Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Au vorbit la telefon 45 de milioane de minute şi au ajuns la un profit de peste 300.000 de euro

    Compania românească de servicii call-center complete Blue Point a înregistrat în prima jumătate a anului 2014 o cifră de afaceri de 2,8 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În cei şapte ani de la înfiinţare, angajaţii companiei Blue Point au vorbit la telefon 45 de milioane de minute şi au realizat 200.000 de vânzări prin telefon. Din 2007, compania a înregistrat anual o evoluţie constantă a cifrei de afaceri, în condiţii de profitabilitate, crescând de la o cifră de afaceri de 281,14 mii lei până la 5449, 63 mii lei anul trecut.  Cea mai mare creştere din punct de vedere procentual a avut loc în 2008, când s-a înregistrat o mărire a cifrei de afaceri cu 150% în comparaţie cu 2007. Un alt moment important a fost anul 2012, în care s-a înregistrat o dublare a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2011, de la 2.251 mii de lei la 4.350 mii de lei. Anul 2013 a fost cel mai profitabil an până în prezent şi a adus companiei un profit de 1.429 mii de lei, în creştere cu 34% faţă de 2012.
    „Au trecut 7 ani în care am avut parte de o creştere treptată, dar constantă, din toate punctele de vedere. Am pornit la drum 5 oameni, cu o investiţie iniţială de aproximativ 40.000 de euro, la care s-au adăugat încă pe atât pentru susţinerea operaţională a activităţii. Ne-am recuperat investiţia după 3 ani şi am decis să reinvestim profitul pentru a creşte calitatea serviciilor oferite. Rezultatele pe care le-am avut ne-au dovedit că a fost cea mai bună decizie. Suntem bucuroşi să spunem că încă avem alături de noi o parte dintre angajaţii şi clienţii de la început. Este o răsplată pentru munca noastră şi o sursă de motivaţie ca să continuăm cu acelaşi avânt”, a declarat Violeta Roşu, managing partner Blue Point.
    Pentru anul 2015, Blue Point îşi propune o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 15% în comparaţie cu 2014 şi o creştere cu circa 30% a numărului de angajaţi.

    Blue Point este o companie de servicii call-center complete, cu capital 100% românesc. Compania are în prezent aproximativ 150 de angajaţi şi are în portofoliu clienţi precum CURS, Heineken, Hochland, IMP, Reader’s Digest, Synevo, Ţiriac Auto, Vodafone şi Xerox.

  • Românii plătesc preţuri mai mari decât nemţii şi media UE pe electronice şi cât spaniolii pe haine

     În UE, doar Bulgaria are preţuri mai mici, reprezentând 48% din medie, cu aproape 10 puncte sub România, potrivit unui raport al Eurostat, biroul de statistică al UE.

    Preţurile la bunuri de consum şi servicii au înregistrat diferenţe mari în rândul statelor membre pe parcursul anului 2013. Danemarca are cele mai mari preţuri – de 140% din medie, urmată de Suedia – cu 130%, Luxemburg şi Finlanda – ambele cu 123%.

    Peste media UE se situează şi Irlanda – cu 118%, Marea Britanie – cu 114%, Olanda – cu 110%, Belgia şi Franţa – ambele cu 109%, Austria – cu 107%, Italia – 103% şi Germania – 102%.

    Preţuri sub nivelul UE au fost raportate şi de Spania – cu 95% din medie, Grecia – 89%, Cipru şi Portugalia – ambele 86%, Slovenia – 83%, Estonia şi Malta – ambele 80%, Cehia, Letonia şi Slovacia, toate trei cu 71%, Croaţia – 68%, Lituania – 65%, precum şi Ungaria – 60%, Polonia şi România – ambele cu 57% şi Bulgaria – cu 48%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • India închide o fabrică de îmbuteliere Coca-Cola pentru că ar consuma prea multă apă

     Fabrica, situată la Varanasi, în statul Uttar Pradesh, a încălcat condiţiile prevăzute în licenţa de exploatare, potrivit unui reprezentant al departamentului pe probleme de poluare.

    “Fabrica a fost închisă în baza deciziei noastre”, a declarat pentru AFP J.S. Yadav, reprezentant al Uttar Pradesh Pollution Control Board.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Economiei: Lucrăm la elaborarea unei scheme de sprijin pentru marii consumatori de gaze naturale

    “Dar se pune întrebarea ce vom face cu micii consumatori de gaze, pentru că este posibil ca la un moment dat preţul reglementat să fie mai mare decât cel de pe piaţa liberă”, a afirmat Niţă, într-o conferinţă, adăugând că această evoluţie a preţului reglementat al gazelor este prognozată pe o perioadă de patru-cinci ani.

    Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat în luna mai că procesul de convergenţă a preţurilor gazelor naturale pentru industrie s-a realizat şi nu mai este nevoie să fie majorate preţurile, aşa cum erau angajamentele faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE).

    “Convergenţa preţurilor gazelor naturale s-a realizat. Nu mai este nevoie să facem creşteri de preţuri pentru industrie, aşa cum erau angajamentele anterioare. Prin adoptarea pachetului propus spre dezbatere publică, preţul final al gazelor naturale nu va mai creşte, existând chiar premise ca să scadă în următoarele luni”, spunea Nicolescu.

    Pentru consumatorii noncasnici de gaze, dereglementarea ar urma să se încheie în 1 octombrie 2014, iar pentru consumatorii casnici în 1 octombrie 2018.

    Pentru dinamizarea pieţei şi creşterea transparenţei, Departamentul pentru Energie propune pentru o perioadă determinată, între 1 iulie 2014 şi 31 decembrie 2018, ca producătorii de gaze naturale să fie obligaţi să tranzacţioneze transparent, nediscriminatoriu şi centralizat un anumit volum de gaze naturale, care va fi stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).

    “Această obligaţie va fi aplicată, în perioada 1 martie 2015 – 31 decembrie 2018, şi furnizorilor de gaze naturale, atât pentru gazele naturale din intern, cât şi pentru cele din import”, potrivit Departamentului pentru Energie.

    Totodată, Departamentul pentru Energie propune ca pentru consumatorii noncasnici să fie stabilită o perioadă tranzitorie de opt luni, necesară încheierii într-o manieră competitivă a unor noi contracte de furnizare.

    România s-a obligat faţă de CE şi FMI să renunţe la preţurile reglementate la electricitate şi gaze. Aceste procese se desfăşoară separat pentru populaţie şi industrie.

    Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, a declarat în ianuarie pentru MEDIAFAX că dereglementarea preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali s-ar putea încheia mai devreme faţă de termenul agreat cu FMI, luna octombrie, având în vedere estimările privind scăderea preţului şi a volumului gazelor importate.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

    Potrivit calendarului de dereglementare, preţul plătit de companii pentru gazele din producţia României va trebui să fie acelaşi cu cel de import. Deocamdată, preţul gazelor româneşti este cu 40% mai mic decât cel de import. Importurile au reprezentat anul trecut aproximativ 20% din consumul de gaze al României.

  • Justiţia franceză cere presei să nu difuzeze fotografia tânărului rom bătut la periferia Parisului: “Locul ei legitim este doar în ancheta penală”

     Site-ul de Internet al cotidianului britanic The Daily Telegraph a publicat miercuri sub titlul “fotografia care va şoca Franţa” imagini cu acest tânăr zăcând întră-un cărucior de supermarket, cu faţa tumefiată şi plină de sânge.

    “Dreptul francez se opune difuzării acestei fotografii a unei victime minore care are dreptul la protecţie absolută a imaginii sale, sub pedeapsa unor urmăriri penale”, a reamintit Sylvie Moisson într-un comunicat.

    “Nu mă îndoiesc că dreptul şi deontologia presei vor împiedica în Franţa orice difuzare a acestei fotografii care nu îşi are locul legitim decât în procedura anchetei penale”, a afirmat ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prometal estimează că afacerile sale vor creşte cu 10% în 2014

    Prometal, unic producător din România de plafoane metalice, estimează pentru acest an venituri în creştere cu 10% faţă de nivelul anului trecut, când a înregistrat o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei.

    Compania împlineşte opt ani de existenţă pe piaţă construcţiilor din România, ajungând ca după investiţii totale de 750.000 de euro, să producă şi să comercializeze, în 2013, 60.000 mp de plafoane metalice speciale şi standard.

    Piaţa autohtonă de plafoane este estimată la 1.000.000 mp, din care plafoanele metalice reprezintă 10%. Conform estimărilor companiei, Prometal a avut anul trecut o cotă de 50% din piaţa de plafoane metalice, cealaltă jumătate fiind completată de importuri.

    ”Chiar dacă acest sector este încă slab dezvoltat, vom asista la o creştere în anii următori, când ponderea clădirilor de birouri care vor fi amenajate cu sisteme de plafoane metalice suspendate va ajunge la 50%. Asta pentru că plafoanele metalice prezintă, în primul rând, o durată de viaţă în exploatare net superioară tavanelor folosite în prezent. După care, parametri superiori de izolare acustică şi termică, reacţia la foc de clasă “0”, rezistenţa în spaţii umede sau în spaţii ce impun un standard riguros de igienă, uşurinţa instalării şi întreţinerii, flexibilitatea încorporării aparatelor de iluminat / de ventilaţie / de siguranţă, varietatea finisajelor şi cromaticii, sunt alte caracteristici tehnice ale plafoanelor Prometal. Toate aceste aspecte duc la eficientizarea costurilor care reprezintă unul dintre principalele obiective ale oricărui sediu de birouri. Acesta este şi motivul pentru care plafoanele metalice devin soluţii fezabile preferate de administratorii sau proprietarii sediilor de birouri”, declară Cătălin Fecioru, director general Prometal.

    Prometal a înregistrat în primele trei luni al acestui an o cifră de afaceri în creştere cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013. Pentru sfârşitul lui 2014 reprezentantul companiei estimează o creştere similară cu cea din prima parte a anului, cu o producţie de aproximativ 66.000 mp de plafoane casetate.

    ”Pentru 2014 estimăm o creştere a cifrei de afaceri cu 10 procente. Linia de producţie a trapelor de vizitare (care permite accesul la instalaţii) şi linia de vopsitorie în câmp electrostatic, care au fost puse în funcţiune la începutul anului 2014, vor avea o contribuţie semnificativă în creşterea business-ului. Investiţia în cele două linii s-a ridicat la 150.000 de euro. De asemenea, se simte o revigorare a pieţei spaţiilor office prin renovarea sediilor de bănci şi a spaţiilor comerciale. în multe din aceste cazuri, tavanele cu fibră minerală se înlocuiesc cu plafoanele metalice. Estimăm că în următorii trei ani, România va urma trendul din Europa, unde aproximativ 70% din piaţa de plafoane este reprezentată de plafoanele metalice.  Acest aspect se va simţi într-un mod pozitiv şi în business-ul nostru”, declară Cătălin Fecioru.

    Prometal, societate membră a grupului Menatwork, este unicul producător din România de plafoane metalice standard şi speciale, cu o capacitate anuală de producţie de 150.000 mp. Compania îşi desfăşoară activitatea pe o suprafaţă de 1000 mp unde se produc şi depozitează peste 30 de tipuri de plafoane: casetate cu structură la vedere şi cu structură ascunsă, tip grilă sau lamelare

    Afi Cotroceni, pasajul de la Piaţa Victoriei, pasajul de la Universitate, sau supermarketurile Kaufland, sunt doar câteva dintre proiectele realizate cu plafoanele metalice fabricate de Prometal.

  • Preşedintele Consiliului Fiscal: Adoptarea euro în 2019 pare o ţintă nerealistă din punct de vedere strict economic

    România şi-a fixat un obiectiv foarte ambiţios pentru adoptara euro, 2019. Sunt raţiuni politice, strategice în spate, mai degrabă decât raţiuni economice. Dacă privim lucrurile din punct de vedere strict economic, deşi nu este posibil, 2019 pare o ţintă nerealistă“, a afirmat joi Dumitru la un summit bancar.

    El apreciază că România are nevoie de “un road-map” care să conducă la realizarea obiectivului şi să permită accelerarea reformelor structurale care să genereze o creştere economică foarte rapidă.

    “Pentru a ajunge de la 47% la un nivel de 60% PIB per capita, nivelul la care cele mai sărace ţări au intrat în zona euro, precum Estonia sau Letonia, deşi sunt mult mai mici şi nu pot fi comparate cu România, ei bine România ar trebui să aibă o convergenţă foarte rapidă cu creştere economică de cel puţin 4-5% pe an. Suntem departe în momentul de faţă”, a spus Dumitru.

    Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că, deşi perspectivele de creştere economică se îmbunătăţesc, nivelul de 3,5% estimat pentru acest an sau chiar mai ridicat, dacă anul agricol este foarte bun, este insuficient pentru a adera la zona euro.

    “La cum arată acum lucrurile, ne putem aştepta la un an agricol peste medie. Dacă excludem agricultura, creşterea economică de anul acesta este mult mai mare decât cea de anul trecut. Dar chiar şi creştere de 3,5% este insuficient pentru a ne atinge obiectivul 2019 pentru adoptarea euro, pentru a atinge acest obiectiv avem nevoie de o creştere economică mult mai mare”, a punctat Dumitru.

    Cheia pentru ca România să ajungă la un avans economic semnificativ mai mare fără a se crea dezechilibre constă în reforme structurale, capitol unde se înregistrează progrese, dar nu la nivelul dorit, de aceea este necesar “road-map-ul” în materie de reforme structurale.

    În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor UE, Dumitru atrage atenţia în ultimele luni se observă o stagnare a ratei de absorbţie, ceea ce indică semnale de alarmă.

    “Nu mai avem proiecte cu care să venim şi pe care să le trimitem spre decontare la Bruxelles, mai ales în zona de transporturi. Ca să accelerăm creşterea economică, absorbţia fondurilor UE este o precondiţie obligatorie”, a conchis Dumitru.

  • Bercea Mondial, adus la DNA, în cazul presupusului trafic de influenţă făcut de Mircea Băsescu

     Duba cu care a fost adus Bercea Mondial a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 13.45, însă acesta este ţinut în continuare în maşină.

    Procurorii l-au citat pe Bercea Mondial pentru a da declaraţii în dosarul deschis în urma plângerii formulate de fiul lui, Florin Anghel, în cazul lui Mircea Băsescu, pentru presupuse fapte de trafic de influenţă.

    Bercea Mondial a spus, din dubă, că o sumă de aproape două milioane de euro ar fi ajuns la şefa DNA, Codruţa Kovesi, la preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, dar şi la Vasile Blaga, despre care susţine că ar fi implicat în acest caz.

    Bercea Mondial a mai spus că nu speră să mai primească înapoi aceşti bani şi că se aşteaptă ca în acest caz să fie condamnat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Consiliului Fiscal: Adoptarea euro în 2019 pare o ţintă nerealistă din punct de vedere strict economic

     “România şi-a fixat un obiectiv foarte ambiţios pentru adoptara euro, 2019. Sunt raţiuni politice, strategice în spate, mai degrabă decât raţiuni economice. Dacă privim lucrurile din punct de vedere strict economic, deşi nu este posibil, 2019 pare o ţintă nerealistă”, a afirmat joi Dumitru la un summit bancar.

    El apreciază că România are nevoie de “un road-map” care să conducă la realizarea obiectivului şi să permită accelerarea reformelor structurale care să genereze o creştere economică foarte rapidă.

    “Pentru a ajunge de la 47% la un nivel de 60% PIB per capita, nivelul la care cele mai sărace ţări au intrat în zona euro, precum Estonia sau Letonia, deşi sunt mult mai mici şi nu pot fi comparate cu România, ei bine România ar trebui să aibă o convergenţă foarte rapidă cu creştere economică de cel puţin 4-5% pe an. Suntem departe în momentul de faţă”, a spus Dumitru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro