Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Regele Abdullah al Iordaniei cere combaterea terorismului, numindu-l “un al III-lea război mondial”

    În discursul la ONU, regele Iordaniei a vorbit despre lupta împotriva reţelei teroriste sunnite Stat Islamic, despre situaţia din Ierusalim şi despre criza refugiaţilor sirieni.

    “Viitorul omenirii este ameninţat de islamiştii care sunt activi la nivel global”, a spus regele Abdullah al Iordaniei.

    “Aceste grupuri care se abat de la doctrina islamului se folosesc de suspiciune şi de ignoranţă pentru a-şi extinde puterea; mai rău, îşi arogă libertatea de a distorsiona cuvântul lui Allah, pentru a justifica cele mai atroce crime”, a spus suveranul iordanian.

    “Suntem toţi uniţi în convingerea că aceste forţe trebuie învinse. Trebuie să ne imaginăm cum ar arăta viitorul nostru într-o lume cu crime masive, cu decapitări publice, cu sclavie. Eu am numit această criză un al III-lea război mondial şi cred că trebuie să ripostăm cu intensitatea adecvată. Sunt necesare acţiuni colective pe toate fronturile”, a insistat regele Iordaniei, pledând pentru o campanie ideologică globală împotriva extremiştilor.

    “Comunitatea globală trebuie să îşi unească eforturile, să iubească aproapele şi să manifeste respect pentru cei diferiţi faţă de noi”, a cerut regele Abdullah al II-lea.

    “Fenomenul terorismului, care are efecte grave, necesită abordări politice, economice şi de securitate ale tuturor naţiunilor şi popoarelor. Este clar că tensiunile şi conflictele au contribuit la apariţia organizaţiilor teroriste. În plus, comunitatea internaţională are obligaţia de a găsi soluţii şi a ajuta milioanele de refugiaţi din regiunea Orientul Mijlociu”, a pledat suveranul iordanian.

     

  • Clienţii BCR cu credite garantate îşi pot reduce ratele în medie cu 20 la sută, prin refinanţare

    Directorul Grup Retail BCR Iaşi, Anca Hreamătă, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că toţi clienţii băncii care au achiziţionat credite în anii de boom economic, când dobânzile erau mai ridicate, pot obţine o refinanţare, beneficiind de rate reduse în medie cu până la 20 la sută.

    Ea a dat ca exemplu un credit achiziţionat în 2007, în valoare de 35.000 de euro, pe 30 de ani, la care prin noua ofertă a băncii rata se reduce de la 301 euro la 202 euro. În cazul unui credit de 124.000 de euro, luat tot în 2007, rata lunară se reduce de la 1.068 de euro la 731 de euro.

    “Rata dobânzii actuale la creditul de 124.000 de euro este de 9,67 la sută, iar noua ofertă presupune scăderea dobânzii la 4,95 la sută. Condiţia este ca solicitantul refinanţării creditului să nu fi avut restanţe la plata ratelor mai mari de 90 de zile”, a declarat Anca Hreamătă, director Grup Retail BCR Iaşi.

    Ea a precizat că o persoană poate obţine refinanţarea creditului printr-o singură vizită la bancă, fără a mai fi nevoie de o analiză a dosarului, ci prin încheierea unui nou contract.

    “Campania a demarat la 1 septembrie şi va dura, cel mai probabil, până la finele acestui an. Nu e nevoie de adeverinţe de venit, o singură vizită la bancă e suficientă”, a spus Anca Hreamătă.

    Nicoleta Deliu, şeful departamentului de comunicare al BCR, a spus, în aceeaşi conferinţă de presă, că la nivel naţional peste 50.000 de clienţi ai băncii pot beneficia de această ofertă, costul campaniei BCR ridicându-se la 200 de milioane de euro.

    Reprezentanţii BCR susţin că sistemul bancar a învăţat lecţia anilor de criză, estimând o creştere în următorii ani pe segmentul creditare, dar că “în următorii zece ani va guverna prudenţialitatea”.

    “Suntem deschişi să plasăm banii pe piaţă, să ajutăm la dezvoltarea economiei. Totuşi, estimăm că în următorii zece ani va guverna prudenţialitatea. Creşterea pe creditare este constantă, deşi încă mică, pentru că riscurile sunt ridicate. Nu vor fi creşteri exponenţiale“, a afirmat Anca Hreamătă, director Grup Retail BCR Iaşi.

    Potrivit acesteia, clienţii care au apelat la credite garantate au un venit mediu de 2.500-3.000 de lei, vârsta medie este de 35 de ani şi au studii superioare.

    “Primele reacţii după demararea campaniei BCR sunt bune. Avem clienţi care sunt surprinşi că BCR s-a umanizat, dar sunt şi persoane reticente. Oferta noastră vine în interesul clienţilor, iar toate costurile sunt suportate de bancă”, a precizat Anca Hreamătă.

  • Simona Halep s-a calificat în optimile de finală ale Wuhan Open

    Românca nu a avut probleme în meciul cu Pavliucenkova. Halep a speculat prompt imobilitatea şi lipsa de precizie ale adversarei sale. Returul puternic al rusoiacei a fost eficient doar în primul ghem, câştigat pe serviciul româncei de la 40-0. Apoi Halep a luat patru ghemuri la rând, înainte ca Pavlicenkova să-şi fructifice prima dată serviciul în acest meci. De la 4-2, Halep nu mai cedat decât un ghem până la finalul partidei. Setul I s-a încheiat cu 6-2 după 33 de minute, al doilea a fost mai scurt, 6-1, în 31 de minute.

    “Mă simt foarte bine, este un sentiment extraordinar. Mă bucur că m-am întors aici şi că am câştigat. Am intrat bine pe teren şi sunt încrezătoare. Am vrut să intru pe teren şi să joc cel mai bun tenis al meu. Nu este uşor să joci din postura de principală favorită a turneului”, a spus jucătoarea din Constanţa după întâlnirea de marţi, din turul doi al competiţiei.

    Acesta a fost al şaselea meci câştigat de Halep în faţa Anastasiei Pavlicenkova, din tot atâtea disputate.

    În faza următoare, Halep va juca, miercuri, nu înainte de ora 13.30, în premieră, împotriva sportivei britanice Johanna Konta, locul 66 WTA, venită din calificări.

    Calificarea în optimi este recompensată la Wuhan cu un premiu de 26.000 de euro şi cu 105 puncte WTA.

    Anul trecut, Halep a fost eliminată în turul doi la Wuhan.

     

  • Armin van Buuren, Usher şi Britney Spears, printre vedetele cu cea mai periculoasă prezenţă online

    Un nou studiu, realizat de compania Intel Security, a alcătuit o listă cu cele mai “periculoase” vedete prin prisma căutărilor online, care oferă rezultate ce sunt asociate cel mai adesea cu site-uri ce conţin viruşi informatici.

    În 2015, Topul 10 a fost dominat de muzicieni. Astfel, DJ-ul olandez Armin van Buuren a preluat “coroana” de la prezentatorul TV american Jimmy Kimmel şi ocupă primul loc în acest top insolit – 17,92% dintre rezultatele căutărilor online după numele său conţin link-uri periculoase.

    Cântăreţul country Luke Bryan se află pe locul al treilea cu un risc de 17,64%, iar cântăreţul pop şi R&B Usher ocupă poziţia a treia, cu un risc de 16,67%.

    Topul 10 al vedetelor cu cea mai periculoasă prezenţă online este completat de Britney Spears (16,39%), Jay Z (15,83%), Katy Perry (14,86%), Amy Schumer (14,72%), Betty White (14,03%), Lorde (13,61%) şi Nina Dobrev (13,19%).

     

  • Vladimir Putin denunţă apelurile lui Obama şi Hollande privind înlăturarea lui Bashar al-Assad

    “Am cel mai mare respect pentru omologul meu american şi pentru cel francez, însă ei nu sunt cetăţeni sirieni şi nu trebuie prin urmare să fie implicaţi în alegerea liderilor unei alte ţări”, a declarat Vladimir Putin în cadrul unei conferinţe de presă la sediul Naţiunilor Unite de la New York, după o lungă discuţie cu preşedintele Obama despre Siria.

    Preşedintele rus nu a exclus lansarea de lovituri împotriva grupării Stat Islamic în Siria, în sprijinul oferit aliatului său Bashar al-Assad, şi i-a acuzat pe omologii săi american şi francez că doresc să decidă cine trebuie să conducă ţara devastată de război. Problema din Siria a reprezentat obiectul unei confruntări între Vladimir Putin şi Barack Obama.

    Această întâlnire oficială a fost “constructivă şi (…) în mod surprinzător deschisă”, a spus Putin.

    “După mine, există o bază de cooperare pentru problemele noastre comune”, a spus el. Preşedintele rus a revenit de asemenea, asupra strategiei sale militare şi diplomatice în cazul Siriei.

    La tribuna Naţiunilor Unite, Putin a propus luni dimineaţa o coaliţie internţională extinsă pentru a învinge gruparea Stat Islamic, în susţinerea armatei de la Damasc. El a menţionat de asemenea, colaborarea cu preşedintele iranian Hassan Rohani, un alt aliat al regimului sirian. În schimb, Putin a exclus posibilitatea să trimită în Siria trupe terestre.

    Obama şi Putin au prezentat luni divergenţele lor privind Siria: preşedintele american a spus că al-Assad este un “tiran”, iar cel rus este de părere că el reprezintă singura autoritate legitimă pentru a lupta împotriva grupării Stat Islamic.

  • Filmul “Everest” se menţine pe primul loc în box office-ul românesc de weekend – VIDEO

    Jason Clarke, Sam Worthington, Keira Knightley, Emily Watson şi Jake Gyllenhaal fac parte din distribuţia filmului regizat de cineastul islandez şi distribuit în România de Ro Image 2000. Pelicula documentează călătoria terifiantă a două echipe de alpinişti, afectate de una dintre cele mai puternice furtuni de zăpadă cunoscute de omenire. Curajul le-a fost pus la încercare de cele mai dure elemente ale naturii, alpiniştii dând piept cu obstacole imposibil de trecut, iar obsesia de o viaţă se transformă în luptă pentru supravieţuire.

    Comedia “Internul/ The Intern”, de Nancy Meyers, cu Robert de Niro şi Anne Hathaway în rolurile principale, a debutat pe locul al doilea în box office-ul românesc de weekend, încasând 432.504 de lei, după ce a fost vizionat de 22.200 de spectatori.

    În “Internul”, distribuit în România de Freeman Entertainment, Robert De Niro este Ben Whittacker, un bărbat în vârstă de 70 de ani, care descoperă că pensionarea nu este o decizie atât de minunată precum credea. Profitând de oportunitatea de a avea din nou activitate printre profesionişti, Ben candiează pentru un post de senior intern la un site de modă, înfiinţat şi condus de Jules Ostin (Hathaway).

     

    Lungmetrajul SF “Labirintul: Încercările focului/ Maze Runner: The Scorch Trials”, de Wes Ball, a coborât pe locul al treilea în box office-ul românesc de weekend, cu încasări de 252.566 de lei, şi a fost vizionat de 12.355 de spectatori.

    În “Labirintul: Încercările focului”, cel mai recent capitol din saga “Labirintul”, distribuit în România de Odeon Cineplex, Thomas (Dylan O’Brien) şi prietenii săi din Luminiş se confruntă cu cea mai mare provocare de până acum: căutarea indiciilor referitoare la misterioasa şi puternica organizaţie WCKD. Călătoria lor îi poartă la Scorch, un peisaj părăsit şi plin de obstacole inimaginabile. Împreună cu luptătorii din rezistenţă, locuitorii Luminişului se confruntă cu forţele superioare ale organizaţiei şi descoperă planurile şocante pe care aceasta le are cu ei, potrivit cinemagia.ro.

     

    “Sicario: Asasinul/ Sicario”, regizat de Denis Villeneuve, se află pe locul al patrulea în clasament, după ce a fost vizionat în al doilea weekend de la lansarea pe marile ecrane româneşti de 8.171 de spectatori, încasând 168.207 lei. Filmul, distribuit în România de Freeman Entertainment, este un thriller tulburător despre traficul de droguri, crimele şi teroarea aflate la ordinea zilei la graniţa SUA cu Mexic, cu Benicio del Toro, Josh Brolin şi Emily Blunt în rolurile principale.

    Filmul explorează o lume a întrebărilor dure şi a răspunsurilor crude, în timp ce testează forţa şi emoţiile oamenilor puşi în situaţia de a alege între propriile dorinţe şi moralitate, într-un context în care singurul scop este acela de a supravieţui pentru încă o zi.

    “Mune: Gardianul lunii/ Mune, le gardien de la lune”, de Benoît Philippon şi Alexandre Heboyan, distribuit în România de Freeman Entertainment, a încasat în weekend 148.120 de lei, fiind vizionat de 8.064 de spectatori.

    Animaţia spune povestea unui univers în care ziua şi noaptea se află sub atenta grijă a unor gardieni legendari. Glim, o fetiţă din ceară, visează la aventuri şi uită că este făcută din ceară. Se va topi, dacă se apropie prea mult de Soare, şi va îngheţa în aerul rece al nopţii. Astfel, îşi petrece tot timpul studiind astrologia, fizica şi legendele planetei. Însă, când Soarele şi Luna dispar, Glim decide să pornească în cea mai mare aventură alături de doi noi gardieni.

  • Un număr-record de 522.000 de imigranţi au sosit în Europa traversând Marea Mediterană anul acesta

    Potrivit OIM, până marţi, 522.124 de persoane au călătorit pe mare pentru a ajunge în Europa anul acesta. Aproximativ 388.000 au intrat pe continent prin Grecia, iar peste 175.000 din totalul de imigranţi au venit din Siria, ţară afectată de război care a devenit astfel cea mai mare sursă de refugiaţi.

    OIM a estimat că 2.892 de imigranţi au murit încercând să ajungă în Europa, majoritatea fiind persoane care încercau să ajungă în Italia prin Africa de Nord.

    Acest val de imigranţi exercită presiune asupra Uniunii Europene, determinând mai multe state să-şi închidă graniţele.

    Fluxul de imigranţi de anul acesta a depăşit cu mult recordul anterior, de anul trecut, când 219.000 de persoane au ajuns în Europa.

     

  • Timişoara: Peste 2.000 de locuri de muncă vor fi create prin ridicarea unui nou centru comercial – FOTO

    Reprezentanţii Alpha Group Investments Ltd au anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că investiţia la noul mall se ridică la 90 milioane de euro, centrul comercial urmând să fie construit pe o suprafaţă de 70.000 de metri pătraţi închiriabili, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Conform sursei citate, după construirea noului mall, aici vor fi disponibile peste 2.000 de locuri de muncă.

    ”Suntem parte dintr-un proces de mare amploare. Timişoara Centrum este un produs viu, generator de idei şi de provocări care delimitează o metamorfoză continuă, mai degrabă decât un proces de construcţie. Datorită noilor sale caracteristici, a interesului tot mai crescut din partea pieţei, proiectul a avut o evoluţie fără precedent, întrucât principalele îmbunătăţiri şi avansul înregistrat atât din punct de vedere al structurii, cât şi al designului sunt consecinţa unor eforturi susţinute de a veni cu o soluţie optimă atât pentru chiriaşi cât şi pentru clienţii finali”, a declarat Ali Ergun Ergen, expert în retail care conduce întreg proiectul.

    Timişoara Centrum va avea un country club de 3.000 de metri pătraţi, incluzând un spa, un centru wellness, o sală de fitness, precum şi o piscină pe acoperiş. De asemenea, vor fi restaurante, un cinema multiplex şi o zonă de divertisment, dar şi o clădire de biroruri.

    ”Suntem încântaţi de interesul pentru Timişoara centrum şi de rezultatul eforturilor de închiriere de până acum. Cei mai mari retaileri, al căror răspuns a fost încurajator pozitiv, au demonstrat încrederea în concept, amplasament şi managementul general al proiectului. Important este că o pondere considerabilă au avut-o cererile din partea retailer-ilor de modă care nu sunt prezenţi în oraş. Încă există disponibilitate pentru chiriaşii interesaţi, în special cei regionali. În ceea ce priveşte clădirea de birouri, suntem într-o fază avansată a negocierilor, având acorduri de preînchiriere pentru 50 la sută din suprafaţă”, a afirmat Ali Ergun Ergen.

    Timişoara Centrum va fi finalizat în anul 2017, potrivit investitorilor, şi este amplasat în apropierea centrului oraşului.

    Acesta este cel de-al treilea mall care va fi construit la Timişoara, după Iulius Mall, aflat acum în extindere, şi Timişoara Shopping City, construit de NEPI în sudul oraşului, pe Calea Şagului.

    Noul centru comercial – Timişoara Centrum – este construit de Alpha Group Investments Ltd, divizia de investiţii a grupului Alpha Bank, şi TBE Business Solutions.

    “Am demarat lucrările de demolare a unităţilor existente. Licitaţia pentru lucrările de construcţie s-a încheiat, compania responsabilă de managementul proiectului este TBE Business Solutions, care va coordona întreg procesul, aceasta întrunind toate condiţiile impuse de complexitatea proiectului şi livrarea acestuia la termen. Este o provocare uriaşă care lansează un parteneriat în premieră pentru România, ceea ce ne motivează şi ne responsabilizează în acelaşi timp”, declara, în august, Ali Ergun Ergen, fondator şi managing partner al TBE.

    În cadrul centrului comercial vor exista peste 140 de magazine.

  • Viaţa plină de frustrări a unui proprietar de franciză McDonald’s

    Al Jarvis avea 16 ani când a început să lucreze în cadrul unui restaurant McDonald‘s din Saginaw, un oraş din Michigan, în 1965. Primul său client a comandat un meniu All-American: un burger, cartofi prăjiţi şi un shake pentru 52 de cenţi. În curând, Jarvis ajunsese să lucreze 50 de oră săptămânal şi să recupereze orele pierdute de somn la şcoală. A renunţat chiar şi la colegiu pentru a se ocupa de managementul restaurantelor, iar până în 1977 devenise consultant pentru proprietari de franciza McDonald’s pe care îi ajuta să deschidă restaurante în statul Michigan – descriu jurnaliştii de la publicaţia Business Week povestea unuia dintre cei mai vechi angajaţi al lanţului american de fast-food.

    Ulterior, Jarvis a cumpărat un restaurant McDonald‘s, iar pe parcursul anilor a angajat sute de persoane, a văzut zeci de articole de meniu intrând şi iesind din acesta şi a petrecut 4-5 ore pe zi, cinci sau şase zile pe săptămână, administrând restaurantul. Jarvis a lucrat 50 de ani  la McDonald’s şi, la şase luni după aceasta perioadă, a decis sa vanda cele doua restaurante pe care ajunsese sa le detina. “Când vedeam cozile ce ajunsesera sa se creeze la drive-thru, simteam o durere in stomac. Oamenii erau diferiţi, compania era diferită. Devenise foarte frustrant”, explica el, referindu-se la modul diferit in care functiona compania, un exemplu in acest sens fiind faptul ca devenise imposibil pentru angajati sa livreze rapid produsele cerute de clienti in timp util.

    Există 5.000 de francize McDonald’s în toată lumea, iar acestea genereaza o treime din veniturile companiei, potrivit Business Week. ”McDonald’s a fost extrem de bun cu mine. Cred în brand.” Dar, la fel ca alţi proprietari de franciza, Jarvis se întreabă dacă directorii din sediile centrale ale companiei vor putea să inoveze pentru a-şi respecta promisiunea de a livra in continuare mâncare gustoasă rapid, promisiune făcută la inceputurile comapaniei. Experienţa lui Jarvis sugerează că răspunsul este nu şi, spre deosebire de alţi proprietari de franciza care nu doresc să comunice presei obsevaţiile lor, Jarvis a acceptat să povestească Business Week părerea sa.

    ”Nu cred că ştiu ce vor să facă”, a spus el referindu-se la executivii de top ai McDonald’s. Ei spun ca ar trebui să ne întoarcem la modul iniţial de a face afaceri, apoi fac burgeri customizaţi şi vorbesc despre micul dejun care va putea fi comandat toată ziua.(…) Îmi pare rău pentru manageri şi pentru echipă. Nu aceea este nişa noastră. Noi facem burgeri şi cartofi prăjiţi.”

    Pentru prima dată în cel puţin trei decenii, McDonald’s va închide mai multe restaurante în Statele Unite ale Americii decât va inaugura. Vanzarile celor 59 de locatii inchise au inregistrat scaderi în ultimele 10 trimestre si, potrivit Business Week,  acţiunile companiei au subperformat in indexul Standar&Poor în ultimii trei ani calendaristici. McDonald’s vrea să concureze cu Starbucks, Chick-fil-A şi Jamba Juice, încercând să pună prefixul Mc oricărui trend observant pe piaţa. ”Fac prea multe”, spune Bob Goldin, vicepreşedinte executiv şi cercetător în cadrul Technomic. ”Nu par să mai fie cei mai buni la nimc.”

    În această vară, McDonald’s a crescut salariile angajaţilor din restaurantele deţinute de companie cu cel puţin un dolar peste minimul local. Acest lucru pune de asemenea presiune asupra proprietarilor de franciza. De asemenea, la începutul lunii septembrie, McDonald’s a anunţat că va începe să ofere micul dejun pe parcursul întregii zile în Statele Unite ale Americii, iar acest lucru va aduce schimbări în restaurante care necesită investiţii cuprinse între aproximativ 500 şi 5000 de dolari pentru echipament – presiune care va cădea din nou, mai ales pe proprietari de franciza.

    Restaurantele cumparate de Jarvis functioneaza langa alte restaurant, parte din lanturi internationale: Burger King, Pizza Hut, KFC, Subway, etc. Jarvis a crezut că poate aduce restaurantul la break even în şase luni, iar acest lucru a durat 18.

    Câteva din tensiunile proprietarilor de francize McDonald’s vin de la  sediile centrale ale companiei. McDonald’s deţine doar 18% din restaurantele  deschise în toată lumea, dar controlează terenurile şi clădirile în care se află majoritatea dintre acestea. McDonald’s are o taxă de franciză care variază între 8,5% şi 15% din veniturile unui restaurant, depinzând de locaţie şi de alţi factori. Astfel, operatorii au griji legate de ce rămâne după plata chiriei, redeventelor, fondului de salariu şi a altor cheltuieli. În general, se descurcă bine, scrie Business Week. Jarvis nu a discutat despre veniturile sale cu jurnaliştii de la publicatia americana, dar nu este neobişnuit pentru proprietari să ajungă la venituri cu sume de şase cifre, potrivit lui Arturs Kalnis, profesor de management axat pe studiul francizelor. Un proprietar care în mod obişnuit lucrează în cadrul McDonald s poate să ajungă la un salaraiu de manager de 108.000 de dolari, pe lângă alte beneficii.

    Presiunile asupra proprietarilor de franciza devin mai mari in contextual in care executivii McDonald’s insistă asupra unui nou produs precum cafeaua McCafe şi cer între 15.000 şi 20.000 de dolari pentru un aparat de făcut espresso. Proprietarul de franciza şi nu compania plăteşte pentru acesta.

    Ambele părţi sunt multumite când anumite investiţii determină recuperarea rapidă a costurilor, iar Jarvis oferă exemplul unui spaţiu de joacă deschis în restaurantul său care i-a crescut numărul de clienţi.

    În 2013, McDonald’s a lansat McWrap-ul. Directorii considerau că acest produs este ideal pentru noua generaţie. Politica McDonald’s spune ca 90 de secunde este sunt suficiente pentru servirea fiecărui client, aspect pe care Jarvis l-a găsit imposibil de implementat după introducerea McWrap-ului, a cărui realizare dura cel puţin 20 de secunde.

    Un alt impas de care s-a lovit Jarvis a fost ca, la cererea conducerii McDonald’s, a încercat să ţină deschis restaurantul timp de 24 de ore în 2009. Pentru a menţine break even-ul,avea nevoie de vânzări de 100 de dolari pe oră, dar în intervalul orar 2 a.m. – 4 a.m. obţinea doar 15-20 de dolari. Nu si-a atins tinta de vanzari, astfel ca a renunţat după două luni de funcţionare in acest regim. I-a plăcut totuşi ideea conducerii companiei de a adăuga un al doilea drive thru. Acesta a fost obiectul unei investitii de 100.000 de dolari. Chiar şi aşa, cozile continuau în continuare să apară în timp ce angajaţii lui încercau să livreze comenzile din ce in ce mai complexe. Până la începutul anului 2014, după mai mulţi ani de vânzări lente, Jarvis a decis să vândă ambele sale restaurante.

    ”Adevărul este că am avut rezultate slabe în ultimul timp”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Steve Easterbrook, in cadrul unui interviu citat de Business Week. McDonald’s este în continuare cel mai mare lanţ de restaurante din piaţa fast-food din Statele Unite ale Americii, ce are o valoare totală de 222 de miliarde de dolari. Compania a făcut faţă unor momente dificile, un exemplu al strategiei acesteia fiind în anul 2003, când au lansat strategia ”Plan to Win.” Compania a renunţat atunci la axarea pe deschiderea de noi locaţii în favoarea aducerii de mai mulţi clienţi în cele existente, cu produse mai atractive: spre exemplu, a schimbat modul de realizare a burgerilor, ce au devenit mai suculenţi în urma unui procedeu diferit de pregătire, a adăugat produse solicitate de clienţi, precum băuturile neacidulate ori salatele.

    S-a concentrat pe un serviciu mai prietenos şi mai rapid şi a introdus prima campanie de publicitate globală, ”I m lovin it”, a declarat CEO-ul McDonalds. Easterbrook a declarat că vrea ca McDonald’s să răspundă mai rapid trendurilor în domeniul food şi în acelaşi timp să îmbunătăţească serviciul – prin simplificarea companiei – prin reducerea numărului de produse din meniu şi alocarea de mai mult control proprietarilor de franciza.

    Easterbrook şi-a propus de asemenea să vândă 3.500 din cele 6.700 de restaurante deţinute de companie proprietari de francizalor în următorii trei ani. Compania ar ajunge astfel să deţină 10% din numărul total de restaurante. Spre comparaţie, Burger King deţine doar 1% din lanţul de restaurante.

  • Germania a înregistrat inflaţie negativă în septembrie, prima oară în opt luni

    Preţurile din Germania, armonizate pentru a putea fi comparate cu restul ţărilor europene, au scăzut cu 0,2%, înregistrând cea mai slabă evoluţie din luna ianuarie, după ce în august au înregistrat o creştere de 0,1%.

    Rezultatul este cu mult sub ţinta Băncii Centrale Europene pentru zona euro, de până la 2%.

    Datele finale privind evoluţia preţurilor de consum în luna septembrie vor fi publicate pe 13 octombrie.