BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Bloomberg: Declinul din ultimele 15 luni al preţurilor materiilor prime începe să semene cu o criză

    Un indice Bloomberg pentru contractele futures de mărfuri a scăzut cu 50% de la un maxim atins în 2011, iar opt din 10 cele mai slabe performanţe din indicele Standard&Poor’s 500 au fost înregistrate în acest an de titluri ale unor companii din sectorul resurselor naturale.

    Alcoa, cel mai mare producător de aluminiu din Statele Unite, a anunţat luni că se va diviza în două companii, pe fondul supraproducţiei din piaţă.

    Royal Dutch Shell a anunţat tot luni că renunţă la operaţiunile de forare din largul Alaskăi, din cauza costurilor prea ridicate, în timp ce titlurile traderului de mărfuri Glencore au scăzut cu până la 31% la bursa din Londra, la un minim record.

    “Pe fondul încetinirii activităţilor economice în China şi a incertitudinilor, temerile din piaţă s-au intensificat, iar cererea de mărfuri a scăzut”, a declarat Ed Hirs, director general al unui mic producător de petrol, care predă economia energiei la Universitatea din Houston.

    Preţurile aurului şi argintului au atins niveluri record în urmă cu patru ani, în timp ce cotaţiile petrolului au scăzut la jumătate faţă de iunie 2014, declin accentuat de decizia OPEC din noiembrie de a menţine plafonul producţiei în pofida ofertei în exces. În SUA, preţul gazelor naturale a scăzut la mai puţin de o pătrime din valoarea din 2008.

    Situaţia se va înrăutăţi, avertizează John LaForge şi Warren Pies, analişti la Ned Davis Research Group din Venice, Florida.

    Analiştii consideră că mărfurile ar putea fi în al patrulea an dintr-un ciclu “super-bear” de 20 de ani. Cei doi au analizat ciclurile pieţei mărfurilor începând din secolul 18 şi au conchis că acestea sunt influenţate mai mult de nivelul de încredere a investitorilor decât de factorii fundamentali.

    Elementul pozitiv este faptul că cea mai mare parte a problemelor apar în primii şase ani ai pieţei bear, a arătat LaForge.

    “În sectorul mărfurilor vor avea loc multe falimente, companii care se vor închide. Este nevoie să se întâmple acest lucru pentru ca oferta să scadă”, a explicat analistul.

    O strategie de reducere a datoriilor anunţată acum trei săptămâni de directorul general al Glencore, Ivan Glasenberg, şi un plan de vânzare a unei participaţii la divizia de agricultură a grupului nu au reuşit să oprească declinul titlurilor.

    Investec a avertizat luni că beneficiile acţionarilor vor fi scăzute, dacă preţurile materiilor prime se vor menţine la un nivel scăzut.

    Shell a anunţat luni că grupul va înregistra costuri legate de operaţiunile din Alaska în valoare de circa 3 miliarde de dolari, în timp ce costul unor angajamente contractuale suplimentare se vor ridica la 1,1 miliarde de dolari.

    Alcoa, unul dintre cei mai mari producător de aluminiu la nivel global, se va scinda în două companii listate la bursă, până la jumătatea anului viitor, urmând modelul unui număr tot mai mare de companii care urmăresc accelerarea creşterii prin divizare.

    Scindarea Alcoa va duce la formarea unei companii producătoare de bauxită, alumină şi aluminiu şi a unei alte companii care se va concentra pe inovaţii în produse şi soluţii de inginerie de înaltă performanţă, din materiale multiple, şi pe soluţii destinate pieţelor cu creştere atractivă, a anunţat grupul. Decizia companiei americane ale legătură şi cu concurenţa mare venită din China.

    Pe de altă parte, profiturile companiilor industriale chineze au scăzut cu 8,8% în august, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pierderile agravându-se în pofida a cinci reduceri ale dobânzilor operate din noiembrie de banca centrală chineză şi a eforturilor guvernamentale de accelerare a proiectelor de investiţii.

    Efectele problemelor din China se propagă în întreaga lume. Grupul american Caterpillar a anunţat săptămâna trecută că va renunţa la 10.000 de angajaţi, respectiv 9% din forţa de muncă. Acţiunile producătorului de chimicale Huntsman au scăzut cel mai mult în ultimii patru ani, în urma anunţului că preţurile mici ale titanului vor avea un impact negativ asupra profitului din trimestrul al treilea.

  • Iranul vrea să se relanseze economic, anunţă Rohani, sugerând un schimb de deţinuţi cu SUA

    Într-un interviu pentru postul Public Naţional american de Radio (NPR), Rohani a declarat că Iranul are nevoie de o rată a creşterii economice de 8% pentru a crea locuri de muncă, pentru ca iranienii să o ducă bine, ceea ce necesită investiţii în valoare de 150 de miliarde de dolari. O parte din această sumă urmează să provină din investiţii internaţionale, după anularea sancţiunilor impuse ţării sale, a spus el.

    El a respins drept motive de “gâlceavă politică” unele temeri ale Statelor Unite potrivit cărora Iranul ar putea să folosească bani pentru a susţine Hezbollahul şiit libanez şi alte grupări proiraniene din regiune, înscrise pe lista Statelor Unite ca organizaţii teroriste.

    Rohani a insistat că Iranul are un proces bugetar transparent în privinţa cheltuirii banilor, însă nu a dat asigurări că viitoarele venituri ale ţării sale nu vor fi folosite pentru susţinerea unor grupări armate.

    În acelaşi interviu, preşedintele a mai declarat că acordul în dosarul nuclear este tot mai acceptat în Iran, după ce Corpul Gardienilor Revoluţiei (CGR) a primit asigurări că acesta nu va eroda capacităţile de apărare ale ţării.

    Rohani a confirmat că a discutat recent cu liderii Gardienilor Revoluţiei, care se situează pe o poziţie foarte sceptică în privinţa acestui acord.

    “Având în vedere explicaţiile care le-au fost oferite, atmosfera care domneşte azi în Iran este mult mai liniştită, pentru că li s-a arătat limpede, în mod tangibil, că nu am acceptat niciun fel de limitare care ar avea vreun impact asupra capabilităţilor noastre în domeniul Apărării”, a subliniat el.

    În pofida faptului că nu comandă în mod direct armata, Rohani a dat asigurări că deţine “controlul juridic” asupra bugetului şi a respins sugestii potrivit cărora ar putea apărea probleme în cazul în care inspectori internaţionali ar dori să viziteze baze militare iraniene.

    Rohani, care se află în vizită la New York, unde participă la Adunarea generală a ONU, a sugerat, de asemenea, posibilitatea unor negocieri în vederea efectuării unui schimb de deţinuţi între Iran şi Statele Unite.

    “Dacă putem ajuta la eliberarea unor oameni care sunt deţinuţi acolo, iar ei pot adopta măsuri reciproce, vom saluta această abordare”, a declarat el la o recepţie pentru experţi în Orientul Mijlociu, organizată duminică seara de către Misiunea iraniană la ONU, potrivit ziarului The Washington Post (WP).

    Iranul deţine trei cetăţeni americani, inclusiv un corespondent WP, pe care-l acuză de spionaj în favoarea Statelor Unite şi de propagandă împotriva Iranului.

    Statele Unite au încarcerat 19 iranieni, în legătură cu încălcări ale sancţiunilor impuse Iranului din cauza programului său nuclear.

    Sancţiunile urmează să fie ridicate în mod treptat, în urma acordului din iulie în dosarul nuclear.

  • Duel germano-polonez pe piaţa românească de încălţăminte

    România a devenit a patra cea mai importantă piaţă pentru brandul polonez de încălţăminte CCC după numărul de ma­ga­zine deschise, la doar trei ani de la intrarea pe piaţa lo­cală.

    Brandul CCC, adus în franciză în România,  a ajuns la 36 de unităţi la jumă­ta­tea anului şi va con­ti­nua ex­pan­siunea chiar mai ra­pid în ur­mă­toarea perioadă.

    „Există potenţial pen­tru dublarea re­ţelei sau chiar mai mult. În trei ani am ajuns la 36 de maga­zi­ne, iar pe viitor vom continua ex­pan­siunea chiar mai ra­pid“, spun re­pre­­­zen­tanţii Peeraj Brand Inter­na­tional, gru­pul care a adus pe piaţă fran­ciza CCC.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Fiica actorului Paul Walker a dat în judecată compania Porsche şi o acuză de ucidere din culpă

    Meadow Walker, în vârstă de 16 ani, afirmă în acele documente că Porsche a făcut economie şi nu a instalat anumite elemente de siguranţă în vehicul, iar acestea ar fi putut să evite accidentul în totalitate sau, cel puţin, să îi salveze viaţa lui Paul Walker.

    Paul Walker era pasager într-un automobil Porsche Carrera GT – un model din 2005 – condus de Roger Rodas, care a pierdut controlul asupra vehiculului, înainte de a se izbi de mai mulţi copaci şi de a fi proiectat apoi într-un semafor, în Santa Clarita, la nord-vest de Los Angeles. În urma acelui impact, produs în noiembrie 2013, ambii pasageri au murit.

    Potrivit documentelor depuse în instanţă, Porsche AG era la curent cu faptul că acel model de automobil “prezenta un anumit istoric în privinţa problemelor legate de instabilitate şi menţinere a controlului” şi că centurile de siguranţă erau astfel concepute încât, în cazul producerii unui impact frontal, sistemul de prindere al centurii aflat la nivelul umărului era proiectat către compartimentul din spate al vehiculului, în timp ce dispozitivul de fixare (a centurii) de la nivelul scaunului era proiectat pentru a rămâne la locul său.

    “Acest sistem a tras înapoi pieptul lui Paul Walker cu o forţă de câteva mii de kilograme, rupându-i coastele şi pelvisul, aplatizându-i scaunul şi imobilizându-l cu faţa în sus, făcându-l să rămână în acea poziţie, în viaţă, până când vehiculul a fost cuprins de flăcări, la un minut şi 20 de secunde după impact”, se afirmă în acele documente depuse în instanţă.

    “Dacă aceste defecte de fabricaţie nu ar fi existat în modelul Porsche Carrera GT, Paul Walker ar fi încă în viaţă astăzi”, au adăugat reclamanţii, criticând designul centurilor de siguranţă şi alte chestiuni tehnice.

    Porsche nu a dat nicio declaraţie de presă în cursul zilei de luni. Însă avocaţii contructorului german de automobile au spus în luna aprilie că Roger Rodas s-a făcut vinovat de producerea acelui accident, în cadrul unui proces intentat de văduva acestuia împotriva diviziei nord-americane a grupului Porsche, în noiembrie 2014.

    Avocaţii companiei germane au negat că acel vehicul ar fi prezentat vreun defect tehnic.

    Decesul lui Paul Walker, la vârsta de 40 de ani, a determinat o stopare temporară a filmărilor de la “Furios şi iute 7”, cel mai recent film din această franciză de acţiune, inspirată din universul curselor ilegale de automobile sport şi care l-au transformat pe actorul american într-un star internaţional.

    The Los Angeles Times a publicat un articol în care s-a afirmat că reprezentanţi ai Los Angeles County Sheriff’s Department şi California Highway Patrol au făcut o anchetă şi au ajuns la concluzia că viteza neregulamentară a fost cauza accidentului, nu problemele mecanice. Acelaşi cotidian american a spus că anchetatorii au ajuns la această concluzie după ce s-au consultat cu tehnicienii de la Porsche.

  • Acţiunile asiatice au coborât la minimul ultimilor trei ani şi jumătate

    Percepţia pesimistă a investitorilor este amplificată de evoluţia negativă a preţurilor mărfurilor, care a făcut ca titlurile traderului Glencore să scadă luni cu 29%, la un minim record.

    Acţiunile Glencore au revenit totuşi marţi la o creştere de 6,4%, la bursa din Londra.

    “Investitorii sunt îngrijoraţi de încetinirea puternică a economiei Chinei, dar cel mai mare risc este o recesiune globală, nu doar problema chineză. Dacă te uiţi la Japonia…economia este în stare proastă. Iar situaţia economică nu este bună nici în Europa”, a declarat Steven Leung, director la compania UOB Kay Hian în Hong Kong.

    Indicele MSCI pentru regiunea Asia-Pacific, excluzând Japonia, a scăzut cu 2,3%, la cel mai redus nivel după iunie 2012.

    Indicele Shanghai Composite a coborât cu 2%, iar indicele japonez Nikkei a atins minimul ultimelor opt luni, după un declin de 4,1%.

    Piaţa a fost influenţată de date privind scăderea profiturilor companiilor industriale chineze cu cel mai rapid ritm din ultimii patru ani.

    În SUA, principalii indici bursieri au închis în scădere puternică, la cel mai redus nivel din ultima lună. Indicele S&P 500 a coborât cu 2,6%, Dow Jones cu 1,9%, iar Nasdaq cu 3%.

    Indicele dolarului a scăzut cu 0,2%, la 95,816 puncte, continuând declinul de 0,4% din şedinţa precedentă. Euro a urcat cu circa 0,2%, la 1,1264 dolari pe unitate.

    Cotaţiile petrolului au scăzut luni cu aproape 3%. Preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană este în stagnare marţi la 44,43 dolari pe unitate, iar cel al petrolului Brent la 47,34 dolari pe unitate.

    Preţul cuprului este în scădere cu 0,6%, la 4.937,5 dolari tona, aproape de cel mai redus nivel din ultimii şase ani atins luna trecută.

  • Un investitor al Volkswagen a pierdut aproape 6 miliarde de dolari în 10 zile

    Fondul de investiţii Qatar investment Authority, al noualea cel mai mare fond de stat din lume, era un investor important pentru Volkswagen, însă odată cu scandalul emisiilor, fondul ar fi pierdut 4,8 miliarde de dolari, potrivit lui Charles Stein, Bloomberg.

    Qatar Investment Authority ar mai fi pierdut 1.1 miliarde de dolari datorită faptului că acţiunile  Glencore au atins un nou minim istoric ieri. Declinul puternic înregistrat ieri, când acţiunile Glencore au pierdut la un moment dat 31%, a plasat valoarea acţiunilor companiei cu aproximativ 47% sub preţul pe care investitorii l-au plătit cu numai câteva săptămâni în urmă în cadrul ofertei de acţiuni.

    Fondul deţine 13% din acţiunile preferenţiale ale VW şi 17% dintre acţiunile ordinare.

     

  • Parlamentul Ungariei va dezbate un proiect pentru suplimentarea instanţelor care judecă imigranţi

    Proiectul prevede înfiinţarea a cel puţin două tribunale regionale pentru judecarea imigranţilor clandestini şi a traficanţilor de persoane.

    Până acum, dosarele de acest tip erau analizate doar de tribunalul districtual din Szeged. În cazul în care proiectul va fi aprobat, instanţele din Pecs (sud) şi Zalaegerszeg (vest) vor avea prerogative similare.

    Proiectul a fost propus de parlamentarul Bence Tuzson, membru al formaţiunii Fidesz, aflată la guvernare în Ungaria.

  • Barack Obama cere înlăturarea lui Bashar al-Assad. Vladimir Putin respinge ideea

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a cerut luni, de la tribuna ONU, înlăturarea regimului Bashar al-Assad.

    “Statele Unite sunt pregătite să colaboreze cu orice altă ţară, inclusiv cu Rusia şi Iran, pentru găsirea unei soluţii la conflictul din Siria”, a declarat Obama la Adunarea Generală ONU.

    “Bashar al-Assad a comis acte brutale împotriva propriului popor: o soluţie în Siria trebuie să includă tranziţia spre o nouă administraţie”, a subliniat preşedintele Statelor Unite.

    În schimb, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a pledat pentru combaterea terorismului în Siria, afirmând că susţine menţinerea regimului Bashar al-Assad.

    “Exportul aşa-numitelor revoluţii democratice continuă. Departe de a învăţa din propriile erori, acestea sunt repetate. Este suficient să ne uităm la Orientul Mijlociu şi la nordul Africii… În loc să aducă reforme, ingerinţele străine au generat violenţă, sărăcie şi anarhie socială”, a afirmat Putin. “Vidul de putere din Orientul Mijlociu a început să fie acoperit de militanţi islamişti, de terorişti… Credem că este o eroare enormă să nu cooperăm cu Administraţia şi cu armata siriană. În conformitate cu legislaţia internaţională, trebuie să creăm o largă coaliţie internaţională împotriva terorismului. Este logic că ţările dezvoltate ar trebui să joace roluri în această coaliţie”, a explicat liderul rus.

    Vladimir Putin va avea, luni seară, o întrevedere bilaterală cu Barack Obama, la New York.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 250.000 de morţi.

  • Francois Hollande îl numeşte “călău” pe Bashar al-Assad, cerând înlăturarea liderului sirian

    “În Siria, nu putem face astfel încât victimele să coopereze cu un călău”, a declarat François Hollande, excluzând participarea preşedintelui Bashar al-Assad la procesul de găsire a unei soluţii politice la conflict.

    “Bashar al-Assad este responsabil de haosul din Siria; asistăm la o tragedie cauzată de alianţa terorismului şi de dictatură”, a spus Hollande.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 250.000 de morţi.

     

  • Iohannis s-a întalnit cu Joe Biden, care şi-a exprimat încrederea în lupta anticorupţie

    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis l-a invitat pe vicepreşedintele Joe Biden la Bucureşti, în noiembrie, cu ocazia organizării un mini-summit NATO.

    “Am avut, evident, în primul rând, discuţii despre Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, împreună am evaluat acest parteneriat care este unul foarte bun, foarte puternic. Partea politică, partea militară sunt excelente şi am convenit să încercăm să lucrăm şi pe partea economică, un parteneriat de acest fel trebuie să aibă partea economică foarte substanţială”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    De asemenea cei doi au discutat despre situaţia din România, potrivit sursei citate, vicepreşedintele Biden exprimându-şi “mulţumirea faţă de mersul lucrurilor în domeniul combaterii corupţiei” şi “încrederea” în continuarea acestui demers.

    “Am evaluat împreună unele chestiuni legate de securitate, securitatea în special a României, sigur, având în vedere că suntem plasaţi într-o zonă cu probleme. Am discutat despre situaţia din Ucraina, am discutat însă şi despre noua bază de la Deveselu, care va fi dată în funcţiune probabil încă în cursul acestui an. Avem o colaborare în acest domeniu foarte bună”, se mai arată în comunicat.

    Un alt subiect abordat a fost criza în care se află acum Europa, numărul mare de refugiaţi care vin în Europa şi modul în care vom gestiona această criză, dar şi situaţia Republicii Moldova.

    Preşedintele a fost însoţit de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ambasadorul României la Washington, Liviu Maior, şi de consilierul prezidenţial pe probleme de politică externă Lazăr Comănescu.

    Şeful statului urmează să participe la dineul oficial oferit şefilor de state prezenţi la Adunarea Generală a ONU de preşedintele Barack Obama, în cursul serii.