kazahstan şi Rusia – au format deja o uniune vamală în cursul acestui an.
AP citează primele estimări oficiale, potrivit cărora numărul confirmat al persoanelor ucise de cutremur este de peste 85. Mustafa Erdik, şeful centrului seismologic, a declarat însă într-o conferinţă de presă că numărul victimelor omeneşti ar putea fi cuprins între 500 şi 1.000, estimare bazată pe forţa seismului şi pe structura clădirilor din zonele afectate.
Cutremurul s-a produs la o adâncime de 20 km, la 17 km de oraşul Van, capitala provinciei cu acelaşi nume, respectiv la 117 km de Hakkari, 128 km de Karakose şi 194 km de Erevan (Armenia). Centrul de seismologie Kandili de la Istanbul a anunţat că seismul a fost simţit în provinciile Van, Bitlis, Muş, Batman, Diyarbakir şi Hakkari.
Două clădiri s-au prăbuşit în oraşul Van, situat în apropiere de graniţa cu Iranul, conform primarului Bekir Kaya, citat de AP. Una dintre cele două clădiri avea şapte etaje. Zulfikar Arapoglu, primarul din oraşul Erciş, a declarat că sunt circa 50 de răniţi, “mulţi morţi” şi o serie de clădiri distruse. “Avem nevoie urgent de ajutoare, de medici”, a spus Arapoglu la televiziunea NTV, preluată de publicaţia Zaman. “Sunt mulţi oameni sub dărâmături, le auzim strigătele de ajutor. Avem nevoie urgent de ajutor”, a declarat pentru NTV Veysel Keser, primarul din localitatea vecină Celebibagi.
Directoratul prim-ministrului şi Directoratul pentru administrarea situaţiilor de urgenţă au anunţat într-un comunicat oficial că seismul a determinat pagube materiale şi “o serie de victime”, al căror număr nu a fost precizat. Vicepremierul Besir Atalay a estimat ulterior că în jur de 45 de clădiri au fost distruse la Van şi Erciş.
Presa turcă a scris că în zonele afectate s-au întrerupt comunicaţiile telefonice şi curentul electric. Premierul Recep Tayyip Erdogan va pleca la Van pentru a evalua daunele.
Prognoza lor vede o creştere a PIB global, calculat la paritatea puterii de cumpărare, de 3,3% în 2012, faţă de 3,7% cât ar urma să fie în 2011. Pentru zona euro, văzută ca epicentru al riscurilor economice globale, EIU anticipează o scădere a PIB cu 0,3% în 2012, comparativ cu estimarea precedentă privind o creştere cu 0,8%, urmând ca 2013 să consemneze doar o redresare anemică.
Ca efect al crizei din Europa, EIU estimează o creştere economică de 1,3% pentru SUA, sub cea a Japoniei (2,3%), iar estimările de creştere pentru cele mai multe pieţe emergente au fost reduse şi ele în consecinţă. Pentru Europa de Est, EIU prevede o creştere de 3,3%.
“Criza care afectează moneda unică europeană rămâne în epicentrul riscului economic global. Considerăm că decidenţii vor reuşi să asigure supravieţuirea zonei euro, însă criza îşi arată din ce în ce mai mult efectele atât asupra sectorului financiar, cât şi asupra economiei reale”, apreciază analiştii EIU. “Băncile europene rămân sub o presiune accentuată, din cauza temerilor legate de expunerea lor pe obligaţiuni suverane potenţial neperformante. Pieţele financiare globale transmit această incertitudine – alături de îndoieli în legătură cu viabilitatea monedei unice – către restul lumii.”
“Informaţiile circulă, tot ce pot să vă spun este că Poliţia Giurgiu a instrumentat 30 de dosare ale grupării Butoane. Este o grupare care nu este violentă, şi-a spălat gulerele, e mai mult pe infracţiuni economice”, a susţinut Liviu Popa, întrebat fiind de jurnalişti despre presupusa legătură dintre membrii clanului Butoane şi poliţişti din IPJ Giurgiu.
“Faptul că Germania şi Franţa se gândesc la ideea de a introduce impozite speciale pentru speculaţiile bancare, faptul că dreapta britanică lansează planuri pentru crearea de locuri de muncă legitimează mesajul stângii europene, care susţine un stat mai activ, mai implicat, mai responsabil”, argumentează Năstase, în discursul pregătit pentru Consiliul Naţional al PSD.
Europenii “au început să sesizeze inconsistenţa politicilor neoconservatoare”, precum şi ineficienţa măsurilor de austeritate, iar reacţia lor a început să se vadă, continuă Năstase, exemplificând cu rezultatul alegerilor dintr-o serie de state: “Stânga a obţinut, pentru prima dată în istorie, majoritatea absolută în Senatul francez, după ce s-au câştigat alegerile locale, social-democraţii danezi au câştigat alegerile şi au dat premierul, în Germania social-democraţii câştigă land după land, iar în alegerile locale din Italia, stânga a spulberat dreapta lui Berlusconi”.
În acest context, el a criticat faptul că “Guvernul condus de la Cotroceni” continuă “politica falimentară a austerităţii, deşi chiar marile guverne din UE, conduse de neoconservatori, au început să accepte mesajul stângii”. În opinia lui Năstase, preşedintele Traian Băsescu “se găseşte acolo unde s-a aflat permanent de-a lungul carierei sale politice: împotriva curentului. A fost socialist când credea că poziţionarea la stânga va da bine, a trecut la dreapta când criza era pe punctul de a începe şi acum continuă să insiste pe aceleaşi idei demonstrate politic drept falimentare”.
Aceasta înseamnă că, indirect, România, un stat din afara zonei euro, a început să plătească recapitalizarea băncilor din zona euro, “lucru care trebuie spus cinstit şi discutat la Consiliul European”, a spus şeful statului, referindu-se la participarea sa la lucrările Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, de duminică.
“Nu se poate împinge plata facturii împrumuturilor făcute la nesfârşit către guverne care au un nivel foarte ridicat de îndatorare, către state care nu sunt în zona euro şi din păcate şi cele mai sărace, ceea ce este imoral”, a subliniat Băsescu.
“Solicitarea noastră va fi ca în procesul de capitalizare al băncilor care acţionează în România – şi eu cred că în toată zona non-euro – să se ţină cont şi de obligaţia ca băncile să-şi menţină nivelul de expunere în ţările din zona non-euro”, a precizat preşedintele.
El i-a îndemnat pe liderii zonei euro să ia mai repede o decizie privind rezolvarea problemei datoriilor suverane, pentru că, “din cauza situaţiei din Grecia, toată regiunea este contaminată de neîncredere, iar aceasta aici nu este doar responsabilitatea Greciei”.
“Liderii din zona euro, care întârzie la nesfârşit o decizie pentru Grecia, fac foarte mult rău, nu numai Greciei. Băncile greceşti au o expunere majoră pe piaţa românească şi sigur că şi CDS-ul României creşte ca urmare a indeciziilor, a întârzierilor legate de Grecia, iar din acest punct de vedere, poziţia noastră va fi foarte fermă: România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona euro”, a adăugat Traian Băsescu.
“Nimeni nu este obligat să-şi spună codul numeric personal la recensământ dacă dintr-un motiv sau altul nu doreşte să o facă. Oricine poate şi va fi recenzat chiar şi în absenţa acestui CNP”, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, Vladimir Alexandrescu. El a precizat că amenzile sunt doar o soluţie “ultimativă” la care se ajunge doar în cazul unui refuz explicit şi repetat al unor persoane de a răspunde chestionarelor recenzorilor.
Un număr de 1.372.328 de locuinţe şi 3.398.433 de persoane au fost înregistrate în primele două zile ale recensământului.
Morar a exemplificat, între altele, cu cazul unui deputat – Cosmin Popescu, fost lider al PDL Gorj – care a fost condamnat definitiv, dar încă activează în Parlament. Conform şefului DNA, lipsa de pregătire profesională a judecătorilor e de vină pentru întârzierea actului de justiţie sau pentru ratarea completă a unor cazuri. Morar a dat exemplul unui judecător care spunea ca o mită de 4 milioane de euro nu poate fi luată în considerare ca probă, fiindcă este neverosimil de mare.
Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat inspecţia judiciară faţă de afirmaţiile lui Morar, iar Asociaţia Magistraţilor din România, condusă de Mona Pivniceru, a reclamat că şeful DNA încalcă Legea statutului judecătorilor şi al procurorilor, care interzice exprimarea publică de către aceştia a unor opinii despre procese pe rol sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat Parchetul.
Banii vor fi transferaţi Greciei în prima jumătate a lunii noiembrie , după aprobarea prealabilă de către board-ul FMI, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Fără această tranşă, Grecia se confrunta cu posibilitatea de a intra în încetare de plăţi până la sfârşitul acestui an.
Un cerşetor de patru ani din România poate câştiga într-un an în Londra 100.000 de lire sterline, scrie, la secţiunea comentarii a publicaţiei financiare britanice, Mark Deans, director pentru clienţi corporate la compania de servicii de schimb valutar Moneycorp, citând date dintr-un documentar prezentat în emisiunea Panorama de la BBC.
