BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Numărul fimelor care au intrat în insolvenţă în primul trimestru a scăzut cu aproape 10%

     În Bucureşti, Bihor şi Prahova au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele trei luni ale anului – 1.182 (în creştere cu 23,13% faţă de 2013), 453 (cu 27,97% mai multe decât în primul trimestru al anului trecut), respectiv 354 firme (+39,37%).

    La nivel naţional, în 26 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu procentaje de la 1,35% la 75,66%.

    În Călăraşi, Neamţ şi Giurgiu au fost raportate cele mai puţine firme care au intrat în insolvenţă în primul trimestru – 27, 36 şi, respectiv, 37 cazuri.

    Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 1.801 intrând în insolvenţă, în scădere de la 1.853 în 2013, dar şi cele din construcţii – 736, comparativ cu 876 în primul trimestru al anului trecut, şi din industria prelucrătoare – 517, în scădere de la 619.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viteza pe drumurile naţionale scade până în 2020, rovinieta ar trebui să crească. Care sunt prevederile Master Planului de Transport

     Pe autostradă, viteza medie ar urma să crească de la 123,2 km/ oră la 126,5 km/ oră, dar pe drumurile naţionale şi locale sunt previzionate scăderi, de la 65,8 km/oră la 65,2 km/oră, respectiv de la 32,5 km/oră la 32 km/oră. În cazul drumurilor judeţene se estimează o stagnare a vitezei medii la 45,6 km/oră.

    Pe segmentul transporturilor rutiere de mărfuri, tabelul din documentul aferent Master Planului indică scăderi pe toate categoriile de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde viteza medie ar urma să crească de la 88,9 km/oră la 92,7 km/oră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a anunţat joi un curs de referinţă de 4,4684 lei/euro

     În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4762 lei/euro, reprezentând cel mai ridicat nivel din ultimele trei săptămâni.

    În acelaşi timp, rata de referinţă leu/dolar american a scăzut cu 1,07 bani, de la 3,2340 lei/dolar la 3,2233 lei/dolar.

    Paritatea leu/franc elveţian a coborât de la 3,6797 lei/franc la 3,6694 lei/franc.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    La deschidere, băncile au cotat euro la 4,4650 – 4,4680 lei, uşor sub nivelul de miercuri seară, de 4,4685 – 4,4700 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patronatele din agricultură cer reducerea TVA la carne la 5%

     România se numără printre ţările cu cea mai mare TVA la carne, fiind depăşită doar de Danemarca, unde taxa ajunge la 25%. În Marea Britanie, Irlanda şi Malta, TVA la carne este 0, în Polonia, Croaţia şi Cipru de 5%, în Franţa 5,5%, în Portugalia, Belgia şi Olanda – 6%, în Germania 7%, în Ungaria 18% şi în Bulgaria 20%.

    Patronatele din agricultură menţionează că România se află la coada clasamentului privind veniturile în Uniunea Europeană, cu un salariu mediu de 395 de euro, care, prin comparaţie cu cel din Marea Britanie, spre exemplu, este de 6 ori mai mic.

    “Un calcul simplu arată că dacă un român cu un salariu mediu net ar cheltui toţi banii pe care îi câştigă pe mâncare şi-ar permite să cumpere 16 coşuri de alimente de bază lunar (pâine, cartofi, carne, fructe, lapte etc.), pe când un polo­nez îşi permite să cumpere 25, iar un britanic aproape 50”, se arată în analiza făcută de cele şase patronate, printre care se numără Romalimenta, Asociaţia Română a Cărnii de Porc şi Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lumea în 2014: unii se simt săraci câştigând 300.000 de dolari pe an, alţii fac 37 de milioane de dolari pe zi

    Din punct de vedere economic, cea mai dramatică ruptură apare între cei din zona de mijloc, care au înregistrat câştiguri moderate, şi miliardarii care au întrecut toate aşteptările. Aşa că există cei care câştigă 300.000 de dolari pe an, dar care se simt încă săraci, şi cel care a câştigat 37 de milioane de dolari pe zi, timp de un an – este cazul investitorului Warren Buffett. Ambele categorii fac parte din ce numim în mod generic „cei 1%„.

    Un studiu apărut recent, realizat de Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman, ambii de la Universitatea Berkeley, prezintă cea mai clară împărţire a oamenilor care au constituit „1%„ de până acum. Cei doi explică faptul că există în mod real mai multe grupuri de bogaţi şi foarte bogaţi. În primul grup îi găsim pe cei care au averi de până la 10 milioane de dolari, cu o medie de 7 milioane, care reprezintă segmentul cuprins între primii 0,5 şi 1% ca nivel al averii, iar sumele de bani au rămas constante în ultimii douăzeci de ani. Urmează segmentul cuprins între primii 0,5 şi 0,1%, cu o situaţie similară, câştigurile înregistrate de această categorie fiind relativ mici din 1995 şi până în prezent.

    Marii câştigători sunt cei mai bogaţi dintre bogaţi: primii 0,01%. Membrii acestui grup, cu averi individuale estimate la peste 100 milioane de dolari, au înregistrat o creştere de peste 100% a deţinerilor în ultimii douăzeci de ani. Dacă în 1995 averile lor cumulate reprezentau 5% din cea înregistrată la nivel naţional, acum ele reprezintă 12%. Mai mult decât atât, studiile arată că în ultima jumătate de secol averile lor au crescut de patru ori.

    Warren Buffett a câştigat mai mult decât orice alt miliardar în 2013, estimările arătând că el a câştigat 37 milioane de dolari pe zi, sau, dacă vă place mai mult, 1,5 milioane de dolari pe oră. Averea lui Buffett a crescut de la 46,4 miliarde la 59,1 miliarde de dolari într-un singur an, dar nu l-a depăşit pe Bill Gates, care rămâne cel mai bogat om din America, cu toate că averea sa a crescut cu 11,5 miliarde dolari. Pe locul trei s-a situat magnatul cazinourilor Sheldon Adelson, care a câştigat 11,4 miliarde dolari.

    Cum se explică acest lucru? Cei mai mulţi membri ai grupului select de 0,01% sunt, în cele mai multe cazuri, câştigători din sistemul bursier. Sunt printre cei mai cunoscuţi CEO, bancheri sau antreprenori din America. Oamenii de rând nu analizează însă lucrurile la o astfel de profunzime: pentru ei, un personaj ca Mark Zuckerberg face parte din grupul „celor 1%„. Diferenţa dintre Mark Zuckerberg şi un milionar de rând este însă similară cu diferenţa dintre acelaşi milionar de rând şi un membru al clasei de mijloc.Numărul familiilor ce deţin peste un milion de dolari a crescut în 2013 cu 640.000 (7%), atingând un maxim istoric de 9,63 milioane, conform unui studiu al Spectrem Group. Cel mai ridicat număr de până acum fusese atins în 2007, înainte de criză, când 9,2 milioane de familii erau înregistrate ca „milionare„. Numărul de gospodării cu averi de peste 5 milioane de dolari a crescut şi el, ajungând la 1,2 milioane. Cât despre familii cu averi de peste 25 de milioane de dolari, numărul lor a crescut cu 15%, până la 132.000.

    Sectorul care nu a înregistrat creşteri este cel al familiilor din clasa de mijloc, cu averi estimate în jurul valorii de 500.000 de dolari. Numărul acestora, de 15,3 milioane în prezent, este în scădere, din cauza crizei.

  • Criza din Ucraina, semnal de alarmă pentru bugetele de apărare ale ţărilor UE

    Responsabilii cu bugetele militare din UE spun că situaţia din Ucraina este o „trezire la realitate” în privinţa cheltuielilor de apărare ale ţărilor UE în condiţiile în care SUA sprijină folosirea forţei în regiunile estice ale Ucrainei pentru a bloca mişcările separatiste, scrie EUobserver.

    „Avem 70 de ani de pace în spate (în Europa – n.a.), dar vedem că politica forţei a revenit puternic, ceea ce reprezintă o trezire la realitate şi acum trebuie să începem să ne preocupăm serios de apărare,” a declarat Maciej Popowski, secretarul adjunct al Serviciului de Acţiune Externă al Uniunii Europene la o întrunire a miniştrilor apărării din UE de la Luxemburg.

    El a notat că „acesta a fost sentimentul general la masa discuţiilor” de la reuniunea din Luxemburg.

    Popowski a adăugat că şefa relaţiilor externe ale UE, Catherine Ashton, le-a spus miniştrilor: „Dacă situaţia din Ucraina nu este un factor declanşator pentru o discuţie serioasă despre cheltuieli, despre împărţirea resurselor şi folosirea lor în comun, despre apărarea inteligentă, atunci de ce altceva mai  avem nevoie pentru a ne trezi la realitate?”

    Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, care a participat la dezbatere, a declarat pentru presă: „Trebuie să ne antrenăm mai mult împreună, de exemplu Forţa de Reacţie Rapidă a NATO şi Grupurile de Luptă ale Uniunii Europene, pentru a fi pregătiţi pentru orice situaţie care ar putea apărea în viitor”.

    Popowski  a subliniat că nici ţările UE nici forţele NATO nu vor acorda ajutor Ucrainei dacă aceasta va intra într-o confruntare cu armata rusă. „Nici în NATO, nici în UE nu a existat vreo discuţie privind o intervenţie militară”, a declarat el.

    Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA Jen Psaki a declarat pentru mass media din Washington că „guvernul ucrainean supraveghează toate regiunile Ucrainei şi are responsabilitatea de a face paşii necesari pentru a menţine pacea şi calmul în ţară” şi că „nu poate fi vorba de un război civil”, ca răspuns la declaraţia preşedintelui rus Vladimir Putin că Ucraina este „în pragul unui război civil”. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat a subliniat că „Nu avem în vedere în mod activ acordarea de asistenţă militară (Ucrainei –n.r.)”. 

  • Povestea celor trei hackeri români care au reuşit să spargă sistemele de securitate ale retailerilor americani

    Serviciile Secrete Americane şi FBI-ul vor să folosească cazul a 3 hackeri români implicaţi în operaţiuni de fraudă electronică împotriva retailerilor americani, drept exemplu pentru cercetările ce au loc în prezent în cazul scurgerii de informaţii din baza de date a companiei Target Corp. 40.000 de milioane de carduri de credit şi debit au fost afectate în urma scurgerii de informaţii de anul trecut în SUA, scrie Bloomberg.

    Procurorii federali au avut nevoie de 3 ani pentru a-i prinde pe hackerii români, Cezar Butu, Adrian Tiberiu Oprea şi Iulian Dolan, care au reuşit să spargă sistemele de securitate a mai multor retaileri americani şi să fure numerele de identificare a peste 100.000 de carduri de credit şi debit din SUA.

    Cezar Butu a fost condamnat la 1 an şi 9 luni de închisoare, pentru derularea unor operaţiuni de fraudă electronică şi furtul de date financiare, după ce în septembrie 2012 a pledat vinovat.

    Cu ajutorul unui software, românii căutau pe Internet calculatoare vulnerabile ale retailerilor din SUA, intrau în bazele de date şi furau numerele de card ale cumpărătorilor, pe care ulterior le distribuiau clienţilor personali, răspândiţi peste tot în lume.  

    Subway, lanţul american de restaurante fast-food, a fost unul dintre cei mai afectaţi retaileri. După mai multe reclamaţii venite din partea băncilor colaboratoare, poliţia federală a descoperit că hackerii foloseau un program care prelua toate informaţiile ce intrau în sistemul bancar în momentul în care clienţii îşi plăteau comenzile cu cardul, prin intermediul POS-ului.

    Numele de utilizatori şi emailurile au fost schimbate pentru a-şi proteja identitatea, însă hackerii au fost neglijenţi alegând sa comunice în limba maternă şi s[ paroleze anumite informaţii folosindu-se de cuvinte tot în limba română  – Cărăbuş05.

    În octombrie anul trecut, procurorii federali au luat urma românilor, după ce unul dintre ei, Adrian Tiberiu Oprea, a menţionat într-o conversaţie online că Poliţia Română a descins la adresa personală pentru cercetări în cazul activităţilor de hacking din Europa de Est.

    Adrian Tiberiu Oprea, în vârstă de 27 de ani este absolvent al Facultăţii Automatică şi Calculatoare din Constanţa.   

    În urma verificării a peste 15.000 de emailuri şi postări pe siteurile de socializare, agentul Serviciilor Secrete Americane responsabil pentru acest caz, Matt O’Neill a descoperit identiatea unuia dintre partenerii lui Oprea – Cezar Butu, un român de 27 de ani, stabilit în Franţa şi a lui Iulian Dolan, implicat de asemenea în acţiunile de fraudă.

    Cei 3 hackeri au pledat vinovaţi, recunoscând că au compromis peste 800 de magazine din SUA, dintre care peste 250 aparţinând lanţului de restaurante Subway. Dolan şi Oprea au declarat mai târziu că ţinta lor nu a fost Subway, însă au avut noroc să descopere că pot sparge sistemul unui număr foarte mare de calculatoare, din cauza securităţii scăzute.

    Hackerii nu au obţinut profituri mari ca urmare a operaţiunilor derulate. Oprea a strâns în cont “doar” 40.000 de dolari. El a fost nevoit să plătească 12,5 milioane de dolari pentru daunele insituţiilor financiare şi alte 5 milioane de dolari pentru îmbunătăţirea sistemului de securitate al lanţului de restaurante Subway.

    În septembrie 2012, Oprea a primit o sentinţă de 15 ani de închisoare, în timp ce Dolan va râmâne în spatele gratiilor timp de 7 ani. 

  • Viteza pe drumurile naţionale scade până în 2020, rovinieta ar trebui să crească. Care sunt prevederile Master Planului de Transport

     Pe autostradă, viteza medie ar urma să crească de la 123,2 km/ oră la 126,5 km/ oră, dar pe drumurile naţionale şi locale sunt previzionate scăderi, de la 65,8 km/oră la 65,2 km/oră, respectiv de la 32,5 km/oră la 32 km/oră. În cazul drumurilor judeţene se estimează o stagnare a vitezei medii la 45,6 km/oră.

    Pe segmentul transporturilor rutiere de mărfuri, tabelul din documentul aferent Master Planului indică scăderi pe toate categoriile de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde viteza medie ar urma să crească de la 88,9 km/oră la 92,7 km/oră.

    Perioada de referinţă luată în calcul este 2011 – 2020.

     “Performanţa operaţională, în termeni de viteză medie şi fiabilitatea timpilor de parcurs, este slabă şi va continua să se deterioreze pe viitor, pe măsură ce creşte cererea, în special pentru reţeaua de drumuri naţionale, care deţine ponderea cea mai mare a călătoriilor efectuate”, se arată în document, intitulat “Raport asupra definirii problemelor”.

    Drumurile naţionale însumează peste 16.500 km, aproximativ 20% din total, însă doar jumătate dintre acestea sunt clasificate ca fiind în stare bună, iar potrivit documentului citat, sumele alocate pentru întreţinere au rămas aproximativ la acelaşi nivel în ultimii ani, dar veniturile din vânzarea vignetelor, care contribuie la aceste bugete, au scăzut în termeni reali.

    În plus, procentajul de drumuri care şi-au depăşit durata de viaţă este de aproximativ 60%, iar acestea sunt expuse la intemperii mai mult decât este aşteptat să se întâmple în cazul unei reţele moderne care este bine administrată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casa Albă acuză Samsung că ar fi “orchestrat” o poză în care apare Preşedintele Obama

    Casa Albă a criticat Samsung pentru distribuirea pe Twitter a pozei cu nota că a fost realizată pe unul din noile dispozitive ale companiei, relatează Theregister.co.uk. “Ca regulă, Casa Albă obiectează la încercările de a folosi imaginea preşedintelui în scopuri publicitare”, a declarat Jan Carney, secretarul de presă al administraţiei Obama.

    Carney a spus de asemenea că avocaţii preşedintelui au fost consultaţi în această problemă, creând astfel zvonuri că Samsung ar fi pregătit momentul ce iniţial părea spontan. Ortiz, jucătorul care a făcut poza, neagă orice legătură cu Samsung. “A fost pur şi simplu unul din acele lucruri care se întâmplă”, a declarat Ortiz pentru Boston Globe. “I-am dat un tricou cu Red Sox, fotografii începuseră să facă poze, aşa că m-am gândit că ar trebui să profit de ocazie şi să fac şi eu un selfie.”

    Samsung nu a oferit încă nici o poziţie oficială faţă de controversata fotografie.

  • Business Magazin, în 2007: Firma din România care a adus pe piaţă modelul low-cost

    De o parte avem companii care se incapataneaza sa faca imposibilul: sa livreze un produs sau un serviciu la fel de bun ca al concurentei, dar mult mai ieftin. De cealalta parte avem consumatori care se incapataneaza sa vrea imposibilul: si calitate buna, si preturi mici in acelasi timp. Rezultatul e o evadare din realitatea obisnuita a pietei – un fel de lume ideala, unde cei ce nu-si pot permite sa cumpere ceva scump il au la dispozitie ieftin, iar cei ce-si pot permite sa cheltuiasca oricat se bucura de niste preturi reduse.

    Scarlett Clothing a fost, din 1997 pana acum un an, una din multele companii care produceau in lohn pentru marci vestice de imbracaminte precum Etam, Dorothy Perkins, C&A, Naf-Naf sau H&M. Cu doi ani in urma, simtind ca lohn-ul in acest domeniu se va diminua mult odata cu intrarea Romaniei in UE, compania infiintata de Roxana Cojocaru (care detine 80% din actiuni) si Tommy Chrysostomou (20%) a decis sa isi securizeze pozitia si a creat o marca proprie, Tara Fashion.

    Dupa ce a vandut produsele o perioada in hipermarketuri sau in magazine care comercializau haine de la diversi producatori, oficialii Scarlett au hotarat anul trecut sa isi faca un magazin. Dar nu unul clasic, care ar fi cerut costuri prea mari, ci unul online, unde au vandut in mai putin de un an 70.000 de produse. Este adevarat ca intre timp Scarlett si-a injumatatit numarul de angajati (de la 300 la 120 in prezent) si cifra de afaceri (de la 2,5 milioane de euro in 2004 la 1,2 milioane de euro in 2006). Acum este insa din nou in crestere, desi principala sursa de venituri a companiei ramane doar magazinul Tara Fashion, unde nu plateste chirii sau salarii pentru vanzatori, nu are risc valutar fiindca nu exporta si isi permite astfel preturi scazute. „Preturile noastre se datoreaza unor costuri mici, dar calitatea este aceeasi cu a produselor pe care le faceam pentru lohn“, explica Raluca Nan, oficial al companiei.

    Scarlett Clothing este una dintre putinele afaceri romanesti care au urmat un model low-cost pentru a se dezvolta. Piata de low-cost din Romania, estimata de studiile de piata la 12% din totalul serviciilor si produselor de pe piata la sfarsitul lui 2006 (fata de 5% in 2005), este dominata de companii straine care au venit in Romania in ultimii doi ani, oferind servicii – in special in domeniul aviatiei (companiile low-cost), al comertului (magazinele cu discount) sau al mobilei, dar si modele low-cost pentru productia auto sau pentru serviciile financiare.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din martie 2007.