BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Cine sunt câştigătorii celei de-a doua ediţii a Galei Premiilor Brâncoveanu

    Oameni de cultură, reprezentanţi ai Academiei Române, diplomaţi, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai mass-media au participat la Gala de aseară şi au fost alături de cei nouă laureaţi şi de membrii juriului.

    Cele şapte categorii premiate au fost Muzică, Arhitectură, Arte Plastice, Istorie, Literatură, Teatru şi Sculptură. Acestora li s-au adăugat două premii speciale, acordate de Fundaţia Alexandrion unor oameni remarcabili, care au pus o amprentă importantă asupra domeniilor în care activează.

    Astfel, premiul pentru Secţiunea Muzică a fost acordat domnului Marin Cazacu, muzician eminent, violoncelist, solist concertist al Filarmonicii George Enescu, membru al Trio-ului Pro Arte, cu activitate concertistică în Româia, Europa, Asia şi cele două Americi.

    Arhitectul şi profesorul universitar Emil Barbu Popescu este laureatul Secţiunii Arhitectură. La cei 77 de ani, este arhitect cu proiecte pe planşetă şi profesor şi are, în portofoliu, lucrări de reper în arhitectura românească: Academia de Fotbal de la Mogoaşoaia, Casa Olimpismului, Sediul Federaţei Române de Fotbal sa Stadionul Sportul Studenţesc.

    Câştigătorul Secţiunii Arte Plastice este pictorul şi graficianul român Sorin Dumitrescu, discipol al părintelui Constantin Galeriu, profesor universitar la Academia de Arte din Bucureşti şi membru corespondent al Academiei Românie, din 2006.

    Fundaţia Magazin Istoric a prmit prmeiul pentru categoria Istorie. Magazin Istoric este una dintre cele mai longevive reviste din România. Apărută în anul 1967, a împlinit 48 de ani şi a ajuns publicarea a 583 de numere.

    Profesor, dramaturg, eseist şi poest, Dumitru Radu Popescu a fost laureatul Secţiunii de Literatură, în timp ce Mihai Măniuţiu a câştigat premiul la Teatru. Cea de-a 7-a categorie – Sculptura – l-a avut drept câştigător pe cunoscutul sculptor Ştefan Râmniceanu.

    Premiilor speciale au fost acordate de Fundaţia Alexandrion istoricului Ladislau Gyemant, pentru contribuţiile originale la dezvoltarea şcolii de istorie a Transilvaniei şi o carieră închinată cercetărilor istorice, dar şi col. (rtr.) ing. Dorin Petruţ, care a luptat în Irak şi s-a sacrifcat pentru protejarea vieţii colonelului Allen Brown, şeful de stat major al NTM-I (NATO Training Mission Irak).

    “I-am onorat, astfel, pe cei care cred în puterea minţilor strălucite şi a spiritelor înalte, aducând un tribut uriaşei moşteniri istorice lăsate de Constantin Brâncoveanu, una dintre figurile emblematice ale spiritualităţii noastre naţionale. Credem cu tărie că este datoria noastră morală să păstrăm acest model în lumina şi atenţia societăţii române şi de aceea ne-am luat angajamentul de a organiza în fiecare an această Gală prin care onorăm valorile culturii române. Faptul că am avut alături de noi atât de muţi oameni este un semnal clar al faătului că încă mai există o şansă pentru cultură şi pentru cei care şi-au pus viaţa şi cariera în slujba ei”, a declarat dl. Nawaf Salameh, preşedintele Fundaţiei Alexandrion.

    Ca şi anul trecut, nominalizările, selecţia listei scurte şi decizia asupra câştigătorilor finali au aparţinut unui juriu extern, independent, format din reprezentanţi ai Academiei Române şi condus de Acad. Dan Berindei, Preşedintele Academiei Române. Din juriu au mai făcut parte: Marina Constantinescu, prof. univ. Dana Duma, prof. Filaret Acatrinei, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. arh. Dorin Ştefan, prof. univ. dr. Eugen Negrici, prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, Magdalena Popescu-Bedrosian şi Dumitru Constantin (secretarul juriului).

    Premiile au constat într-o diplomă onorifică şi o statuie care reprezintă imaginea lui Constantin Brâncoveanu, realizată de sculptorul Ioan Bolborea.

    Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu a fost prezentată de actriţa Maia Morgenstern, iar momentele artistice au fost asigurate de ansamblul de copii Muguraşii Brâncoveni, Casandra Maria Hausi şi grupul Anton Pann.

    Înfiinţată în anul 2003, Fundaţia Alexandrion şi-a pus amprenta în susţinerea artei, culturii şi sportului românesc. Sute de proiecte din aceste domenii, dar şi sponsorizări punctuale şi activităţi de într-ajutorare s-au concretizat cu sprijinul fundaţiei.

  • O companie care susţine că a inventat Internetul mobil a dat în judecată Samsung, Huawei şi Google

    Unwired Planet, care are sediul peste râu de cartierul cazionurilor din Reno, deasupra unui restaurant italian, are numai 16 angajaţi şi niciun produs. Deţine însă un portofoliu de peste 2.000 de brevete, majoritatea cumpărate de la compania Ericsson, despre care susţine că sunt “fundamentale pentru comunicaţiile mobile”.

    Unwired Planet a dat în judecată Samsung Electronics, Huawei Technologies şi Google, iar săptămâna viitoare, la Londra, va începe primul din cele şase procese intentate de compania americană, care vor dura mai mult de un an.

    Pentru producătorii de telefoane mobile, procesele nu sunt doar o neplăcere. În documentele depuse în justiţie de aceştia se arată că Unwired Planet cere plata unor comisioane exagerate pentru licenţierea prevetelor, care nu sunt nici măcar valide.

    Dacă cererile Unwired Planet vor fi aprobate, drepturile de proprietate intelectuală ar putea valora sute de milioane de dolari. În prezent, Unwired Planet este evaluată la circa 85 de milioane de dolari.

    În condiţiile în care smartphone-urile devin omniprezente, aşa se întâmplă şi în cazul disputelor juridice referitoare la inventatorii tehnologiilor.

    Apariţia unor firme care există doar pentru a cumpăra brevete şi a le valorifica prin intermediul proceselor a provocat apeluri în SUA pentru o legislaţie care să combată aceste practici.

    Huawei a anunţat că grupul îşi va apăra cu tărie drepturile legitime. Purtătorii de cuvânt al Samsung şi Google nu au putut fi contactaţi.

    Cum a ajuns o companie despre care nu a auzit aproape nimeni să susţină că deţine drepturi pentru elemente existente în aproape orice smartphone?

    Unwired Planet a avut la un moment dat 2.200 de angajaţi, având activităţi în domeniul inovaţiilor tehnologice.

    Anterior, compania era cunoscută sub numele de Openwave Systems şi dezvolta software pentru dispozitive mobile, înainte de a pierde teren în faţa unor companii precum Nokia şi Ericsson. Openwave Systems şi-a vândut operaţiunile de produse în 2012, concentrându-se pe drepturile de proprietate intelectuală.

    În 2013, Ericsson a convenit transferarea a 2.185 de brevete către Unwired Planet, în schimbul unei participaţii la orice câştig obţinut de aceasta prin licenţierea patentelor, respectiv 20% din orice sumă care depăşeşte 100 de milioane de dolari şi până la 70% din veniturile de peste 500 de milioane de dolari.

    Unwired Planet susţine că Samsung, Huawei şi Google folosesc tehnologie Ericsson care permite conectarea telefoanelor mobile la reţele.

    Primele cinci procese urmează să decidă dacă brevetele sunt valide. Un proces final va stabili dacă Unwired Planet a încercat în mod rezonabil să negocieze licenţele pentru tehnologie.

  • Consorţiul Aktor-Vinci-Strabag va da România în judecată pentru anularea licitaţiei Comarnic-Braşov

    CNADNR a decis să anuleze procedura de atribuire a proiectului din motive care nu ţin de responsabilitatea consorţiului căruia i-a fost atribuit contractul, se arată într-un comunicat al Ellaktor, compania mamă a Aktor.

    “În aceste condiţii, consorţiul ia în considerare contestarea deciziei, prin exercitarea tuturor remediilor legale disponibile”, potrivit Ellaktor.

    În 2013, consorţiul a câştigat licitaţia de concesionare a proiectului de construcţie, finanţare, operare şi întreţinere a tronsonului Comarnic – Braşov al autostrăzii Bucureşti – Braşov, dar CNADNR a anulat în iunie procedura de atribuire a contractului, din cauza problemelor cu finanţarea, urmând să scoată la licitaţie 10 km de pe acest tronson cu bani de la buget.

    “Ofertantul declarat câştigător (asocierea Vinci-Strabag-Aktor, n,r,) nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte”, a anunţat în iunie CNADNR.

    Un alt motiv care a stat la baza acestei decizii a fost prezentarea publică a proiectului, care “a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate”.

    Aktor Concessions deţine o participaţie de 25% la consorţiu, Vinci Concessions 37,5%, iar Strabag 37,5%.

    CNADNR a arătat în iunie că, având în vedere costul semnificativ al proiectului, dacă ar fi încheiat contractul de concesiune cu ofertantul declarat câştigător, acest lucru ar fi putut duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privinţa ţintei de deficit bugetar şi a datoriei publice.

    În plus, “ofertantul declarat câştigător nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune”, se arată în comunicatul Companiei de Drumuri. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte, au arătat reprezentanţii CNADNR.

    În al treilea rând, Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condiţiile unei clasificări “onGovernment balance sheet” a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat.

    Mai mult, după desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. “Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor”, a informat CNADNR.

    Oficialii CNADNR susţin că proiectul autostrăzii Bucureşti – Braşov rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport şi că va fi dezvoltat în paralel cu autostrada Sibiu – Piteşti.

    La începutul anului 2014, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov.

    Durata contractului de concesiune era de 30 de ani, din care 4 ani construcţie şi 26 de ani operare şi întreţinere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie era de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanţare, suma urcă la 8,45 miliarde euro.

    Termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov a fost amânat de mai multe ori. Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia), a renunţat la contract.

    Autostrada este împărţită în cinci secţiuni: Comarnic Sud – Comarnic Nord (3,4 km), Comarnic Nord – nod rutier Buşteni (16,3 km), nodul rutier Buşteni până la nodul rutier Predeal (12,8 km), nodul rutier Predeal până la nodul rutier Râşnov (15,2 km) şi nodul rutier Râşnov până la Cristian (5,4 km).

  • STUDIU: România, pe primul loc între şase ţări din regiune în ceea ce priveşte numărul modificărilor legislative

    România este urmată în top de Polonia, cu 249 legi modificate, dintr-un total de 1.041 de acte normative la nivelul celor şase ţări din Europa Centrală şi de Est, şi de Ungaria, cu 214 legi.

    Şi atenţia acordată de mass media modificărilor legislative operate în ultimul an plasează România pe primul loc, circa jumătate dintre schimbările actelor normative fiind reflectate în presă, faţă de numai 8,5% în perioada 2013-2014, reiese din raportul elaborat de Grayling CEE Public Affairs Practice Group, pe baza datelor oficiale de la instituţiile relevante.

    “Legile au fost urmărite şi raportate de către mass media ca parte a efortului de a corela modificările legislative operate în România cu un posibil impact pe care acestea l-ar fi putut genera asupra alegerilor prezidenţiale”, se arată într-un comunicat al Grayling.

    Peste o treime (40%) din totalul modificărilor legislative operate în România în ultimul an au avut un impact direct asupra mediului de business, nivel apropiat de cel înregistrat în regiune, de 36%.

    Totodată, peste jumătate (55%) din iniţiativele legislative care au avut un impact asupra companiilor au fost adoptate de Guvern prin ordonanţe de urgenţă.

    Studiul relevă că România, Polonia şi Ungaria sunt cele mai active pieţe în materie de modificări legislative, acestea adoptând cu 165 de legi mai mult decât media anului trecut, în timp ce în celelalte pieţe din regiune nu au fost înregistrate evoluţii majore.

    Reprezentanţii Grayling se aşteaptă la o fluctuaţie a cifrelor în perioada următoare, având în vedere că în România urmează anul viitor alegeri locale şi parlamentare.

    Raportul indică totodată în regiune o creştere cu 50% a legilor cu impact asupra mediului de afaceri formulate de parlamentari, acestea reprezentând 21,5% din totalul propunerilor de modificări legislativeîn perioada 2014-2015, comparativ cu 14% din totalul legilor cu impact asupra activităţii companiilor în perioada 2013-2014.

    Grayling AcTrend a analizat legile aprobate în România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia.

  • SCANDALUL VOLKSWAGEN: SUA extind investigaţia privind noxele la alte mărci europene şi americane

    Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA extinde investigaţia privind existenţa softurilor bazate pe “sistemele de apărare” care subestimează nivelul emisiilor în timpul testelor de laborator, care va include minim 28 de modele diesel, potrivit unui document obţinut de Financial Times.

    Investigaţiile au rolul să determine dacă VW a fost singurul producător care a trişat la testele de noxe, sau dacă este o practică extinsă la nivelul industriei.

    VW a recunoscut că a folosit un soft pentru reducerea emisiilor la 11 milioane de vehicule la nivel mondial, iar directorul general Martin Winterkorn a demisionat în urma scandalului.

    Agenţia de Mediu va testa iniţial un vehicul uzat din fiecare model, şi va extinde investigaţia dacă vor exista suspiciuni, a declarat un oficial al instituţiei apropiat situaţiei.

    Instituţia va testa maşini aparţinând unor companii de închirieri sau le va împrumuta de la proprietari selectaţi din baza de date a vehiculelor înmatriculate.

    Pentru a-i convinge pe proprietari să îşi cedeze temporar maşinile, agenţia le va oferi în schimb în folosinţă alte vehicule, precum şi servicii gratuite de spălătorie sau de schimbare a uleiului.

    Agenţia va include în campanie majoritatea modelelor diesel aflate în circulaţie în Statele Unite, inclusiv BMW X3, Chrysler Grand Cherokee, GM Chevrolet Colorado, Range Rover TDV6 şi Mercedes-Benz E250 BlueTec.

    Automobille diesel reprezintă doar o mică parte din totalul vehiculelor aflate în circulaţie în Statele Unite, dar sunt mult mai numeroase în Europa.

    Oficialul agenţiei a precizat că instituţia nu a solicitat colaborarea producătorilor pentru extinderea verificărilor.

    Producătorii auto, cu excepţia VW, au evitat să comenteze despre testele de poluare şi deocamdată nu au apărut dovezi că şi alte companii au înşelat sistemul de testare a noxelor.

    Într-o scrisoare adresată producătorilor auto săptămâna trecută, Agenţia de Mediu a anunţat că va intensifica controalele privind emisiile poluante ale tuturor vehiculelor.

    Luna trecută, agenţia a anunţat că a identificat 482.000 de vehicule diesel ale VW dotate cu un soft care reduce nivelul emisiilor în timpul testelor de laborator.

  • Cîmpeanu: Anchetă disciplinară în cazul profesorului acuzat că a fotografiat eleve la toaletă

    Sorin Cîmpeanu a declarat, la Alba Iulia, răspunzând unei întrebări, că Ministerul Educaţiei a dispus, vineri dimineaţă, ca o echipă specială să facă o cercetare disciplinară la Şcoala nr. 164 din Bucureşti, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Încă din această dimineaţă, de la ora 8.00, la şcoala 164 din Bucureşti, din Sectorul 6, se află o echipă care realizează cercetarea disciplinară, vom avea rezultate preliminarii la nivelul acestei zile şi săptămâna viitoare, la început, vom avea şi concluzia colegilor care efectuează cercetarea disciplinară. În paralel, este foarte bine că se derulează, dincolo de aria de competenţe a Ministerului Educaţiei, şi o cercetare pe linie penală pe baza unei sesizări la Poliţia Municipiului Bucureşti”, a declarat Cîmpeanu.

    Întrebat dacă nu ar trebui să existe o mai mare atenţie în selecţia cadrelor didactice astfel încât să nu se mai întâmple incidente precum cel de la şcoala respectivă, ministrul Educaţiei a răspuns că ministerul pe care îl conduce a avut “intervenţii ferme” în astfel de cazuri.

    “Evident că este necesară o atenţie mai mare. Îmi pare rău că uneori se uită intervenţiile ferme din ultima perioadă în fiecare caz în parte. Se uită iniţiativele sistemice pe care le avem pentru asigurarea disciplinei în şcoli, pentru eliminarea actelor de violenţă şi a altor acte de natura celor menţionate”, a răspuns Câmpeanu.

    Ministrul Educaţiei a participat, vineri, la festivităţile de deschidere a noului an universitar la Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

    Profesorul de sport este suspectat că fotografia eleve de clasa a II-a în baia unităţii de învăţământ, Inspectoratul Şcolar Bucureşti dispunând ca în locul acestuia să intre la ore un alt cadru didactic.

     

  • ICCJ confirmă redeschiderea cercetărilor în dosarul procurorului Papici, pentru interceptări ilegale

    Instanţa supremă a confirmat redeschiderea urmăririi penale în cazul magistratului Lucian Papici şi a lui Horaţiu Ciprian Andrei pentru interceptări ilegale şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Cei doi vor fi cercetaţi într-un dosar al DIICOT Hunedoara.

    De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat, vineri, şi redeschiderea urmăririi penale, într-un dosar al DIICOT Timişoara, în cazul Roxanei Fazakaş, a lui Alexandru Florin Mirea şi Cristian Dan Boureanu. Cei trei vor fi cercetaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trafic de minori.

    Decizia instanţei supreme este definitivă, dosarele urmând să fie repartizate unor procurori.

    Procurorul Lucian Papici, care a instrumentat dosarul Referendumului, şi-a încetat activitatea la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din 31 august, şi a revenit la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.

    Decizia a fost luată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din 25 august, la solicitarea magistratului.

    Mandatul lui Lucian Papici ca şef al Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I DNA era până în noiembrie 2016.

    Procurorul Lucian Papici a instrumentat dosarul Referendumului, în care sunt judecaţi Liviu Dragnea şi alţi 70 de inculpaţi pentru fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. În acest caz, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare. Apelul formulat de procurori şi de inculpaţii condamnaţi în dosar se judecă la instanţa supremă.

    Un scandal legat de delegarea procurorului Lucian Papici la şefia Secţiei I a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a izbucnit în 2013. În a doua jumătate a lunii septembrie 2013, Laura Codruţa Kovesi înainta procurorului general al României, Tiberiu Niţu, propunerea care îl viza pe Papici. În 23 septembrie 2013, Niţu îi prelungea delegarea lui Papici la şefia Secţiei I din DNA.

    O săptămână mai târziu, în 2 octombrie 2013, Niţu lua decizia de încetare a delegării procurorului Papici şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie preciza că încetarea delegării procurorului Lucian Papici şi a adjunctei acestuia la conducerea Secţiei de combatere a corupţiei din DNA a avut în vedere faptul că ministrul Justiţiei a transmis CSM propunerile de numire în funcţii de conducere la Direcţie.

    Niţu informa Direcţia Naţională Anticorupţie printr-un fax că delegarea lui Papici încetează din 2 octombrie 2013, dată de la care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.

    În replică, DNA reclama că, pentru delegarea procurorilor Bendeac şi Cerbu la şefia Secţiei de combatere a corupţiei nu a fost solicitată, în prealabil, recomandarea şefului Direcţiei.

    În siajul disputei iscate între structurile din subordinea Ministerului Justiţiei au apărut trimiteri la cauzele instrumentate de Papici, unul dintre acestea fiind cel cunoscut ca dosarul Referendumului.

    Mai mult, chiar premierul Victor Ponta l-a catalogat pe Papici drept “procuror băsist, morarist”. “Nu ştiu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morarist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Şi lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem, îi ţinem pe toţi la nesfârşit? Că moare ţara fără ei, să mai facă şi ei un dosar. Că şefi din aştia puşi de Băsescu, care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el… Stă şi el procuror simplu, că nu s-a născut şef. S-a terminat şi dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa şi la revedere. De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susţin că Daniel Morar, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut, când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică. Am spus-o şi o spun mereu. Să se supere Macovei şi mama lui Macovei”, spunea Ponta.

    În acest context tensionat, procurorul Lucian Papici a cerut CSM să-i apere reputaţia. În 8 octombrie 2013, Plenul Consiliului decidea că reputaţia profesională a procurorului DNA a fost afectată de afirmaţiile premierului.

    Finalmente, pe 20 noiembrie 2013, procurorul Papici a rămas la DNA, fiind numit de CSM ca şef al Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I. În funcţiile de procuror-şef şi, respectiv, procuror-şef adjunct ai Secţiei I din DNA, CSM i-a avizat favorabil pe magistraţii Gheorghe Popovici şi Dănuţ Volintiru, în timp ce Mariana Alexandru a fost numită procuror-şef adjunct la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie. Asta după ce ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a decis, în urma consultărilor avute cu şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, şi cu procurorii Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu, retragerea propunerii de numire a acestora.

     

  • ATACUL din Oregon. Autorul masacrului a vizat creştini, potrivit tatălui unei victime: “Îl veţi vedea pe Dumnezeu în doar o secundă”

    Înainte de a intra în operaţie, Anastasia Boylan i-a spus tatălui ei că bărbatul înarmat a intrat în clasă începând să tragă focuri de armă.

    “Aşteptam asta de ani de zile”, i-a spus bărbatul profesorului care preda în sala de clasă, înainte să îl împuşte. Toţi din clasă au căzut la pământ. În timp ce îşi încărca pistolul, bărbatul a ordonat studenţilor să se ridice şi i-a întrebat dacă sunt creştini, a povestit Boylan familiei ei.

    “S-au ridicat, iar el a spus «Bun, pentru că sunteţi creştini, îl veţi vedea pe Dumnezeu în doar o secundă ». Şi apoi i-a împuşcat”, a declarat pentru CNN tatăl victimei, citând relatările acesteia.

    Potrivit relatărilor mamei ei, Anastasia Boylan, în vârstă de 18 ani, a supravieţuit pentru că s-a prefăcut că a murit după ce a fost lovită de un glonţ în zona coloanei vertebrale.

    Atacul armat s-a soldat cu zece morţi, inclusiv atacatorul, şi şapte răniţi.

    Şeriful din comitatul Douglas, John Hanlin, a refuzat să spună cine este autorul crimelor. “Nu voi divulga numele asasinului. Nu îi voi oferi onoarea pe care probabil a căutat să o obţină”, a spus Hanlin.

    Mai mulţi ofiţeri de poliţie implicaţi în anchetă au identificat atacatorul ca fiind un bărbat pe nume Chris Harper Mercer, în vârstă de 26 de ani.

    “Era puţin ciudat, în sensul că era sensibil la unele lucruri”, a spus Rebecca Miles, o fostă colegă a lui Mercer. Bronte Hart, care locuieşte în clădirea unde a locuit Mercer, a spus că bărbatul “stătea singur în întuneric în balcon”.

    Un alt vecin, Steven Fisher, l-a descris drept “sperios”. “Comportamentul său, modul în care se mişca, mereu atent în jur”, a spus Fisher. “Am simţit o vibraţie negativă din partea lui”.

    Anchetatorii au urmărit cinci postări de blog, lăsate de cineva cu o adresă de e-mail asociată cu Mercer. Două dintre aceste postări erau despre atacuri armate recente: Vester Flanagan, bărbatul care a ucis doi reporteri locali în statul american Virginia, şi ofiţerul executat în luna august, în apropiere de Houston.

    Făcându-se referire la crimele comise de Flanagan pe data de 31 august, în postare este menţionat: “Am văzut că atâţia oameni ca el sunt singuri şi necunoscuţi, şi atunci când varsă puţin sânge, întreaga lume ştie cine sunt. Un bărbat care nu era cunoscut de nimeni este acum cunoscut de toată lumea. Faţa lui este afişată pe fiecare ecran, numele lui se află pe buzele fiecărei persoane de pe planetă, totul, în decursul unei zile. Se pare că pe măsură ce ucizi mai mulţi oameni, cu atât eşti în lumina reflectoarelor. Şi trebuie să spun că toţi cei care îl cunoşteau ar fi putut să prevadă că acest lucru se va întâmpla. Oamenii ca el nu au pentru ce să trăiască, şi singurul lucru care le-a rămas este să atace o societate care i-a abandonat”.

    Atacul cu focuri de armă comis în campusul din statul Oregon a generat reacţii din partea oamenilor politici. Democrata Hillary Clinton a solicitat “măsuri relevante de control al armelor”, în timp ce rivalul ei republican, Ben Carson, a spus că un mai bun control privind deţinerea de arme nu reprezintă răspunsul.

    Preşedintele american Barack Obama, care a vorbit de 15 ori despre atacurile armate în timpul preşedinţiei sale, a spus că aceste incidente devin prea frecvente. “Într-un fel, aceasta a devenit o rutină. Informaţiile de acest gen reprezintă o rutină. Răspunsul meu, aici, pe acest podium sfârşeşte prin a reprezenta o rutină (…). Am devenit insensibili la acest lucru”, a spus el.

    “Gândurile noastre şi rugăciunile nu sunt suficiente. Nu este suficient. Nu anulează supărarea şi durerea şi furia pe care o simţim, şi nu face nimic să prevină ca acest carnagiu să aibă loc în altă parte în America – săptămâna viitoare, sau câteva luni mat târziu”.

  • Bloomberg: Volkswagen este prea mare pentru ca politicienii germani să lase grupul să falimenteze

    În parte, este vorba de rolul emblematic al Volkswagen, ca simbol al redresării economice a ţării, după regimul nazist şi distrugerile provocate de al doilea Război Mondial.

    Angel Merkel, care a crescut în comunism în Germania de Est, a spus că prima ei maşină după căderea zidului Berlinului în 1989 a fost un VW Golf.

    În cea mai mare parte, este vorba despre locuri de muncă: circa o treime din cei aproape 600.000 de angajaţi ai VW sunt în Germania, în afară de angajaţii lanţului de furnizori.

    Pentru VW, pe de altă parte, apropierea de puterea politică este trecută în statut.

    Când statul german a privatizat compania în 1960, landul Saxonia Inferioară, unde este localizat producătorul auto, a păstrat o participaţie minoritară de control (20%) şi un loc în consiliul de supraveghere.

    Viitorii preşedinţi, cancelari şi membri ai Guvernului şi-au impus voinţa politică în acest land având alături VW.

    Aceste legături politice şi economice fac ca scandalul VW să fie un pericol mult prea mare pentru prosperitatea naţională pentru ca Guvernul să fie un observator neutru.

    “Este important pentru Guvernul german să analizeze scenarii pentru cel mai prost deznodământ”, a declarat Stefan Bratzel, director pentru cercetări în domeniul auto la Universitatea pentru Ştiinţe Aplicate din Bergisch Gladbach, Germania.

    Între opţiunile lui Merkel se află susţinerea landului Saxonia Inferioară de a-şi creşte participaţia la VW sau stimulente fiscale pentru promovarea automobilelor electrice, consideră Bratzel.

    Deocamdată, Merkel s-a limitat să ceară producătorului auro să rezolve rapid problema, iar atitudinea cancelarului arată reticenţa oficialilor guvernamentali de a exercita o influenţă directă în companii private, potrivit unei persoane apropiate situaţiei.

    Sursa a precizat că amploarea totală a scandalului nu este clară încă.

    “Sigur că guvernele Germaniei ţin seama de interesele de afaceri. Totuşi, dacă te uiţi la Franţa, legăturile dintre companii şi pliticieni sunt mult mai apropiate decât în Germania”, a declarat Marcel Fratzscher, directorul institutului DIW din Berlin.

    Capitalizarea a piaţă a VW a scăzut cu 35% de la declanşarea scandalului, iar grupul ar putea să nu îşi permită acest lucru, dacă situaţia se va deteriora în continuare.

    Bratzel a făcut referire la posibile asemănări cu cazul General Motors, producătorul american salvat de Guvernul american în timpul crizei financiare.

    În timp ce creşterea participaţiei statului la VW, fără încălcarea legislaţiei europene în domeniul ajutoarelor de stat, este o opţiune, grupul este într-o situaţie mai bună decât General Motors, iar deocamdată nu există riscul ca producătorul auto să aibă dificultăţi financiare serioase, consideră Bratzel.

    Mai degrabă criza ar putea da Guvernului oportunitatea de a promova mai puternic automobilele electrice, a adăugat analistul.

    Merkel are experienţă în intervenţiile pentru industria auto. În 2013, cancelarul a diluat legislaţia europeană în domeniul controlului poluării, care avea rolul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon ale automobilelor, acţiune pentru care a fost lăudată de asociaţia germană VDA.

    Şeful Guvernului de la Berlin şi-a explicat atunci decizia prin faptul că locurile de muncă trebuie protejate, iar baza industriei germane nu trebui slăbită.

    Automobilele au reprezentat aproape 20% din exporturile totale ale Germaniei de anul trecut, de circa 1.500 de miliarde de dolari.

    În privinţa Volkswagen, cancelarii germani nu intervin în deciziile companiilor. Dar participaţia landului Saxonia Inferioară la VW a atras politicieni de rang înalt în board-ul grupului, inclusiv pe predecesorul social-democrat al lui Merkel, Gerhard Schroeder.

    Schroeder, care a făcut parte din consiliul de supraveghere al VW timp de opt ani, ca premier al landului, era cunoscut drept “cancelarul auto”, când a condus Germania în perioada 1998-2005, datorită apropierii sale de această industrie.

    Sigmar Gabriel, care l-a succedat pe Schroeder ca premier al Saxoniei Inferioare şi membru în board-ul VW, este în prezent vicecancelar şi ministru al Economiei. Gabriel conduce şi Partidul Social-Democrat, partenerul de coaliţie al lui Merkel.

    Un alt apropiat al lui Schroeder, Thomas Steg, fost ofiţer de presă pentru SPD în Saxonia Inferioară, a fost purtător de cuvânt al Guvernului german în timpul primului mandat al lui Merkel. Ulterior, Steg şi-a înfiinţat propria companie de PR, iar în prezent reprezintă VW.

    Omologul său de la grupul Daimler, Eckart von Klaeden, s-a alăturat companiei auto direct de la cancelaria Germaniei, unde a fost consilier senior pentru Merkel.

    Scandalul din jurul VW a izbucnit în această lună în Statele Unite, compania fiind acuzată că se foloseşte de un soft care reduce nivelul noxelor la unele modele diesel, în timpul testelor oficiale.

    Grupul a recunoscut ulterior că circa 11 milioane de vehicule din întreaga lume sunt dotate cu acest soft şi a anunţat că le va rechema pentru înlăturarea softului şi unele modificări tehnice. VW trebuie să prezente autorităţilor din Germania un plan de rezolvare a crizei, până pe 7 octombrie.

  • Financial Times: Producătorii auto europeni avertizează Bruxelles-ul să nu reacţioneze exagerat la scandalul Volkswagen

    În scrisoarea trimisă liderilor UE, Carlos Ghosn, directorul general al alianţei Renault-Nisan şi preşedinte al asociaţiei constroctorilor auto europeni, ACEA, a respins îngrijorările că şi alţi producători s-au angajat în practici de “înşelăciune de mare amploare”, la nivelul VW, care a dotat motoarele diesel ale automobilelor cu un soft care reduce nivelul emisiilor poluante în timpul testelor oficiale.

    Ghosn a avertizat liderii europeni să nu reacţioneze exagerat la acest scandal, cu noi reglementări care ar putea afecta vânzările de vehicule diesel.

    “Toţi producătorii au investit masiv în inovaţii, dezvoltarea de tehnologii diesel avansate care consumă mai puţin carbunrant, reducând astfel nivelul emisiilor”, a scris Ghosn în scrisoarea adresată consiliului pentru competitivitate al UE, obţinută de Financial Times.

    El a adăugat că producătorii auto au înţeles că scandalul a scos în evidenţă necesitatea de a îmbunătăţi sistemul de testare a automobilelor, dar a avertizat că “trebuie evitate măsurile care pot submina competitivitatea sectorului auto, care reprezintă 12,1 milioane de locuri de muncă în Europa”.

    Consiliul competitivităţii reuneşte miniştrii statelor membre responsabili cu comerţul, economia şi industria.

    O primă versiune a scrisorii, trimisă unei terţe părţi de la Bruxelles, a mers chiar mai departe, părând să sugereze o conspiraţie politică venită din SUA.

    “Înţelegem că Statele Unite vor să conteste rolul de lider al producătorilor europeni în tehnologia diesel”, potrivit scrisorii.

    ACEA a precizat că propoziţia a fost scoasă din versiunea finală a scrisorii pentru că s-a considerat că “poate da naştere la interpretări greşite”.

    Scrisoarea reprezintă reacţia oficială a industriei auto la criza care afectează VW, cel mai mare producător auto în funcţie de vânzări. În urma scandalului, directorul general al Volkswagen, Martin Winkerton, şi-a demisia, fiind înlocuit de şeful Porsche, Matthias Muller.

    Recunoaşterea de către VW că a trişat în timpul testelor de măsurare a emisiilor automobilelor diesel din SUA a scos la iveală impactul noxelor auto asupra calităţii aerului, ridicând semne de întrebare privind viitorul motoarelor diesel.

    Producătorii europeni au investit miliarde de euro în dezvoltarea tehnologiei pentru vehiculele de pasageri, pentru a vedea că este respinsă de mari părţi ale lumii. În Europa au loc trei sferturi din vânzările de automobile diesel la nibal global.

    “Rămânem dedicaţi să facem progrese serioase în privinţa emisiilor, dar fără să renunţăm la una dintre tehnologiile în care Europa este lider şi care va rămâne esenţială pentru a respectarea ţintelor ambiţioase de reducere a emisiilor de dioxid de carbon până în 2021”, afirmă Ghosn în scrisoare.

    Ghosn a avertizat că prpducătorii nu vor putea aduce îmbunătăţiri legate de nivelul emisiilor de oxid de nitrogen pentru toate vehiculele produse până cel puţin în septembrie 2019, doi ani după ce Comisia Europeană vrea să introducă teste în condiţii reale de trafic şi un regim mai strict pentru testele de laborator.

    Producătorii vor putea totuşi să aducă îmbunătăţirile necesare în cazul noilor modele, până la sfârşitul lui 2017.

    Ghosn s-a mai referit şi la schimbările tehnice semnificative pe care producătorii trebuie să le facă pentru a trece testele de poluare în condiţii reale, avertizând că trecerea la vehicule electrice şi hibride necesită timp.

    Bas Eickhout, parlamentar european membru în comitetul pentru mediu, a spus că este alarmat de tonul defensiv al scrisorii, părând că producătorii nu au învăţat nimic din scandalul VW.