BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Percheziţii în şase judeţe, la firme şi la persoane suspectate de evaziune fiscală de 2,5 milioane de lei

    Percheziţiile au loc în judeţele Argeş, Ilfov, Teleorman, Prahova, Vâlcea şi Dâmboviţa, la 47 de adrese, dintre care 22 la sediile unor societăţi comerciale şi 25 la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Potrivit anchetatorilor, din noiembrie 2013 şi până în prezent, 19 reprezentanţi ai unei societăţi comerciale ar fi achiziţionat, comercializat şi procesat produse de morărit, panificaţie şi patiserie, fără a înregistra în evidenţele contabile aceste operaţiuni şi veniturile realizate.

    Prejudiciul produs bugetului de stat prin neplata impozitului pe profit şi a TVA a fost estimat de anchetatori la 2,5 milioane de lei.

    La percheziţii participă 165 de poliţişti de la IPJ Argeş, inspectoratele de poliţie judeţene Ilfov, Teleorman, Prahova, Vâlcea, Dâmboviţa, Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti, precum şi 50 de jandarmi. Acţiunea este sprijinită de Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română şi de Serviciul Român de Informaţii.

  • Percheziţii domiciliare în patru judeţe la membrii unei reţele specializate în fraude bancare în SUA

    Din cele 21 de percheziţii, 14 se desfăşoară în Drobeta Turnu Severin şi satul Dedoviţa din Comuna Cerneţi, din judeţul Mehedinţi, celelalte şapte fiind în judeţele Timiş, Arad şi Hunedoara.

    Potrivit unor surse din cadrul anchetatorilor, liderii grupării sunt din Drobeta Turnu Severin, iar aceştia ar fi condus operaţiunile de imprimare a datelor de pe aproximativ şase mii de carduri bancare din Statele Unite ale Americii, cu ajutorul unui soft special. Membrii grupării identificau cu ajutorul softului respectiv POS-urile vulnerabile de la diferite restaurante şi benzinării din SUA, au precizat sursele citate.

    Ulterior, cu ajutorul unui program informatic, membrii grupării furau datele cardurilor care erau folosite în POS-urile respective, iar informaţiile care ajungeau pe mail erau vândute altor membri care clonau carduri şi scoteau banii.

    Sursele citate au mai declarat că cei care mergeau la bancomate să scoată banii de pe cardurile falsificate primeau un comision de 40% din suma extrasă, care de cele mai multe ori nu depăşea o mie de euro.

    Surse judiciare au precizat, de asemenea, că printre suspecţi este şi fiica unui fost ofiţer de la Serviciul de Investigare a Fraundelor din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi.

    În urma percheziţiilor de miercuri dimineaţă, suspecţii urmează să fie duşi la DIICOT Timiş, pentru audieri.

  • Alexandru Vişinescu, trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii

    Regimul impus în Penitenciarul Râmnicu Sărat de Alexandru Vişinescu nu asigura condiţiile minime de supravieţuire a deţinuţilor, majoritatea foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, aceştia decedând “în urma unui proces lent, dar eficace”, potrivit PICCJ.

    Procurorii arată, în rechizitoriu, că în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, “a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”

    În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, potrivit Parchetului instanţei supreme.

    “Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din anul 1967, erau: foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase şi alte cazuri mai izolate.

    “Condiţiile de viaţă din Penitenciarul Râmnicu Sărat, aşa cum reies din documente şi au fost descrise şi de foştii deţinuţi, au creat premisele apariţiei unor afecţiuni deosebit de grave, soldate în câteva cazuri cu decesul, probând natura abuzivă şi tratamentul neglijent aplicat de comandantul închisorii, lt. col. (r) Vişinescu Alexandru”, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.

    Regimul impus de Vişinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea zece ani.

    “Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic”, au precizat procurorii.

    Din documentele studiate de anchetatori până în prezent, au fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în timpul mandatului lui Vişinescu.

    “De menţionat este şi faptul că regulamentele în materia condiţiilor de detenţie ce erau în vigoare în acea perioadă alcătuiau doar premisele organizării regimului de exterminare în penitenciare şi colonii de muncă, sau îl îmbrăcau într-o formă oficială, în timp ce măsurile concrete luate pentru anihilarea deţinuţilor politici erau lăsate în grija comandanţilor de penitenciare şi doar amendate prin ordine şi recomandări neoficiale venite pe linie de partid”, potrivit rechizitoriului.

    Procurorii au precizat că organizarea şi funcţionarea regimului de exterminare, neputând fi reglementate prin acte oficiale, depindeau de eficacitatea şi inventivitatea comandanţilor de penitenciare, dar şi de obedienţa acestora şi fidelitatea arătată faţă de partid.

    “Repartizarea la conducerea penitenciarelor se făcea şi prin raportare la calitatea deţinuţilor politici şi interesul Partidului pentru eliminarea lor rapidă. Se remarcă faptul că în cadrul Penitenciarului Râmnicu Sărat erau încarcerate preponderent personalităţi ale vieţii politice, lideri ai partidelor istorice, fapt ce a determinat necesitatea numirii unui comandant de penitenciar experimentat în reeducare şi de încredere. Aşa se explică duritatea extremă a comandantului Alexandru Vişinescu şi rezultatele tulburătoare obţinute în procesul de exterminare pus la punct de acesta”, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Dosarul va fi judecat de magistraţi Curţii de Apel Bucureşti.

    Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

    Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor ’50.

    Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 – aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 şi 1976, a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.

    În aprilie 2013, IICCMER anunţa că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

    Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instanţei supreme începerea urmării penale şi împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonelul în rezervă Ioan Ficior (85 de ani), tot pentru genocid, acuzaţie reîncadrată în infracţiuni contra umanităţii, în acord cu prevederile din noul Cod penal.

    În 24 octombrie 2013, Parchetul instanţei supreme a anunţat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficior, pentru genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant, deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava.

    Procurorii au arătat că, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ioan Ficior.

    Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigaţiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954 – decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla. “Alte persoane care au deţinut funcţii de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiţie în perioada următoare”, preciza IICCMER.

    În 11 februarie 2014, IICCMER a depus la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie un denunţ formulat împotriva căpitanului (r) Florian Cormoş, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă.

  • Principala rafinărie de petrol din Irak, luată cu asalt de combatanţi jihadişti

    Rebeli au reuşit să pătrundă în rafinăria de la Baiji, în provincia Salaheddine, iar forţele de securitate apără rafinăria şi încearcă să-i respingă, a declarat oficialul. Confruntările au izbucnit către ora locală 4.00 (4.00, ora României).

    Unele rezervoare au luat foc în incinta rafinăriei, situate la 200 de kilometri nord de Bagdad, potrivit aceleiaşi surse.

    Un angajat a declarat că membri ai forţelor de securitate au fost ucişi sau răniţi în confruntări, iar angajaţii prezenţi au fugit.

    Oficiali au declarat marţi pentru AFP că rafinăria a fost închisă, iar mai mulţi angajaţi au fost evacuaţi din cauza ofensivei jihadiştilor, care au preluat controlul asupra unor porţiuni importante din nordul, estul şi vestul ţării, de la începutul ofensivei pe care au declanşat-o pe 9 iunie.

     

  • MAE: Atacul la adresa minorului român, incalificabil. Aşteptăm aducerea în justiţie a responsabililor

     “Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităţilor franceze să clarifice în cel mai scurt timp circumstanţele în care s-au produs evenimentele de la Pierrefitte-sur-Seine, din data de 13 iunie 2014, relatate de mass-media. De asemenea, MAE îşi exprimă aşteptarea ca autorităţile franceze să ia toate măsurile necesare pentru identificarea şi aducerea în faţa justiţiei a persoanelor responsabile de atrocităţile comise asupra unui cetăţean minor presupus de origine română”, se arată în reacţia MAE, după ce un minor rom din România a fost bătut de aproximativ 12 persoane care îl suspectau de comiterea unor spargeri într-o localitate din departamentul Seine-Saint-Denis, în zona central-nordică a Franţei.

    Ministerul Afacerilor Externe consideră “cu totul incalificabil actul căruia i-a căzut victimă minorul agresat” în localitatea franceză Pierrefitte-sur-Seine.

    Potrivit MAE, “un asemenea act nu îşi găseşte absolut nicio justificare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii politici şi ONG-urile din Franţa condamnă dur agresarea adolescentului român

     Preşedintele Francois Hollande a denunţat “acte incalificabile şi nejustificate care încalcă toate principiile pe care este fondată Republica Franţa”, exprimând “indignare” şi cerând găsirea autorilor agresiunii.

    “Este un act inacceptabil, iar cei autorii trebuie găsiţi imediat pentru a fi aduşi în faţa justiţiei”, a afirmat premierul Manuel Valls.

    În contextul în care, potrivit unor informaţii, tânărul rom ar fi fost agresat pentru că era suspectat de spionaj, ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, a reiterat că “forţele de ordine au în mod exclusiv sarcina menţinerii ordinii publice”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Explozie la un gazoduct din Ucraina care alimentează Europa

     Explozia a avut loc la gazoductul internaţional Urengoi-Pomari-Ujgorod, potrivit primelor informaţii, a anunţat ministerul într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicuşor Constantinescu susţine că DNA cere arestarea sa preventivă întrucât s-ar sustrage urmăririi penale

     Într-un comunicat transmis, marţi, prin intermediul avocatului său, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, aminteşte că este internat în SUA, din luna aprilie, pentru tratarea cancerului de prostată de care suferă şi că, până în prezent, a fost supus unei intervenţii chirurgicale, urmând să înceapă radioterapia.

    “Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, este din 9 aprilie 2014 în SUA, pentru tratarea cancerului de prostată, boală incurabilă în România, cu speranţă de supravieţuire mică şi în Europa. Spitalul Universitar John Hopkins din Baltimore – Statul Maryland, USA este instituţia medicală americană unde Nicuşor Constantinescu luptă, alături de echipa medicală, utilizând cele mai noi tehnologii, pentru salvarea vieţii acestuia.

    Nicuşor Constantinescu a fost operat cu ajutorul robotului Da Vinci, extirpându-i-se total şi radical prostata, glandele seminale, ganglionii şi nodulii din pelvis. Tratamentul ambulatoriu administrat de medicii americani, alternat cu reinternări repetate pentru tratarea efectelor secundare (incontinenţă urinară minim trei luni, spasme ale vezicii urinare, reabilitarea funcţiilor şi organelor afectate) continuă şi astăzi, 17 iunie 2014. Drena montată în pelvis colectează încă lichid zilnic în cantităţi mari, împiedicând începerea radio-terapiei cu acceleratori nucleari, pentru prevenirea extinderii celulelor canceroase”, se arată în comunicatul respectiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu trei ani în urmă era falit şi la închisoare. Acum câştigă 300.000 de dolari pe lună

    Poate suna a scenariu de film, însă este povestea lui Jason Fyk, fondatorul WTF Magazine. Acum trei ani, el era falit, în închisoare şi aproape de sinucidere. A folosit Facebook pentru a-şi întoarce viaţa cu 180 de grade.

    Problemele financiare ale lui Fyk au început în 2005, atunci când piaţa imobiliară a luat o turnură ciudată. Fyk era un agent imobiliar tânăr, căsătorit şi cu un copil, iar lipsa banilor a început să îl apese. Lunile au trecut, iar Fyk a înţeles că trebuie să găsească o nouă metodă de a face bani. Câţiva prieteni i-au propus să pornească un website, aşa că a cumpărat domeniul WTFMagazine.com. Acronimul WTF venea “Where’s The Fun”, site-ul fiind practic o colecţie de poze şi clipuri amuzante, relatează Business Insider.

    “Echipa lucra practic fără niciun ban”, povesteşte Fyk. “Încercam să adunăm informaţii şi materiale de peste tot, dar nu aveam nici cea mai vagă idee ce facem”.

    WTF a devenit entitate juridică în septembrie 2010 şi a avut lansarea oficială la începutul anului 2011. Câteva săptămâni mai târziu, Fyk a condus până la Baltimore pentru a intervieva un grup de cascadori. Ajuns în parcare, el a observat că mai mulţi baărbaţi se luaseră la bătaie, drept pentru care a început să filmeze tot incidentul cu telefonul mobil. Printr-o neînţelegere, poliţia americană l-a arestat şi pe Fyk motivând că acesta ar fi aranjat de fapt încăierarea pentru a putea să o posteze pe site-ul WTF.

    Familia bărbatului a folosit ultimii bani pe care îi avea pentru a angaja un avocat; cu toate acestea, a durat două luni până ca el să fie eliberat.

    “Nu puteam să mă angajez la McDonald’s, pentru că aveam nişte facturi uriaşe de plătit”, îşi aminteşte Fyk. “Copilul meu a fost cel care m-a ţinut pe linia de plutire în acea perioadă”.

    Bărbatului i-a venit ideea să scrie o carte despre toate întâmplările prin care trecuse în ultimul timp, însă nefiind un autor cunoscut era greu de crezut că cineva ar fi acceptat să îl publice. “Singura resursă pe care o aveam la dispoziţie era social media, şi era gratuită. Am decis să învăţ tot ce există legat de Facebook şi să creez un fel de mişcare socială care să îmi dea notorietate.”

    Ideea a fost una cât se poate de bună: Fyk a folosit sistemul de pagini business al Facebook şi a creat zeci de astfel de pagini. În prezent, el “controlează” peste 28 de milioane de like-uri. Acestea aduc zeci de milioane de vizite pe siteul său, iar vizitele se concretizează în milioane de dolari, anual, din publicitate.Bărbatul încasează aproape 300.000 de dolari pe lună de pe urma WTF Magazine.

    WTF Magazine are acum 16 angajaţi, iar Fyk a angajat un aşa-numit “ghost writer” care să îi redacteze memoriile.

  • Parteneriat FEDM şi ING Bank pentru redescoperirea identităţii oraşelor româneşti

    „Poveste urbană” este o invitaţie către public să descopere casele vechi, cu valoare arhitecturală, din marile oraşe ale României (Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova şi Constanţa), care sunt neglijate sau pierdute în zgomotul şi agitaţia citadină. Publicul este invitat ca, în lunile iunie – august 2014, să fotografieze casele vechi, cu potenţială valoare istorică, şi să încarce fotografiile online, pe platforma www.povesteurbana.gandul.info.

     

    Pe lângă fotografie, alături de adresă şi câteva informaţii (opţionale) despre anul sau numele arhitectului casei, se caută poveştile imobilului sau ale foştilor proprietari, familii ce au trăit în înfloritoarea perioadă interbelică, sau au trecut prin zbuciumul instalării regimului comunist.

    Fiecare poveste de pe platformă va putea fi îmbogăţită cu informaţii adunate de la public. Acesta poate folosi social media pentru a distribui fotografiile caselor, crescând astfel şansele de a afla cât mai multe detalii despre poveştile oamenilor ce au însufleţit case din jurul nostru.

    „Poveste urbană” este un bilet de călătorie înapoi în timp, o ocazie de a asculta poveştile bunicilor sau de a răsfoi scrisori sau fotografii vechi, o invitaţie de a transforma un drum pe lângă case anonime în povestea fascinantă a oamenilor care le-au făcut şi au trăit în ele vremuri frumoase şi îmbelşugate, momente dramatice la răscrucea ce a schimbat destinul românesc, şi au înfruntat greutăţile unui regim totalitar ce părea infinit”, spune Liliana Şerban, Preşedintele Fundaţiei pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro.

     

    Fotografiile şi poveştile adunate pe parcursul acestei perioade vor fi folosite pentru construirea unui ghid urban mobil – o aplicaţie pentru mobil ce va fi disponibilă, gratuit, în AppStore şi PlayStore, din luna octombrie a acestui an.

    Pentru ING Bank, acesta este un proiect de responsabilitate socială, ce se încadrează în direcţia dezvoltare urbană. Colaborarea cu Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro a pornit în urma unei competiţii de proiecte, lansată de bancă în octombrie, anul trecut.

     

    „ING Bank susţine proiecte de dezvoltare urbană care urmăresc să facă mai bună viaţă în oraş. Aceste proiecte sunt alese în urma unor competiţii de proiecte, unde invităm organizaţiile neguvernamentale să îşi înscrie iniţiativele. În ultimii doi ani, ING Bank a investit peste 100.000 de euro în astfel de proiecte”, spune Iosefina Frolu, Head of Corporate Communication ING Bank. 

     

    Poveste urbană beneficiază de susţinerea Mediafax Group.

     

    ***

    Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro (“FEDM”) creează prin activitatea sa un cadru de cunoaştere, cercetare şi dezvoltare, ca baza a proiectelor de modernizare economică şi socială din România. FEDM a desfăşurat acţiuni de educaţie pe teme sociale, politice şi economice a publicului larg, atât în parteneriat cu companii private şi ONG-uri, cât şi cu finanţare de la Uniunea Europeană, fiind beneficiar sau partener în 3 proiecte cu finanţare UE, derulate în perioada 2010-2012. Un proiect complex desfăşurat în 2013 în partneriat cu Metropolitan Life, intitulat „Sănătatea-i cel mai bun prieten”, a avut ca principale activităţi dezvoltarea unei campanii de educare şi informare a publicului larg în ceea ce priveşte asigurările private de sănătate.

     

    Mediafax Group este o companie construită în jurul conţinutului şi reuneşte cele mai multe branduri-lideri de piaţă din presa românească. Brandurile Mediafax Group sunt: Business – Ziarul Financiar, www.zf.ro; Business Magazin, www.businessmagazin.ro; SPORT&SPECIAL INTEREST – www.prosport.ro, www.liga2.ro, PROMotor, www.promotor.ro, www.go4it.ro, www.descopera.ro; GQ, Playboy; GENERAL – Mediafax Mass-Media News, www.mediafax.ro, www.gandul.info; Mediafax Foto, Mediafax Monitorizare, Mediafax Mobile; WOMEN&ENTERTAINMENT: www.protvmazin.ro, Ce se întâmplă, doctore?, www.csid.ro, The One, www.onemagazine.ro,  www.apropo.ro, www.showbiz.ro, Glamour.

     

    ***

    ING Bank deţine o poziţie solidă pe piaţa bancară românească, oferind o gamă completă de servicii financiare. Din 1994 şi până în prezent, ING Bank şi-a dezvoltat operaţiunile într-un ritm susţinut, prin diversificarea portofoliului de produse şi al celui de clienţi, prin lansarea de noi divizii de servicii şi prin extinderea teritorială. În prezent, ING Bank are peste 200 unităţi bancare pentru companii şi persoane fizice.

     

    ING Bank România face parte din ING Group, instituţie financiară internaţională de origine olandeză care oferă servicii bancare, de asigurări şi de management al activelor unui număr de peste 60 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din 50 de ţări. Cu un personal de peste 130.000 de angajaţi, grupul cuprinde o gamă diversă de companii, care îşi deservesc clienţii sub numele ING.

     

    ING Bank România a început în 2011 un proces de dialog social cu principalii beneficiari locali (clienţi, angajaţi, presă, ONG-uri) pentru a afla care sunt aşteptările şi nevoile acestora. Pornind de la rezultatele acestui proces, ING Bank România şi-a construit strategia de responsabilitate socială corporatistă, urmând trei direcţii: Educaţie financiară si antreprenoriat, Educaţie pentru copiii din grupurile dezavantajate şi Dezvoltare urbană.

     

    Pentru mai multe informaţii, vă rugăm contactaţi:

    Persida Roată, Project Manager, Fundaţia Pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro T: 0755 017 950 E: persida.roata@m.ro

    Roxana Colisniuc, Corporate Social Responsability Officer, ING Bank T: 0752 015 585; E: roxana.colisniuc@ing.ro