BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Cum a devenit un băieţel de 12 ani erou medaliat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

    Calvin Graham făcea parte dintr-o familie mare, el fiind cel mai mic dintre cei 7 fraţi. Din cauza tatălui abuziv, el împreună cu unul dintre fraţii mai mari au fugit de acasă. Cei doi s-au întreţinut vânzând ziare şi livrând telegrame în weekend, potrivit Business Insider.

    Avea 11 ani când a decis să se înroleze în Marină, dar avea o problemă. Era minor. Ca să pară mai învârstă, Graham a început să se bărbierească şi şi-a modificat vocea, să pară mai adâncă, iar la înrolare a îmbrăcat hainele fratelelui său. “Aveam aproape 1,60cm şi 56 de kg”, a povestit el. Un prieten i-a falsificat semnătura mamei lui Graham, semnătură prin care-şi dădea acordul ca el să fie înrolat. I-a spus mamei lui că se duce în vizită la rude, în schimb el s-a dus la biroul de înrolare. A trecut de inspecţia iniţială, dar dentistul avea să-şi dea seama că nu are 17 ani. “Dentistul îmi tot zicea că am 12 ani, dar eu o ţineam pe a mea şi îi ziceam că am 17 ani. Într-un final, a spus că nu are timp de mine şi m-a lăsat în pace”, a spus Calvin Graham.

    Pe 15 august 1942 a fost înrolat în marina Statelor Unite. Avea 12 ani, 4 luni şi 12 zile, astfel devenind cel mai tânăr membru al armatei Statelor Unite din timpul celui De-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, Calvin Graham a fost şi cel mai tânăr erou decorat.

    A fost repartizat navei USS South Dakota şi a fost desemnat să se ocupe de încărcarea tunului de 40mm. Nava a participat la bătălia de la Guadalcanal, unde a fost lovită de 47 de ori de tunurile japonezilor. Una dintre explozii l-a aruncat pe Calvin pe scări, cazătură în urma căreia a fost rănit şrapnel şi şi-a pierdut dinţii din faţă. În ciuda rănilor şi arsurilor suferite, băiatul de 12 ani nu s-a ascuns, ci a ajutat răniţii. “Le-am dat ţigări şi am vorbit cu ei toată noaptea. Am îmbătrânit mult în noaptea aia”, a mărturist el.

    Pentru curajul dovedit a primit “Bronze Star”, medalie acordată membrilor forţelor armate ale Statelor Unite pentru serviciul meritoriu într-o zonă de luptă dar şi “Purple Heart”, medalie acordată membrilor forţelor armate ale Statelor Unite care au fost răniţi în timpul războiului.

    Un an mai târziu, mama sa a aflat unde era şi a informat marina în legătura cu vârsta lui reală. În loc să fie eliberat din servicul militar, Graham a fost închis timp de aproape trei luni. A fost eliberat după ce sora lui a ameninţat că o să povestească presei ce s-a întâmplat.  Calvin Graham a fost eliberat însă medaliile i-au fost retras

    La 13 ani Calvin Graham era un “baby vet”, un băiat care nu-şi găsea locul la şcoală şi a ales viaţa de adult, din nou. S-a angajat ca sudor pe un şantier naval, s-a căsătorit şi un an mai târziu avea şi un copil. La 17 ani a divorţat apoi s-a înrolat în armată. Trei ani mai târziu a căzut de pe un dig şi şi-a rupt spatele. Din pricina accidentului a fost nevoit să vândă reviste tot restul vieţii.

    În 1978, preşedintele Jimmy Carter i-a înapoiat medaliile câştigate, cu excepţia Purple Heart, şi a primit şi o sumă de bani din partea guvernului american.


    Zece ani mai târziu, povestea lui a fost subiectul unui film “Too Young the Hero”.

    Calvin Graham a murit în 1992 din cauza unei boli de inimă.

  • IMAGINI ÎN PREMIERĂ de la testele nucleare efectuate de SUA în 1955 – VIDEO

    “Operation Teapot (Operaţiunea Ceainic)”, cum este cunoscută seria de teste din Nevada care a avut loc între februarie – mai 1955, a constat în 14 explozii de dimensiuni mici şi medii. Cea mai mare dintre ele a măsurat 43 de kilotone TNT – mai mult decât bombele lansate de SUA la Nagasaki şi Hiroshima.

    Făcute în timpul administraţiei Eisenhower, în plin război rece cu URSS, testele au avut scopul de a aduce îmbunătăţiri arsenalului nuclear american.

    Site-ul atomcentral.com a publicat, la calitate HD, un colaj din mai multe înregistrări video ale exploziilor, imagini care au fost aduse la lumină după 60 de ani de la evenimente.  

  • ANALIZĂ: Bombardamentele ruseşti sporesc haosul în Siria, potrivit unor experţi – VIDEO

    “Am văzut conflicte incredibil de complicate în trecut”, notează Shashank Joshi, un cercetător de la Royal United Services Institute (RUSI), cu sediul la Londra, citând, între altele, conflictul din Bosnia. “Însă ţările implicate de această dată sunt mult mai puternice, iar mizele mult mai importante”.

    Chiar dacă toţi actorii implicaţi în Siria se declară împotriva grupării Satul Islamic (SI), ei se repartizează în două tabere: susţinătorii regimului lui Bashar al-Assad – în frunte cu Rusia şi Iranul -, şi criticii acestuia – occidentalii, arabii şi turcii.

    Primii îl susţin financiar şi militar pe preşedintele sirian, încă de la începutul insurecţiei, în 2011. Iranul a trimis mii de membri ai Gardienilor Revoluţiei în Siria. Iar începând de miercuri, Moscova efectuează atacuri aeriene.

    “Sub marele slogan al luptei împotriva terorismului, ruşii vizează forţele cele mai eficiente împotriva regimului” sirian, subliniază Zyad Majed, un profesor la Universitatea Americană din Paris. Ei au bombardat, astfel, zone din centrul şi vestul Siriei, unde regimul “a suferit importante înfrângeri în ultimele luni”, precizează el.

    În pofida faptului că sunt aliaţi, Moscova şi Teheranul au totodată “interese diferite”, relevă Shashank Joshi.

    “Rusia se concentrează asupra părţii de nord-vest, cu scopul de a-şi proteja baza navală de la Tartous şi zona din jurul (oraşului) Latakia”, unde s-au instalat, pe aeroport, explcă el. Iranul şiit, la fel ca preşedintele al-Assad, “caută mai ales să protejeze un culoar pentru Hezbollah, în regiunile apropiate de frontiera cu Libanul şi Israelul”.

    Teheranul vrea, de asemenea, să securizeze un loc sfânt şiit de la periferia Damascului – Mausoleul lui Zaynab, şi o zonă majoritar şiită din provincia Idleb (nod-vest).

    Atât pentru Rusia, cât şi pentru Iran, mizele sunt enorme, adaugă Shashank Joshi. “Dacă Iranul pierde Siria, îşi pierde, de departe, principalul aliat în Orientul Mijlociu. Dacă Rusia pierde Siria, ar încasa o lovitură geopolitică”, subliniază el.

    Catastrofă

    Pe de altă parte, opozanţii lui al-Assad s-au regrupat, în urmă cu aproximativ un an, în cadrul unei coaliţii conduse de către Statele Unite, cu scopul de a-i bombarda pe jihadiştii Statului Islamic, dar fără să coopereze cu regimul sirian. De atunci, ei au efectuat aproximativ 2.500 de atacuri aeriene asupra unor ţinte jihadiste, în Siria.

    Dar şi aici motivaţiile sunt diferite.

    În tabăra occidentală, determinarea pare mai slabă. “Statele Unite sunt împotriva lui al-Assad, dar este clar că ele nu doresc să-şi asume prea multe riscuri”, apreciază Shashank Joshi.

    În plus, există şi o Turcie care joacă un rol ambiguu. Suspectată mult timp de complezenţă faţă de SI, Ankara s-a alăturat până la urmă coaliţiei vara aceasta, dar pentru a ataca mai ales bazele din sparele liniilor frontului ale gherilei kurde – o miză naţională.

    Israelul, la fel, ar fi efectuat, potrivit unor surse străine, peste zece atacuri aeriene în Siria, începând din 2013, îndeosebi împotriva unor transporturi de armament destinat Hezbollahului libanez.

    În fine, aceşti actori străini, care susţin fiecare dintre ei diverse grupări rebele, sunt în pericol să se jeneze unii pe alţii, subliniază Colum Strack, de la centrul de reflecţie londonez IHS.

    Pentru a evita orice incident între forţele armate, autorităţile militare şi americanii au început joi discuţii, însă, potrivit acestui expert, întepătrunderea dintre grupările rebele, la sol, va antrena în mod inevitabil fricţiuni.

    “Grupările rebele sunt extrem de amestecate. În contextul în care rebelii susţinuţi de către americani cooperează cu alţi rebeli, este dificil să-i loveşti pe unii fără să-i atingi pe alţii”, apreciază Strack, în contextul în care americanii le-au reproşat ruşilor că au atins un grup format de către CIA.

     

  • Alfred Beck: “Nu cultiv vie pe 52 de hectare doar pentru a bea eu vinul“

    Miliardarul austriac Alfred Beck a investit peste 7 milioane de euro în cinci ani în Crama Liliac, din Transilvania. cheltuiala pare mică, prin comparaţie cu investiţiile făcute în domeniul imobiliar sau în agricultură, sau prin prisma faptului că amb Holding are activităţi în şase ţări. Omul de afaceri a intuit de la bun început potenţialul afacerii, chiar de când a descoperit via din lechinţa, deşi căuta, la acea vreme, să cumpere păduri sau teren agricol.

    Cu un pahar de vin în mână, austriacul Alfred Beck a întâmpinat zeci de musafiri veniţi într-o seară de toamnă să sărbătorească împlinirea a cinci ani de activitate a Cramei Liliac, care produce vinurile Liliac, Crepuscul şi Young Liliac. Seara este motiv de dublă sărbătoare, pentru că austriacul a împlinit rotunda vârstă de 70 de ani; întâmpină invitaţii veniţi la eveniment pe covorul roşu, dar nu-i place să vorbească foarte mult. Discursul său este scurt, iar scena nu pare locul său preferat; răspunsurile la întrebările jurnaliştilor sunt succinte şi mai degrabă sărace în informaţii.

    Este însă una din rarele sale întâlniri cu presa, cel puţin în România, deşi activitatea sa de investitor pe această piaţă a început în perioada anilor ’90. Iniţial a fost interesat de duty-free-uri, dar lipsa de predictibilitate a legiuitorului l-a determinat să renunţe, povesteşte antreprenorul, care s-a întors apoi după câţiva ani şi a ales să investească în agricultură şi în imobiliare. În urmă cu circa nouă ani a început să investească în agricultură în România, având deja o experienţă de câteva zeci de ani în domeniu, pentru că deţine ferme agricole şi zootehnice în Austria, cu teren de 200 de hectare. În 2006 a înfiinţat, sub umbrela amb Holding, o fermă de cereale în judeţul Olt, care are acum în exploatare şi în proprietate circa 700 ha, fiind complet utilată şi tehnologizată.

    Pentru achiziţia terenurilor agricole austriacul a plătit aproximativ 1 milion de euro, dar între timp valoarea acestora a crescut de circa două ori. Despre rulajele companiei în domeniul agricol, Beck nu dă detalii. Spune că „anul acesta a fost rău pentru agricultură, din pricina secetei. A fost foarte uscat, iar rezultatele sunt la 50-60% faţă de cele din 2014“, dar nu dă niciun alt detaliu. „Am activităţi în şase ţări în regiune, nu reţin cifre concrete pentru fiecare dintre ele.“ Alfred Beck este şi acţionar al companiei imobiliare S plus B Gruppe, proprietarul clădirii Magheru One, al unei alte clădiri de birouri în zona Pipera şi a mai multor terenuri în Bucureşti şi în ţară.

    Antreprenorul austriac a început investiţiile în real estate pe piaţa românească în perioada de efervescenţă economică, în asociere cu un fond de investiţii tot austriac, Immofinanz. În acea perioadă, a cumpărat mai multe loturi de teren pentru a dezvolta clădiri de birouri şi centre comerciale. Apoi parteneriatul s-a rupt, dar Beck a continuat investiţia în două clădiri de birouri, pe care le-a şi finalizat. Acum, austriacul vrea să construiască un hotel de 250 de camere lângă aeroportul Otopeni, unde deţine un teren de 30.000 mp; lucrările ar putea începe în primăvara anului viitor şi ar putea fi încheiate, estimează Beck, în doi – trei ani. Bugetul estimat pentru dezvoltarea hotelului de trei stele se plasează în jurul a 20 de milioane de euro.

    Investiţia în Crama Liliac a fost o întâmplare, povestea anterior Victor Ciupercă, CEO al amb Holding, din care face parte amb Wine. Ajunsese la Batoş, în 2010, în căutare de teren agricol şi păduri şi a aflat că un investitor care plantase vie era în dificultate. „Era o zi ploioasă, mult noroi pe drum şi, când am ajuns în vârful dealului, Alfred Beck a spus: «Aici este via mea!». Eu am spus că poate nu e cea mai înţeleaptă decizie, dar el a replicat: «De mâine te apuci de treab㻓, spune Victor Ciupercă. Aşa a început povestea Liliac, prin cumpărarea unei vii de 14 hectare, iar pentru creşterea suprafeţelor a fost nevoie să achiziţioneze terenuri mai mici, iar în unele cazuri proprietarii nu aveau acte sau nu erau în ţară.

  • Draghi: Creşterea economică revine în Europa

    ‘Progresele din ultimii trei ani pentru stabilizarea şi consolidarea zonei euro aunt reale. Creşterea revine. Calea spre progres a fost identificată. Nu ne vom opri până când uniunea monetară nu va fi completă”, a spus Draghi.

    Şeful BCE nu a comentat despre perspectiva politicii monetare a instituţiei. El a arătat că se poziţionează în tabăra celor care susţin că este necesar ca integrarea să continue pentru a obţine toate economiile care pot fi aduse de uniune.

    Zona euro a înregistrat inflaţie negativă în septembrie, de -0,1%, pentru prima oară în ultimele şase luni, evoluţie care amplifică presiunile asupra Băncii Centrale Europene (BCE) pentru suplimentarea măsurilor de stimulare.

    Declinul preţurilor este în mare parte consecinţa energiei ieftine, iar preşedintele BCE, Mario Draghi, a semnalat că instituţia ar putea extinde programul de suplimentare a lichidităţilor, dacă va fi nevoie pentru evitarea deflaţiei.

    BCE a anticipat în această lună că economia zonei euro va înregistra anul viitor o creştere de 1,7% şi o rată a inflaţiei de 1,1%.

  • INCIDENT ARMAT într-un campus din Statele Unite: Bilanţul atacului este de nouă morţi şi şapte răniţi, anunţă FBI. Obama: “Suntem singura ţară occidentală din lume în care se repetă acest tip de tragedie” – VIDEO

    Un supravieţuitor a declarat că atacatorul le-a cerut victimelor să spună ce religie au înainte să înceapă să tragă.

    Atacul a avut loc în prima săptămână de cursuri la Colegiul comunitar Umpqua de la Roseburg, un mic orăşel forestier situat la aproximativ 290 de kilometri sud de Portland.

    Atacatorul a fost identificat drept Chris Harper Mercer, în vârstă de 26 de ani, potrivit unui oficial guvernamental, care nu a fost autorizat să facă declaraţii.

    Autorităţile nu au spus nimic despre mobilul atacului, subliniind că o anchetă este în desfăşurare.

    Şeriful a anunţat că zece persoane au fost ucise, iar alte şapte rănite.

    O purtătoare de cuvânt a poliţiei federale (FBI) a precizat că atacatorul era inclus în acest bilanţ.

    Anterior, procurorul general al statului Oregon Ellen Rosenblum a anunţat că 13 persoane au fost ucise.

    Era neclar ce a condus la această discrepanţă, precizează The Associated Press.

    La câteva ore după atac, preşedintele american Barack Obama a declarat, la Casa Albă, că Statele Unite devin insensibile la atacurile armate în masă şi că atacatorii au probleme la cap.

    Obama şi-a reiterat susţinerea faţă de înăsprirea măsurilor de control cu privire la armele de foc.

    Şeful statului american a subliniat că solidaritatea şi rugăciunile nu mai sunt de ajuns în aceste situaţii, deoarece nu fac nimic pentru a opri comiterea unor atacuri similare după doar câteva săptămâni sau luni.

    Preşedintele american i-a îndemnat pe alegătorii americanni care vor rezultate în rezolvarea acestei probleme să voteze doar pentru cei care acţionează în acest sens.

    Aceste atacuri “devin într-un anumit fel o rutină”, a deplâns Obama, care nu şi-a ascuns nici îngrijorarea şi nici furia, citat de presă.

    “Reportajele sunt de rutină, reacţia mea aici, la Casa Albă, devine rutină”, a deplâns el, pledând îndelung pentru înăsprirea măsurilor de control a armelor de foc şi îndemnând Congresul să legifereze.

    “Suntem singura ţară occidentală din lume în care se repetă acest tip de tragedie”, a subliniat el, insistând că “nu ar trebui să fie atât de uşor ca cineva care vrea să omoare pe altcineva să facă acest lucru”.

    “Avem nevoie de mai puţine arme în Statele Unite”, a pledat Obama, subliniind că în ţară există “aproximativ câte o armă pentru fiecare bărbat, fiecare femeie şi fiecare copil” şi îndemnând presa să compare numărul victimelor americane ale terorismului cu cel al victimelor atacurilor cu arme de foc.

    “Avem un Congres care blochează în mod explicit simpla colectare de date despre armele de foc. Cum este posibil aşa ceva? Este o opţiune politică pe care ne-o exprimăm pentru a lăsa se întâmple acest tip de măcel în fiecare lună”, a denunţat el.

    Preşedintele Statelor Unite a îndemnat Congresul să “să schimbe legile, să salveze vieţi şi să lase tinerii să poată să trăiască”. “Nu este un lucru pe care să-l pot face singur”, a subliniat el, după care a adăugat: “mă rog să nu fiu obligat să revin în faţa voastră, aici, până la sfârşitul preşedinţiei mele. Dar, din păcate, acest lucru se poate repeta”.

     

  • Curtea de Justiţie a UE: Cetăţenii Uniunii trebuie informaţi despre transmiterea şi prelucrarea datelor personale

    Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a luat această hotărâre joi, după ce a fost sesizată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul Smarandei Bara şi altor cetăţeni români şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

    Instanţa din România a solicitat Curţii de Justiţie să stabilească dacă dreptul Uniunii se opune ca o autoritate a administraţiei publice a unui stat membru să transmită date cu caracter personal unei alte autorităţi a administraţiei publice, în vederea prelucrării lor ulterioare, fără ca persoanele vizate să fi fost informate despre această transmitere şi despre această prelucrare.

    Conform unui comunicat al CJUE, Smaranda Bara şi mulţi alţi cetăţeni români desfăşoară activităţi independente, iar administraţia fiscală română a transmis datele privind veniturile lor declarate către Casa Naţionale de Asigurări de Sănătate, care a solicitat în consecinţă plata restanţelor contribuţiilor la sistemul de asigurări de sănătate.

    Persoanele vizate au contestat la Curtea de Apel Cluj legalitatea acestui transfer în raport cu prevederile directivei privind prelucrarea datelor cu caracter personal care reglementează prelucrarea acestora în cazul în care sunt conţinute sau urmează să fie conţinute într-un sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal. Reclamanţii au considerat că datele lor au fost utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost comunicate iniţial administraţiei fiscale, fără a fi informaţi în prealabil.

    “Dreptul român abilitează entităţile publice să transmită date cu caracter personal caselor de asigurări de sănătate pentru a le permite acestora din urmă să stabilească calitatea de asigurat a persoanelor vizate. Datele respective privesc identificarea persoanelor (nume, prenume, adresă), însă nu cuprind date privind veniturile obţinute”, conform sursei citate.

    În hotărârea de joi, Curtea consideră că “cerinţa prelucrării corecte a datelor personale obligă o autoritate a administraţiei publice să informeze persoanele vizate despre transmiterea acestor date unei alte autorităţi a administraţiei publice în vederea prelucrării lor de către aceasta din urmă în calitate de destinatar al datelor menţionate. Directiva impune expres ca orice eventuală limitare a obligaţiei de informare să fie adoptată prin măsuri legislative”.

    Curtea subliniază că legea română care prevede transmiterea gratuită a datelor personale către casele de asigurări de sănătate nu constituie o informare prealabilă care să permită scutirea operatorului de obligaţia de a informa persoanele de la care colectează datele. Astfel, legea în cauză nu defineşte nici informaţiile transmisibile, nici modalităţile de efectuare a transmiterii, acestea figurând numai într-un protocol bilateral încheiat între administraţia fiscală şi casa de asigurări de sănătate.

    “În ceea ce priveşte prelucrarea ulterioară a datelor transmise, directiva prevede că operatorul care prelucrează date trebuie să comunice persoanelor vizate informaţii cu privire la propria identitate, la scopul prelucrării, precum şi orice alte informaţii suplimentare necesare pentru a asigura o prelucrare corectă a datelor. Printre aceste informaţii suplimentare figurează categoriile de date în cauză, precum şi existenţa dreptului de acces şi de rectificare”, se mai arată în documentul citat.

    De asemenea, Curtea a observat că prelucrarea de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a datelor transmise de administraţia fiscală presupunea informarea persoanelor vizate în legătură cu scopurile acestei prelucrări, precum şi cu categoriile de date vizate. Însă, în cazul de faţă, casa de asigurări de sănătate nu a furnizat aceste informaţii.

    “Curtea concluzionează că dreptul Uniunii se opune transmiterii şi prelucrării de date personale între două autorităţi ale administraţiei publice a unui stat membru fără ca persoanele vizate să fi fost informate în prealabil despre această transmitere sau despre această prelucrare”, a stabilit CJUE.

  • SONDAJ: Popularitatea Angelei Merkel a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani

    Potrivit unui sondaj al Institutului Deutschlandtrend, popularitatea Angelei Merkel a scăzut cu nouă puncte procentuale, fiind la nivelul de 54%, cel mai mic din decembrie 2011 până acum.

    Mai mult de jumătate dintre cetăţenii germani (51%) au exprimat preocupare privind numărul extracomunitarilor care au solicitat azil în Germania, comparativ cu 38% în luna august.

    Peste 200.000 de imigranţi au sosit în Germania în septembrie, iar cifra pe anul 2015 ar putea atinge 800.000.

     

  • Ce o să inveţe copiii in şcoli in viitor, este bine sau rău ?

    Gândirea antreprenorială presupune o minimă pregătire financiară, capacitate de analiză a resurselor, a riscurilor, luarea de decizii, lucrul în echipă, abilităţi de prezentare şi de vânzare, lucruri care nu se învaţă la şcoală“, spune Laura Sgârcitu, CSR manager în cadrul Junior Achievement Romania.

    În cadrul programului de orientare profesională tinerii învaţă, de pildă, ce este un portofoliu pentru angajare sau cum pot identifica abilităţile şi competenţele pe care le au. „În plus, au ocazia să stea în umbra unor profesionişti din companii şi să petreacă timp în diverse departamente ale acestora, luând contact nemijlocit cu viaţa dintr-o companie, ceea ce îi ajută apoi să ia decizii despre ce vor să facă în viitor.“ Laura Sgârcitu adaugă că un studiu realizat de asociaţie la nivel european arată că absolvenţii programelor Junior Achievement au de două ori mai multe şanse să dezvolte o afacere, comparativ cu cei care nu au beneficiat de această instruire, iar beneficiarii programelor au cu 25% mai multe şanse de angajare pe poziţii stabile.

    Peste un sfert de milion de copii din şcoli, adică zece procente din populaţia şcolară activă, au participat pe parcursul anului şcolar trecut la programele derulate de Junior Achievement România, ONG fondat în 1993, care derulează programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă, a unui stil de viaţă sănătos, de educaţie financiară, antreprenorială şi de orientare profesională a tinerilor. Programele se desfăşoară gratuit în 500 de localităţi din întreaga ţară, prin circa 70 de proiecte, programe şi competiţii, iar elevii de toate vârstele au ocazia de a învăţa, în mod practic.

    JAR este finanţată în propoţiie de 95% de mediul de afaceri românesc, iar anul trecut asociaţia a investit peste 2 milioane de euro în programe şi proiecte; sumele investite de companii au crescut cu 25-30% în ultimii doi ani. În acelaşi interval, a crescut cu aproape o treime (30%) şi numărul elevilor implicaţi în programele asociaţiei, la fel şi numărul de manuale şi aplicaţii folosite în activitatea organizaţiei.Iar anul acesta a crescut, cu 80%, valoarea fondurilor europene atrase de organizaţie. Companiile sunt interesate de viitori angajaţi cu atitudine antreprenorială şi cu educaţie financiară primară, tineri care să gestioneze resursele companiei ca pe propria afacere, responsabil, etic, în cunoştinţă de cauză, declară Laura Sgârcitu.

    Ea spune că elevii şi studenţii implicaţi în programele organizaţiei dobândesc gratuit în mediul formal al şcolii cunoştinţe şi competenţe complementare celor academice, iar consultanţii voluntari din mediul de afaceri le prezintă studii de caz, exemple din viaţa reală. „Metodele aplicate la clasă, de tip «learning by doing» transformă cunoştinţele dobândite în competenţe prin experienţe de viaţă. La acesta se adaugă competiţii naţionale şi internaţionale, precum şi bursele sau finanţările unor start-up-uri“, adaugă Laura Sgârcitu. În România există, conform statisticilor, circa 20.000 de unităţi de învăţământ, reunind toate grupele de vârstă, iar programele JAR se desfăşoară aproape integral (98%) în instituţii de stat, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei; 40% dintre programe se desfăşoară în mediul rural şi oraşe mici, unde şansele de adaptare la mediul economic sunt mai reduse prin comparaţie cu marile oraşe.

    În ce priveşte categoriile de vârstă, procentele sunt similare între numărul de participanţi la programe dedicate ciclului primar, gimnaziului şi liceului. „În Romania, cele mai solicitate parteneriate sunt pentru tinerii cu vârste cuprinse între 17 şi 24 de ani, datorită interesului ridicat de angajabilitate. În SUA şi ţările vestice, interesul majoritar este pentru programele preuniversitare“, completează Sgârcitu.
    Junior Achievement Worldwide a fost fondată în 1919 în SUA şi este cea mai mare organizaţie internaţională de educaţie economică şi antreprenorială, fiind prezentă în 123 de ţări. Anual, programele de tip „learning by doing“ sunt urmate de peste 10 milioane de elevi şi studenţi din întreaga lume, cu sprijinul a peste 400.000 de consultanţi voluntari din mediul de afaceri.

    În condiţiile în care metodele actuale din şcolile de stat se axează pe învăţarea după tipare şi şabloane, educaţia practică, cu exemple şi cazuri reale, stârneşte nu numai interesul copiilor prezenţi la astfel de lecţii, ci şi al celor care se oferă aproape 10.000 de ore de voluntariat în aceste programe în cursul acestui an şcolar. Aşa se pot descoperi şi forma talente, iar unii tineri îşi pot descoperi un drum potrivit în viaţa profesională.

  • Circa 8.600 de minori neînsoţiţi au intrat în Ungaria în cursul anului 2015

    Ca reacţie la numărul mare de minori neînsoţiţi, Guvernul Ungariei a demarat din august procedurile pentru oferirea de protecţie, a spus Czibere.

    În plus, Guvernul a alocat încă 116 milioane de forinţi (371.000 de euro) pentru suplimentarea numărului locurilor disponibile în orfelinatul din localitatea Fot, situată la periferia Budapestei.

    Potrivit oficialului guvernamental ungar, 15-20 de minori neînsoţiţi ajung zilnic în Ungaria, 90 la sută dintre ei având vârste de 16-17 ani.

    Czibere a precizat că o soluţie ar fi punerea la dispoziţie a locurilor de cazare din staţiunea Balatonoszod pentru găzduirea minorilor străini.