BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Un spot publicitar referitor la farmaciile Dona, interzis de la difuzarea pe TV

    În acest spot, care a fost difuzat pe mai multe posturi TV în perioada 19 – 29 noiembrie, se prezintă o farmacie în care o angajată poartă un dialog cu o clientă. Farmacista îi spune clientei, printre altele, că “La farmaciile Dona găsiţi disponibile peste 1.000 de produse cu zero diferenţă de plată”.

    Pe ecran a apărut site-ul www.calculeazareteta.ro, iar în partea inferioară a ecranului a fost făcută precizarea “Ofertă valabilă în toate farmaciile Dona pe baza cardului de fidelitate, până la 31.12.2013, în limita stocului disponibil, pentru pacienţii asiguraţi CNAS”. De asemenea, telespectatorii au fost informaţi în timpul spotului că pot intra pe acest site sau pot întreba în farmacie care sunt produsele din ofertă.

    Membrii CNA au considerat că acest spot încalcă articolul 93 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, potrivit căruia “Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să respecte, indiferent de formă şi de durată, principiile de protecţie a minorului, de informare corectă a publicului, de respectare a demnităţii umane, de asigurare a unei concurenţe loiale”.

    Astfel, CNA a decis să aplice o decizie de intrare în legalitate în privinţa acestui spot publicitar, fapt care presupune că reclama nu mai poate fi difuzată în forma aceasta, care încalcă legislaţia audiovizualului privind informarea corectă.

    Pe de altă parte, Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) a considerat că acest spot nu încalcă prevederile Codului de Practică în Publicitate.

    De asemenea, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest spot nu mai este difuzat în prezent.

  • Fostul deputat PDL Sorin Buta, urmărit penal pentru operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia

    Procurorii din cadrul DNA – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de Buta Gheorghe Sorin, fost deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX, marţi, de DNA.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2008-2012, Sorin Buta, în calitate de deputat, cu ocazia încheierii unor contracte de prestări servicii, a reprezentat interesele financiare şi comerciale ale unei societăţi comerciale în care soţia sa avea calitatea de asociat, administrând în fapt societatea respectivă.

    “Astfel, între anii 2009 şi 2010, suspectul Buta Sorin Gheorghe a participat la mai multe discuţii cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, context în care a negociat, întocmit şi semnat diferite contracte de prestări servicii. Obiectul acestor contracte a constat în acordarea de consultanţă în materie de construcţii/inspecţie de şantier, întocmind şi semnând totodată facturi fiscale, toate acestea ca reprezentant al societăţii anterior amintite. Valoarea totală a acestor contracte este de aproximativ 66.000 lei“, se mai arată în comunicat.

    Procurorii anticorupţie mai precizează că Buta, în perioada 21.03.2011 – 20.03.2012, a fost angajat în cadrul unei societăţi comerciale, în baza unui contract individual de muncă, în funcţia de diriginte de şantier.

    Activităţile desfăşurate în aceste condiţii sunt incompatibile cu funcţia de deputat, pe care Buta o îndeplinea la momentul respectiv, susţine DNA.

    Procurorii mai spun că lui Sorin Buta i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

    Sorin Buta a fost deputat în perioada 2008-2012.

  • Lukoil ar putea investi în energie regenerabilă în Rusia, România şi Bulgaria reducând subvenţiile

    Lukoil ar putea începe un proiect pilot de generare de 10 MW din surse eoliene în Kaliningrad cel mai devreme anul următor, dacă Rusia relaxează restricţiile care impun ca echipamentele să fie cumpărate local, a declarat prim-adjunctul directorului general al Lukoil-Ecoenergo, Maxim Karnaukhov, potrivit Bloomberg.

    “În Kaliningrad există oportunitatea de a dezvolta generare de energie eoliană. Regiunea este izolată, iar partea de logistică pentru tranzitul energiei convenţionale este dificilă“, a spus Karnaukhov, într-un interviu acordat Bloomberg.

    Ţări din Europa de Est, precum România şi Bulgaria, au scăzut subvenţiile acordate pentru a limita costul energiei regenerabile şi pentru a diminua impactul în facturile de electricitate ale consumatorilor. Guvernele din ambele ţări au redus facilităţile acordate proiectelor de energie regenerabilă anul trecut, ca urmare a creşterii puternice a numărului de astfel de instalaţii.

    “Grupul a decis să oprească investiţiile pe termen lung în proiecte de energie regenerabilă în Europa de Est. Din păcate, mecanismele de sprijin pentru energia regenerabilă sunt reanalizate în unele ţări, ceea ce afectează climatul pentru investiţii“, a spus Karnaukhov.

    În România, statul sprijină producţia de energie verde prin sistemul certificatelor vezi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

    Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

    Guvernul a hotărât, în iunie, să reducă sprijinul acordat prin sistemul de certificate verzi pentru producţia de energie din surse regenerabile. Decizia a fost criticată de companii şi de asociaţiile producătorilor de energie verde.

    Compania Lukoil Energy&Gas România, din grupul petrolier rus Lukoil, va construi un parc fotovoltaic de producţie a electricităţii cu o capacitate de 9 MW pe un teren de lângă rafinăria Petrotel din Ploieşti, au declarat, în februarie, pentru MEDIAFAX surse din piaţa de profil.

    Lukoil a primit autorizaţia de construcţie a unităţii de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) la sfârşitul anului trecut.

    Reprezentanţii companiei declarau, în octombrie 2013, că iau în calcul construcţia unor parcuri fotovoltaice pe câteva terenuri lângă rafinăria din Ploieşti. La acea dată, reprezentanţii Lukoil avansau posibilitatea ca parcurile fotovoltaice să aibă o capacitate instalată de până în 12 MW.

    Petrotel-Lukoil face parte din grupul petrolier rus Lukoil, care mai deţine în România şi o reţea de peste 300 de benzinării.

  • UE oferă Ucrainei reduceri de taxe vamale evaluate la 500 milioane de euro pe an

    “Am decis o serie de măsuri comerciale unilaterale”, a anunţat marţi preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, precizând că acestea reprezintă un beneficiu economic de 500 de milioane de euro pe an.

    El a reamintit că CE a prezentat săptămâna trecută un plan de ajutor masiv în favoarea Ucrainei, în valoare de cel puţin 11 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi, granturi şi avantaje comerciale.

    Şefii de state şi de guverne din UE au decis joia trecută, în timpul unui summit extraordinar dedicat Ucrainei, să semneze capitolul politic al Acordului de asociere cu Ucraina înainte de alegerile europene din 25 mai.

    Liderii au stabilit totodată ca Ucraina să beneficieze în avans de reducerea taxelor vamale prevăzute în acordul de liber schimb legat de Acordul de asociere, pe care UE speră să îl semneze cu autorităţile de la Kiev spre sfârşitul anului.

    Măsura unilaterală decisă de Comisie în domeniul taxelor vamale trebuie să fie aprobată de statele membre şi de Parlamentul European. Barroso speră ca aceste acorduri să fie obţinute până în luna iunie, iar măsura, cu titlu temporar, să fie aplicată până în luna noiembrie a acestui an, înainte de semnarea Acordului de asociere.

  • Criza ucraineană intensifică eforturile UE de a cumpăra gaze din SUA

    Negocierile comerciale între Uniunea Europeană şi SUA nu includ probleme energetice, dar criza din Ucraina a expus dependenţa UE de Rusia şi justifică efortul negociatorilor europeni de a convinge Washington-ul să includă şi gazele naturale în discuţii.

    Un acord comercial UE-SUA, pe care negociatorii ar dori să îl finalizeze până la sfârşitul lui 2014, ar permite ca exporturile americane de gaze naturale lichefiate să aibă loc automat, fără restricţii.

    Liderii Uniunii Europene vor cere, la un summit comunitar programat săptămâna viitoare la Bruxelles, eforturi mai mari pentru reducerea dependenţei de gazele importate, potrivit unui proiect de document care scoate în evidenţă îngrijorarea provocată de relaţiile tensionate cu Rusia, legate de Ucraina.

    Europa primeşte o treime din necesarul de gaze din Rusia, iar Ucraina este o rută importantă de tranzit.

    Întreruperea în trecut a livrărilor de gaze, din cauza disputelor între Moscova şi Kiev pe tema preţurilor şi plăţilor, a motivat deja liderii UE să caute surse alternative de energie, dar intrarea trupelor ruseşti în Crimeea a sporit interesul Europei pentru diversificare.

    “Consiliul European este îngrijorat în legătură cu dependenţa energetică mare a Europei, în special în privinţa gazelor, şi cere intensificarea eforturilor de reducere a acesteia, în special în cazul ţărilor membre cele mai expuse”, se arată în proiectul de document al summitului liderilor UE, care va avea loc la Bruxelles pe 20-21 martie.

    Unele state, cum este Bulgaria, depind aproape în totalitate de gazele ruseşti.

    “Europa trebuie să îşi diversifice în continuare aprovizionarea cu energie, să continue să dezvolte sursele de energie regenerabilă şi alte surse autohtone, să coordoneze dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru această diversificare”, potrivit documentului obţinut de Reuters.

    Referirea la dependenţa energetică nu exista într-o versiune a documentului care a circulat înainte de intrarea forţelor ruseşti în Crimeea.

    Comisarul pe probleme de Climă, Connie Hedegaard, a declarat că criza din Ucraina scoate în evidenţă importanţa energiei regenerabile, în timp ce comisarul pentru Energie, Guenther Oettinger, pledează pentru finalizarea pieţei unice a energiei, pentru facilitarea livrării transfrontaliere a surplusului energetic.

    Regulile pieţei unice a energiei stipulează că Gazprom nu poate deţine controlul asupra conductelor prin care livrează gaze în Europa. În aceste condiţii, gazoductul South Stream, care urmează să ocolească Ucraina, încalcă o lege europeană cunoscută sub numele “Third Energy Package”.

    Proiectul de document al summitului cere implementarea eficientă şi consistentă a acestei legi, de către toţi operatorii de pe piaţa europeană a energiei.

  • Guvernul Poloniei scuteşte de impozite industria gazelor de şist, până în 2020

    “Am adoptat soluţii destinate încurajării proiectelor gazelor de şist, între care scutirea de impozite a exploatării acestora, până în 2020”, a spus Tusk.

    El a precizat că după anul 2020 impozitele nu vor depăşi 40% din veniturile activităţilor de exploatare.

    Propunerea guvernului va fi trimisă Parlamentului în decurs de două săptămâni, iar Tusk speră la aplicarea unor proceduri accelerate în această problemă, mai ales în contextul conflictului ruso-ucrainean.

    Până în prezent, în Polonia au fost efectuate 50 de foraje la zăcăminte de şist, iar în iulie 2013 a început o primă activitate de exploatare, cu titlu experimental. Rezervele de gaze de şist ale Poloniei sunt evaluate la 800 de miliarde-2.000 de miliarde de metri cubi.

    În explorarea gazelor de şist din Polonia sunt implicate grupuri mari, precum Chevron şi ConocoPhillips.

    Importurile de gaze din Rusia acoperă 60% din necesarul anual al Poloniei, astfel că o posibilă perturbare a acestora reprezintă un motiv major de îngrijorare pentru autorităţi. În 2009, autorităţile poloneze au fost nevoite să reducă livrările de gaze către populaţiei, atunci când Gazprom a sistat furnizarea acestora Ucrainei din cauza neînţelegerilor legate de preţuri şi plăţi.

    Criza ucraineană a intensificat discuţiile referitoare la dependenţa de gazele ruseşti. În prezent, 91% din electricitatea din Polonia este produsă din huilă şi lignit, Polonia având rezerve suficiente de cărbune pentru următorii 150 de ani, conform estimărilor.

    Polonia are o populaţie de 38 de milioane de locuitori şi cea mai mare economie din Europa de Est, consumând în prezent 15 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

  • Camera Deputaţilor adoptă un proiect pentru limitarea furturilor de metale de la calea ferată pentru vânzare

    Deputaţii au adoptat, în acest sens, cu 324 de voturi “pentru”, 19 voturi “împotrivă” şi 8 abţineri, un proiect de lege iniţiat de mai mulţi parlamentari din toate grupurile.

    Deputatul PDL Gheorghe Udrişte, unul dintre iniţiatori, a spus că acest proiect a fost iniţiat ca urmare a numărului mare de sustrageri de elemente feroviare care afectează activitatea feroviară, fiind introduse şi prevederi legate de activitatea maritimă, rutieră, transport cu metroul, care au dus la prejudicii economice şi accidente cu victime omeneşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colorado a încasat din taxe 2 milioane de dolari în prima lună de la legalizarea marijuanei

     Suma pentru luna ianuarie, în linie cu aşteptările autorităţilor, este de peste două ori mai mare faţă de venitul de 900.000 de dolari din taxe percepute în prima lună a anului la vânzarea de marijuana în scop medical, permisă încă din anul 2000.

    “Prima lună de vânzare de marijuana în scop recreaţional s-a situat în linie cu estimările. Ne aşteptăm ca modele clare în privinţa veniturilor să apară până în aprilie şi intenţionăm să încorporăm aceste date în viitoarele prognoze”, a declarat directorul Departamentului Venituri din Colorado, Barbara Brohl, potrivit Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul Crimeei a adoptat o declaraţie de INDEPENDENŢĂ faţă de Ucraina

    “O declaraţie de independenţă a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol” a fost adoptată de 78 din totalul de 81 de deputaţi prezenţi, potrivit unui comunicat al acestui Parlament, considerat ilegal de autorităţile de la Kiev.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producţia industrială a crescut cu 10,1% în ianuarie faţă de prima lună din 2013

    “În luna ianuarie 2014, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 6,4%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+8,8%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 11,2%, respectiv cu 4,2%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+20,0%), industria bunurilor de capital (+11,2%) şi industria bunurilor intermediare (+10,5%) şi scăderi în industria energetică (-3,9%) şi în industria bunurilor de uz curent (-1,8%)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În ianuarie, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 10,1% faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (12,4%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 7,8%, respectiv cu 0,4%.

    Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri: industria bunurilor de capital (16,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (13,9%), industria bunurilor intermediare (8,2%) şi industria bunurilor de uz curent (7,8%). Industria energetică a scăzut cu 0,5%.