BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • SCANDALUL LISTĂRII FACEBOOK: Nasdaq, investigată dacă a respectat regulile tehnice

    Evaluarea posibilelor incorectitudini tehnice face parte dintr-o investigaţie mai largă a Comisiei americane pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) referitoare la rolul Nasdaq în oferta publică iniţială a Facebook, inclusiv decizia de a continua tranzacţiile, în pofida disfuncţionalităţilor apărute, au spus sursele.

    SEC analizează şi comunicarea Nasdaq cu participanţii la tranzacţii, a precizat una din surse.

    Încălcarea regulilor de natură tehnică este o problemă minoră faţă de alte probleme legate de oferta publică, dar SEC poate uneori să deschidă acţiuni legale împotriva burselor folosindu-se de aceste deficienţe ca punct de plecare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 28 mai – 3 iunie

    28-30.05
    Adunarea Parlamentară comună UE – statele ACP: Africa, Caraibe, Pacific (Horsen, Danemarca)

    29.05
    Concert Gheorghe Zamfir (Sala Palatului, Bucureşti)

    29.05
    MEET THE CEO cu Radu Georgescu, GECAD – eveniment organizat de BUSINESS Magazin

    30.05
    CE publică sondajul de percepţie economică pentru consumatorii şi companiile din UE în luna mai

    31.05
    Forumul Economic European (Bruxelles)

    31.05
    Eurostat publică estimarea inflaţiei pentru luna mai 2012 în zona euro şi UE

    3.05-3.06
    Muzeul Copilăriei, “Lumea mică a celui mic” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)

    25.05-22.07
    Bienala Internaţională de Artă Contemporană (Centrul Pavilion, Casa Presei Libere, Alert Studio etc. Bucureşti)

  • Mâna scurtă a fiscului

    Ideea era ca acest impozit, reţinut pentru fiecare tranzacţie şi apoi regularizat pentru fiecare an în funcţie de diferenţa dintre câştigurile şi pierderile din tranzacţii pe piaţa de capital şi investiţii în fonduri mutuale, să compenseze renunţarea la declaraţiile trimestriale pe care investitorii le depuneau la fisc până acum, conform reglementărilor introduse de fosta guvernare în 2010.

    Protestele din partea reprezentanţilor pieţei de capital, care au avertizat că puţinii investitori de pe piaţă vor pleca, au avut însă efect la Guvern, care se vede că s-a dovedit sensibil la argumentul că n-ar fi bine să se repete şi cu viitoarele oferte de la Romgaz sau Transelectrica eşecul de anul trecut cu Petrom.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3%
    cu atât a scăzut cifra de afaceri din serviciile de piaţă pentru întreprinderi în luna martie faţă de februarie (serie ajustată), în timp ce faţă de aceeaşi lună din 2012 a scăzut cu 0,5%

    5.363,8 mii capete
    efectivul de porcine la finele anului trecut, situând România pe locul al nouălea în UE

    10,39%
    scumpirea citricelor şi a altor fructe meridionale din decembrie 2011 până în aprilie 2012, cea mai mare dintre toate scumpirile mărfurilor alimentare

    5,6%
    inflaţia anuală din Ungaria în luna aprilie, cea mai mare din UE, urmată de inflaţia din Estonia (4,3%), Cehia şi Polonia (4%)

    12 mld. euro
    excedentul comercial al UE în relaţia cu SUA în ianuarie-februarie, raportat la 11,2 mld. în primele două luni ale anului trecut

    172 mil. euro
    investiţiile străine în România în martie, nivel cu 44% mai ridicat decât în acelaşi interval din 2011

  • Strategia politică a puterii: Pe ei, pe şeful lor!

    Această insistenţă întreţine, pe de o parte, un şah permanent la preşedinte, ale cărui mişcări sunt supravegheate cu grijă spre a se detecta orice posibil motiv de suspendare (de unde şi reticenţa inedită a lui Traian Băsescu de a intra în conflict deschis cu guvernul ori, la reuniunea NATO de la Chicago, cu ministrul Andrei Marga), iar pe de altă parte o efervescenţă legislativă şi procedurală canalizată exclusiv spre limitarea puterilor prezidenţiale şi a puterii tuturor instituţiilor susţinute de Băsescu şi PDL.

    Ignorând complet nevoia de stabilitate politică în plină extindere a crizei din Europa, ba Dan Voiculescu de la PC, ba Radu Câmpeanu de la PNL încearcă să-l preseze pe premierul Victor Ponta să decidă acum suspendarea preşedintelui; gurul PSD Viorel Hrebenciuc propune decalarea prin OUG a alegerilor, care să aibă loc în octombrie; senatorul PSD Georgică Severin şi deputatul PNL Cornel Pieptea iniţiază o lege care facilitează demiterea preşedintelui prin referendum şi scoate deciziile Parlamentului de sub controlul CCR; fruntaşul PNL Dan Mihalache promite “corecţii” în activitatea DNA şi a ANI.

    Pandantul ofensivei anti-prezidenţiale este ofensiva anti-PDL, cu o lege a votului uninominal majoritar într-un singur tur care a trecut de Cameră şi care depinde numai de semnătura aceluiaşi Traian Băsescu spre a căpăta efect la alegerile din toamnă.

  • S-a ieftinit petrolul

    Comentatorii de profil, care susţinuseră mereu că preţul petrolului nu poate merge decât în sus, continuă să mizeze pe viitoare scumpiri, prezentând ca argumente efectul sancţiunilor UE şi ale SUA contra Iranului şi spectrul blocării de către Teheran a strâmtorii Hormuz. Deocamdată însă, mai puternice decât aceşti factori rămân criza datoriilor şi recesiunea din zona euro, anticipaţiile de încetinire a creşterii pentru economia Chinei, întoarcerea Iranului la negocierile cu marile puteri şi oferta în creştere din Irak şi Libia.

    De la 1 până la 23 mai, preţurile petrolului au coborât cu circa 15 dolari pe baril.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Lumea cea nouă

    Sursa: Deutsche Bank

  • Smart Secrets: cât plăteşte România pentru avioanele NATO?

    Cele 14 ţări implicate sunt Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia şi Statele Unite. Avioanele, fabricate de firma americană Northrop Grumann, vor fi folosite la culegerea de informaţii terestre, după cum a explicat preşedintele Traian Băsescu, şi costă 3 mld. euro, dar suma ce îi revine României n-a fost precizată.

    În Germania, ţară participantă la acelaşi program (Allied Ground Surveillance, care va începe în 2015 şi va avea principala bază în Italia), suma care va fi alocată pentru achiziţia avioanelor nu numai că a fost dezvăluită, dar a fost şi supusă aprobării comisiei pentru buget a parlamentului. Berlinul va contribui, prin urmare, cu 483 mil. euro, iar unii parlamentari au protestat, conform unor surse citate de Reuters, pentru majorarea participaţiei germane, faţă de o sumă de 400 mil. euro prevăzută iniţial.

    Nici suma cu care ar urma să contribuie România din 2015 în Afganistan n-ar fi trebuit să fie dezvăluită, a susţinut preşedintele, deşi ministrul de externe Andrei Marga a spus deja că e vorba de 500.000 de dolari. Motivul invocat de Traian Băsescu a fost că “nu vreau ca statele cu contribuţii mai mari sau cărora li se cer contribuţii mai mari să se întrebe de ce dă România doar atât”.

  • Beţe băgate prin gard. Perlele politice ale săptămânii

    “Mai plâng de emoţie, plâng la filme, culmea, din ce în ce mai des. Încep să mă gândesc că oamenii cu cât înaintează în vârstă devin mai sensibili, probabil că asta e” – Elena Udrea, vicepreşedinte PDL

    “M-am uitat pe clasamente ale prim-miniştrilor României din ultimii 150 de ani. Boc nu era pe primul loc în topul celor mai mincinoşi premieri, dar era pe primul loc în topul celor mai caraghioşi premieri ai României” – premierul Victor Ponta

    “Probabil e şi el intrigat că preşedintele nu-i răspunde la multe din… unele dintre ele chiar obrăznicii ale lui Ponta. Preşedintele nu i-a răspuns şi probabil (Ponta) e tot mai intrigat şi tot mai încearcă şi bage băţul prin gard!” – Sebastian Lăzăroiu, fost ministru al muncii

    “Noi, românii, nu putem fi reprezentaţi în acest mod mârlănesc, nu ştiu ce cuvânt să găsesc, îmi pare foarte rău, dar asta e atitudinea” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre atitudinea preşedintelui Băsescu faţă de ministrul Andrei Marga la summitul NATO de la Chicago

    “Constat, fără surprindere, o tulburare majoră a psihicului doamnei Mariana Câmpeanu (…) Pradă unor pusee de delir acut, doamna Câmpeanu susţine că aş fi depozitat, în subsolul unei crame din Ploieşti, mii de biciclete pe care ar urma să le distribui ca mită electorală” – Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor

  • Daţi cu banul pentru zona euro

    ESM va avea o capacitate totală de împrumut de 700 mld. euro, oferind zonei euro o plasă de siguranţă financiară pentru cazuri de urgenţă. Olanda a acceptat să contribuie cu 40 mld. la ESM, reprezentând 4,6 mld. în plăţi eşalonate pe cinci ani şi 35 mld. euro în garanţii de credit. Premierul interimar Mark Rutte a obiectat însă în privinţa circuitului banilor, afirmând că ei n-ar trebui folosiţi în nicio situaţie direct la recapitalizarea directă a băncilor, ci daţi statelor spre a-i administra.

    Germania, la rândul său, intenţiona să supună Bundestagului spre aprobare legislaţia ESM la 25 mai, însă a decis să amâne procesul până după alegerile parlamentare din Franţa, din 10-17 iunie. Cât despre Franţa, acolo parlamentul s-a pronunţat încă din februarie.