Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
Măsura vizează 342.000 de autoutilitare Ford Windstars fabricate în perioada 1998-2003.
Maşinile au fost deja reparate o dată, din cauza unor defecţiuni la puntea spate, dar se pare că problemele nu au fost remediate, astfel că există în continuare riscul unor accidente.
Compania Ford a admis că din cauza defecţiunii s-au înregistrat accidente, dând asigurări însă că nicio persoană nu a fost rănită.
Edilul a spus că, în contractul din 2013, exista posibilitatea ca cei de la ASPA să prelungească pentru încă un an derularea activităţilor.
“Am avut o întâlnire cu directorul general ASPA şi l-am anunţat că nu aceasta este viziunea mea. Cred că a venit momentul în care putem achiziţionat două-trei maşini şi în care să avem angajaţii noştrii, ca să nu mai externalizăm acest serviciu”, a mai spus Ştefănel Marin.
Edilul a precizat că, în cursul acestei săptămâni, ar urma să aibă o nouă întrevedere cu directorul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor.
La începutul acestui an, coordonatorul de proiect al ASPA, Răzvan Băncescu, spunea că 51.200 de câini fără stăpân au fost strânşi din octombrie 2013 până în ianuarie 2015, cei mai mulţi în sectoarele 2 şi 6, din care 30.000 au fost eutanasiaţi.
Băncescu a precizat că, potrivit rezultatelor Planului pentru gestionarea câinilor fără stăpân din Capitală, început în octombrie 2013, 23.000 de câini au fost adoptaţi din octombrie 2013, iar 6.400 dintre adopţii au fost deja verificate. Alţi 16.700 de câini cu stăpân au fost sterilizaţi prin programul Primăriei Capitalei, iar în cadrul programului au fost primite 17.600 de sesizări.
În luna decembrie 2014 a fost înregistrat cel mai redus număr de persoane muşcate de câini fără stăpân din ultimii 30 de ani, respectiv 89, ceea ce înseamnă că numărul incidentelor s-a redus cu 90 la sută faţă de nivelul maxim atins în decembrie 2000, când au fost raportate 948 de incidente, a mai spus Băncescu.
În adăpostul municipalităţii erau, la începutul anului, aproximativ 1.800 de câini, în timp ce numărul animalelor fără stăpân rămase pe străzile Bucureştiului ser ridica la aproximativ 4.000, a precizat Băncescu.
Acesta mai arăta că pentru ridicarea câinilor fără stăpân s-a lucrat cu 15 echipe, care în total au 90 de oameni, în două schimburi, cu 60 de medici veterinari şi trei adăposturi şi cu 45 de angajaţi ai ASPA.
Băncescu a precizat că pentru menţinerea rezultatelor proiectului este necesară continuarea acţiunilor de capturare şi soluţionare a situaţiilor sesizate de bucureşteni, menţinerea dispeceratului non-stop, la numărul de telefon 021944, continuarea verificării adopţiilor şi monitorizare adăposturilor clandestine, dar şi continuarea programului de sterilizare a câinilor fără stăpân. În acest sens, Băncescu a precizat că în 16 luni au fost identificate 24 de adăposturi clandestine.
În ceea ce priveşte menţinera contractelor, Băncescu a arătat că acestea sunt contracte-cadru, cu valabilitate de doi ani, până în octombrie 2015, care vor fi continuate în funcţie de necesităţile municipalităţii.
În 2013, trei firme au semnat contracte cu Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor ca să ridice câinii maidanezi de pe străzile Capitalei – Elen Basic Business, Best Marketing şi Terra Marique. Cele trei firme trebuiau să primească pentru fiecare maidanez prins câte 219 lei, preţul fiind stabilit în urma procedurii de licitaţie.
Contractele cu cele trei firme au fost încheiate pe o perioadă de doi ani, pentru capturarea şi transportul câinilor maidanezi din Capitală. Acestea trebuie să folosească “metode de capturare şi transport minim traumatizante”. În timpul timpul transportului, firmele sunt responsabile de starea câinilor.
Maşinile cu care sunt transportaţi câinii ridicaţi de pe străzi trebuie să ofere “siguranţă, securitate, protecţie împotriva intemperiilor naturii şi aerisire adecvată”, iar fiecare câine să fie pus în cuşcă separată. De asemenea, maşinile puse la dispoziţie de cele trei firme trebuie să fie curate şi vizibil marcate cu denumirea serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân şi să fie folosite exclusiv activităţilor pentru care au fost angajate de ASPA.
După încheierea contractelor au fost mai multe discuţii legate de preţul plătit firmelor pentru prinderea unui câine, dar şi de faptul că acestea nu ar fi avut obiectele de activitate necesare pentru astfel de servicii. Cele trei firme care au participat la licitaţie aveau ca obiecte principale de activitate servicii anexe pentru transporturi terestre sau consultanţă pentru afaceri şi management, dar şi activităţi de asistenţă stomatologică sau intermedieri în comerţul cu mobilă, articole de menaj şi de fierărie, iar una dintre ele a înregistrat pierderi în 2012, potrivit datelor comunicate de acestea autorităţilor financiare.
Reprezentanţii ASPA precizau atunci că cele trei firme au respectat condiţiile cerute în invitaţia de participare la licitaţie, având obiectele de activitate necesare pentru astfel de servicii. “Două dintre aceste firme au în obiectul de activitate servicii anexe pentru transporturi terestre, iar cea de-a treia are în obiectul de activitate servicii veterinare”, spunea atunci Băncescu.
Anunţul a fost făcut cu ocazia Adunării Generale ONU, după ce secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, a avertizat că bugetul pentru operaţiuni umanitare este limitat.
Banii vor ajunge la Agenţia ONU pentru Refugiaţi şi la Programul Alimentar Mondial, a declarat Frank-Walter Steinmeier, ministrul de Externe al Germaniei, ţară care deţine în prezent preşedinţia G7.
O parte din fonduri vor fi donate ţărilor care se confruntă cu un număr mare de refugiaţi – Turcia, Liban şi Iordania, a spus Steinmeier.
“În actualul context, comunitatea internaţională are obligaţia de a se asigura că situaţia nu se agravează”, a argumentat şeful diplomaţiei germane.
Din organizaţia G7 fac parte Marea Britanie, Canada, Germania, Franţa, Italia, Japonia şi Statele Unite.
În afară de G7, la efortul financiar vor contribui Kuwait, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar.
În cadrul Metro Expo vor fi prezentate soluţiile şi programele dezvoltate de companie pentru profesioniştii din domeniile comerţului tradiţional, HoReCa, servicii, companii şi instituţii, precum şi propunerile şi ofertele partenerilor Metro.
“Programul La Doi Paşi va fi relansat în curând, în cursul acestui an, şi va acoperi toate domeniile afacerii clienţilor noştri, de la politica de preţuri până la aşezarea produselor la raft. Am decis să creem un nou concept, mai modern”, a declarat Gilles Roudy, director general, Metro Cash&Carry România.
Printre soluţiile prezentate la Metro Expo se află soluţiile pentru afacerile mici şi mijlocii. Printre acestea se numără programul De-ale Noastre, prin care producătorii locali de legume şi fructe devin furnizori ai reţelei comerciale. În acest moment Metro are peste 100 de agricultori implicaţi şi 45 sortimente de legume şi fructe livrate în reţeaua sa de magazine.
Pentru clienţii profesionişti din domeniul comerţului, la Metro Expo prezintă noul concept al soluţiei destinate magazinelor de convenienţă, LaDoiPaşi, adaptată la noile cerinţe şi evoluţie ale pieţei de comerţ de proximitate. Prin noua identitate vizuală, modelul de amenajare a magazinelor, sortimentul de produse propus, prin sistemele integrate de management şi consultanţă oferite, Metro doreşte să pună la dispoziţia întreprinzătorilor un model complet funcţional de magazin de convenienţă.
Profesioniştii din segmentul HoReCa au ocazia să intre în contact cu cele mai noi programe de specializare a personalului din acest domeniu, reunite sub umbrela proiectului Centrul de Pregătire în Gastronomie. Vizitatorii vor putea asista la demonstraţii culinare ale unor bucătari precum Horia Vîrlan, Antonio Pisaniello sau Nicolai Tand, alături de Silvia Ailincăi, executive chef al Centrului de pregătire în gastronomie, precum şi la sesiuni introductive în arta somelierilor şi barista. Unic în România prin conceptul propus, centrul este loc de training pentru profesioniştii din domeniu.
Metro Cash&Carry a lansat, în cadrul ediţiei Metro Expo 2015, forumurile de comunicare. Acestea au rolul de a aduce în atenţia vizitatorilor cele mai noi subiecte şi teme de discuţie din zona comerţului şi de a prezenta soluţii şi programe ce pot fi utilizate pentru dezvoltarea şi extinderea afacerilor din acest domeniu. Subiectele abordate vor fi de la teme din zona eficientizării afacerilor, promovării online şi până la atragerea de investiţii şi relaţia cu clienţii. Sesiunile de discuţii din cadrul forumurilor vor fi susţinute atât de consultanţi specializaţi ai comerciantului german, cât şi de consultanţi ai principalilor parteneri de afaceri ai companiei.
În cadrul evenimentului sunt aşteptaţi să participe peste 40.000 vizitatori. La eveniment vor putea fi vizitate standurile a peste 260 parteneri.
Metro Cash & Carry este reprezentată în 26 de ţări cu peste 750 de magazine cash & carry. Cu peste 117.000 angajaţi în întreaga lume, compania a atins vânzări de aproximativ 31 miliarde de euro în anul financiar 2013/2014. Metro Cash & Carry este o divizie de vânzări a Metro Group, unul dintre liderii comerţului la scară mondială. În anul financiar 2013/2014, vânzările grupului german au atins cifra de 63 miliarde de euro. Compania are aproximativ 250.000 de angajaţi şi operează aproximativ 2.200 de locaţii în 30 ţări. Grupul reuneşte Metro/Makro Cash & Carry – liderul internaţional în comerţul cu ridicata cu auto-servire, hypermarket-urile Real, Media Markt şi Saturn – lider pe piaţa bunurilor electronice şi electrocasnice din Europa şi magazinele universale Galeria Kaufhof.
Metro Cash & Carry România a deschis primul magazin din România în octombrie 1996, în Bucureşti. Astăzi, reţeaua are magazine în 24 de oraşe: cinci centre în Bucureşti, câte două centre în Braşov, Constanţa, Timişoara şi câte un centru în fiecare din următoarele oraşe: Cluj, Bacău, Iaşi, Craiova, Baia Mare, Piteşti, Galaţi, Ploieşti, Oradea, Sibiu, Suceava, Tg. Mureş, Arad, Deva, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Buzău, Târgovişte şi Turda.
Totodată, BNR va continua gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, potrivit unui comunicat al băncii centrale.
Decizia BNR era aşteptată de analişti, în condiţiile unei inflaţii negative şi a turbulenţelor de pe plan extern.
“Deciziile CA al BNR vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu într-o manieră care să sprijine creşterea economică într-un cadru macroeconomic sustenabil în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare. În acest sens, un mix echilibrat de politici fiscale şi monetare, precum şi progrese în sfera reformelor structurale, sunt esenţiale pentru menţinerea macrostabilităţii, asigurarea unei creşteri economice durabile, continuarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană şi întărirea rezistenţei economiei româneşti faţă de eventuale şocuri sau condiţii adverse pe plan mondial”, arată BNR, în comunicatul extins remis ulterior şedinţei CA.
Banca centrală arată că cele mai recente date statistice relevă continuarea coborârii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ şi o relativă temperare a ritmului de creştere economică, inclusiv pe fondul unor performanţe mai slabe ale agriculturii.
Cu toate acestea, BNR estimează accelerarea creşterii consumului şi investiţiilor private, susţinută de revigorarea procesului de creditare, în lei, în special pentru populaţie, concomitent cu înregistrarea unui avans consistent al costurilor salariale unitare în industrie.
Contextul extern este în continuare marcat de incertitudini în pofida unei recente atenuări a tensiunilor globale, iar pe plan intern mixul de politici macroeconomice este condiţionat de modul în care vor fi transpuse măsurile fiscal-bugetare aprobate sau anunţate recent (noul Cod Fiscal şi creşteri salariale) în configuraţia şi execuţia bugetului pentru anul 2016, menţionează BNR.
Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat la jumătatea lunii iunie că BNR nu va mai reduce dobânda de politică monetară, în condiţiile unei rate negative a inflaţiei şi a unei creşteri economice de circa 4% în acest an.
La şedinţa de politică monetară de la începutul lunii iulie, dobânda-cheie şi ratele RMO au stagnat, pe fondul crizei din Grecia şi al tensiunilor din regiune. Deciziile de politică monetară au rămas neschimbate şi în august, în aşteptarea clarificării situaţiei privind pachetul de măsuri fiscale care trebuia reanalizat de Parlament la finalul lunii.
Ultima tăiere a fost aplicată de BNR în luna mai, când a redus dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 2% la 1,75% pe an, precum şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu 2 puncte procentuale, de la 10% la 8%, măsură care i-a luat prin surprindere pe analişti.
Banca centrală a redus dobânda de politică monetară de patru ori în cursul acestui an şi de cinci ori anul trecut.
Următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc la 5 noiembrie.
“Un acord cu Fondul ar da un plus de credibilitate politicii economice a României. Cred că ne-ar ajuta şi în ceea ce priveşte finanţarea avantajoasă de pe pieţele internaţionale, probabil ar stimula procesele de reformă şi coeziunea mixului de politici”, a declarat miercuri Isărescu, la briefingul după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe probleme de politică monetară.
El a precizat că toate aceste aspecte trebuie decise politic, mai ales în contextul alegerilor parlamentare de anul viitor şi al faptului că acordul va fi dus mai departe de noul guvern.
Isărescu a atras atenţia însă că în luarea unei decizii de către FMI pentru un nou acord va “cântări” destul de mult şi maniera în care s-a încheiat fostul acord.
“Nevoia de finanţare externă poate fi controlată, nu văd un acord axat pe problemele balanţei de plăţi, ci unul axat pe problemele rămase nerezolvate, pe reforme structurale”, a mai spus şeful BNR.
Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat marţi că România va cere în mod oficial FMI, în acest an, încheierea unui nou acord de împrumut, iar negocierile se vor concentra pe implementarea de reforme structurale şi nu pe deficitul bugetar.
Acordul României cu FMI a expirat la 26 septembrie, în condiţiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergenţelor dintre autorităţile române şi oficialii instituţiei în privinţa fiscalităţii. Acordul cu FMI şi Comisia Europeană, de 4 miliarde de euro, a avut caracter preventiv.
Reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat la jumătatea lunii septembrie că România va trebui să solicite Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de cele anterioare.
Într-o versiune preliminară a raportului său anual privind economia suedeză, instituţia cu sediul la Washington a subliniat dificultăţile pe care imigranţii le întâlnesc în găsirea unui loc de muncă în această ţară nordică. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a transmis, de asemenea, că cei care care fug din calea conflictului şi a dificultăţilor mutându-se în statul scandinav i-ar putea asigura acestuia din urmă modelul de prosperitate.
“Piaţa muncii din Suedia a devenit intens polarizată. Deşi rata generală de angajare este ridicată, şomajul se răsfrânge asupra celor slab calificaţi şi a celor născuţi în străinătate”, a notat FMI.
Fondul a cerut partenerilor sociali ai Suediei să ia în considerare măsuri pentru “a se asigura că salariile de început nu reprezintă o barieră pentru ca grupuri cu rată mare a şomajului să beneficieze de un loc de muncă, de exemplu, prin introducerea de grile salariale speciale pentru cei care au nevoie de pregătire la locul de muncă sau prin creşterea flexibilităţii la nivel de companie”.
Suedia dispune de puţine posturi pentru persoane slab calificate, iar regulile stricte de protecţie a muncii fac dificilă concedierea angajaţilor.
Această ţară prezintă una dintre cele mai mari diferenţe în ceea ce priveşte nivelurile de angajare între nativi şi imigranţi dintre membri OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică): 63,5 la sută dintre cei născuţi în străinătate au ocupat un loc de muncă în 2014, în comparaţie cu 77,7 la sută dintre cei născuţi în Suedia. OCDE a explicat această diferenţă prin numărul mic de locuri de muncă pentru persoane slab calificate disponibile imigranţilor “din ţări cu sisteme educaţionale deficitare”, cum ar fi Irak, Afganistan, Eritreea şi Somalia.
Cu toate acestea, “un flux mare de imigranţi reprezintă o oportunitate pentru a asigura modelul social al Suediei”, a transmis FMI.
“Programe de angajare pentru tineri – care combină munca şi pregătirea – ar trebui extinse pentru a-i ajuta pe refugiaţii nou-veniţi să obţină primul post şi să îşi consolideze aptitudinile necesare”, potrivit FMI.
Aproximativ 16 la sută din populaţia Suediei este născută în altă ţară. În 2014, peste 81.000 de persoane au cerut azil în Suedia, şi alte 49.000 au depus cerere în primele opt luni ale anului 2015.
“Ţinta 2019 pentru euro nu mai este fezabilă pentru că ar fi trebuit ca, cel mai târziu în iunie 2016, să intrăm în ERM II, anticamera zonei euro, pentru care pregătirea e complicată. Tehnic nu mai este posibil, char dacă am dori politic”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la briefingul după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale.
Chiar şi în situaţia intrării în anticameră în iunie 2016 cu un efort deosebit de a îndeplini condiţiile, ceea ce este improbabil, dacă nu imposibil, mai există perioada de minimum doi ani în care România trebuie să rămână în aceasta, fără a garanta intrarea în zona euro în 2019 şi demersurile nu trebuie forţate în acest moment.
“Noi avem o abordare pe care am mai spus-o şi o s-o propunem din nou Guvernului, preşedintelui ca, înainte de orice decizie, de stabilirea unei date, să ne facem o foaie de parcurs, trebuie să ştim ce înseamnă atingerea acelei date, o foaie de parcurs care să fie discutată politic, să fie însuşită şi de opoziţie, pentru că la anul suntem în alegeri. Pentru foaia de parcurs trebuie un consens la nivel naţional, mai mult decât unul politic poate”, a adăugat Isărescu.
Şeful BNR a punctat că societatea românească trebuie să înţeleagă că aderarea la euro este un proces complicat, care presupune nu doar schimbarea monedei, ci schimbări în toate componentele societăţii, inclusiv în plan cultural.
“Plus că trebuie să răspundem la mai multe întrebări: comiterul de trecere la euro din ceva fi format? Cât va fi guvernamental, cât va cuprinde partea tehnică din banca centrală, cât va acoperi societatea civilă? Răspunsul la aceste întrebări va veni pe cale de consecinţă”, a precizat Isărescu.
Totodată, el a reamintit că celelalte ţări din regiune care intenţionează să adere la euro nu şi-au fixat o dată anume, ci vor să aştepte pentru când situaţia va fi adecvată sau când condiţiile vor fi îndeplinite.
Start-up-ul Vector Watch, fondat în anul 2013 în România de Andrei Pitiş, care l-a atras în acţionariat şi pe antreprenorul Radu Georgescu şi a devenit un proiect cu ambiţii globale pe piaţa încă în formare a dispozotivelor purtabile “smart”, va lansa în 14 octombrie şi pe piaţa din România colecţia sa de ceasuri inteligente.
“În seara de 14 octombrie, (…) lansăm în România colecţia de ceasuri inteligente Vector Watch”, potrivit invitaţiei transmise media de companie.
Până în prezent ceasurile au fost lansate doar pe piaţa din Marea Britanie, unde compania şi are acum sediul său central. Pe piaţa din Marea Britanie cele 12 variante de ceasuri din colecţie au preţuri între 219 şi 349 de lire sterline.