BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Amnesty International lansează o aplicaţie ce le permite activiştilor să verifice dacă sunt spionaţi de stat

    Programul, numit Detekt, a fost lansat de Amnesty International în colaborare cu o coaliţie de organizaţii pentru apărarea drepturilor omului şi tehnologie, în condiţiile în care agenţiile guvernamentale şi-au intensificat activităţile de supraveghere a jurnaliştilor şi activiştilor pentru drepturile omului.

    Detekt este primul instrument disponibil publicului larg care poate identifica prezenţa unora dintre cele mai cunoscute programe spion instalate pe calculatoare sau telefoane mobile, folosite în special de agenţiile de informaţii guvernamentale, anunţă Amnesty International, într-un comunicat publicat pe site-ul său de Internet.

    “Guvernele folosesc tot mai mult tehnologie periculoasă şi sofisticată care le permite să citească e-mailurile private ale activiştilor şi jurnaliştilor şi să activeze de la distanţă camere sau microfoane ale computerelor pentru a le înregistra în secret activităţile”, a declarat Marek Marczynski, directorul pentru Armată, Securitate şi Poliţie din cadrul Amnesty International.

    “Detekt este o unealtă simplă care va alerta activiştii în legătură cu astfel de intruziuni pentru ca aceştia să ia atitudine. El reprezintă un răspuns la adresa guvernelor care folosesc informaţia obţinută prin supraveghere pentru a deţine arbitrar, a aresta ilegal şi chiar tortura apărători ai drepturilor omului şi jurnalişti”, a adăugat el.

    Comerţul cu tehnologii de supraveghere a crescut exponenţial în ultimii ani. Coaliţia împotriva exportului de supraveghere ilegală, din care face parte şi Amnesty International, estimează comerţul anual global cu tehnologii de supraveghere la 5 miliarde de dolari, iar suma este în creştere.

    Unele tehnologii de supraveghere sunt disponibile pe Internet, în timp ce alternative mai sofisticate sunt elaborate de companii private cu sediul în ţările dezvoltate şi vândute unor agenţii guvernamentale din ţări care încalcă drepturile omului.

    Firma germană FinFisher a dezvoltat un program spion denumit FinSpy care poate fi folosit pentru monitorizarea conversaţiilor pe Skype, pentru extragerea de fişiere din hard disk-uri, poate înregistra folosirea microfonului şi a e-mailului şi chiar face capturi de ecran şi fotografii folosind camera dispozitivului.

    Potrivit cercetărilor efectuate de Citizen Lab şi informaţiilor publicate de Wikileaks, Finfisher a fost folosit pentru spionarea unor cunoscuţi activişti şi avocaţi pentru drepturile omului din Bahrain.

    Amnesty International le cere guvernelor să stabilească un control strict al comerţului, cerând autorităţilor naţionale să evalueze riscul ca echipamentul de supraveghere să fie folosit pentru încălcarea drepturilor omului, înainte de a autoriza transferul.

  • Ce sumă este dispus să cheltuie un român de Black Friday

    Suma medie pe care o vor cheltui românii anul acesta pe produsele pregătite de comercianţii români, cu ocazia Black Friday, se va ridica la circa 340 de lei, de aproape două ori mai mare faţă de suma medie tranzacţionată online cu cardul în restul anului, în valoare de circa 180 lei, potrivit estimărilor procesatorului de plăţi online cu cardul NETOPIA mobilPay.

    În cadrul ediţiei Black Friday 2013, suma medie plătită online cu cardul s-a ridicat la circa 260 de lei, în timp ce tranzacţia medie procesată online s-a ridicat la circa 150 de lei.

    Numărul tranzacţiilor procesate online cu cardul de Black Friday 2014 va creşte cu peste 50% faţă de media anuală, iar suma medie procesată online cu cardul pentru cumpărăturile online din „Vinerea Neagră” se va dubla. Vârful de vânzări înregistrat de comercianţii online care pregătesc oferte speciale de Black Friday se va resimţi şi la nivelul numărului de plăţi online realizate de români, care va creşte cu până la 55% faţă de media anuală procesată în România.

    „Chiar dacă plata online cu cardul este, realmente, cea mai sigură metodă şi cea mai simplă cale de a proteja clientul de eventuale fraude, livrări greşite sau produse deteriorate, recomandăm să se urmărească îndeaproape şi filtrul suplimentar 3D Secure. Existenţa acestuia demonstrează implicarea comercianţilor în asigurarea unor tranzacţii transparente, sigure şi corecte”, atrage atenţia Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay. 

    Majoritatea retailerilor online din România au setat ziua de 21 noiembrie pentru ediţia Black Friday 2014, iar conform informaţiilor NETOPIA mobilPay, în continuare, cele mai multe plăţi din ziua respectivă se vor îndrepta, tradiţional, către produsele electro IT, fashion şi beauty. Potrivit Garanti Bank, partener cu tradiţie al NETOPIA mobilPay, volumele tranzacţionate la ediţia de anul acesta se vor dubla comparativ cu cele de anul trecut, iar traficul va creşte de cinci ori faţă de o zi normală.

  • Cum trebuie să arate preţurile produselor de Black Friday

    Black Friday este ziua în care majoritatea magazinelor din România promit reduceri substanţiale. Anul acesta, Black Friday va avea loc în România atât în ziua de 21 noiembrie, cât şi în 28 noiembrie. Iar pentru că uneori clienţii se lovesc de nereguli la acest capitol, Centrul European al Consumatorilor explică modul în care preţurile ar trebui să fie corect afişate:

    Indiferent că este vorba de un magazin online sau de unul clasic, preţul trebuie întotdeauna afişat clar, lizibil, în lei şi cu toate taxele incluse (TVA şi alte taxe suplimentare, dacă este cazul).La achiziţia de pe un site aflat într-un alt stat membru al UE, preţul trebuie să fie afişat clar, cu toate taxele incluse, în moneda statului respectiv.

    Orice comerciant care anunţă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la preţul de referinţă practicat în acelaşi spaţiu de vânzare pentru produse sau servicii identice. Preţul redus trebuie să fie inferior preţului de referinţă. Preţul de referinţă reprezintă cel mai scăzut preţ practicat în acelaşi spaţiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data aplicării preţului redus.

    Orice anunţ de reducere de preţ exprimată în valoare absolută sau în procent trebuie efectuat vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de produse identice: fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat; fie prin menţiunile “preţ nou”, “preţ vechi” lângă sumele corespunzătoare; fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul anterior, barat.

    Se interzice ca o reducere de preţ pentru un produs şi/sau serviciu să fie prezentată consumatorilor ca o ofertă gratuită a unei părţi din produs şi/sau serviciu.

     

  • Observatori OSCE, ţinta unor focuri de armă în estul Ucrainei

    Incidentul s-a produs miercuri într-o zonă aflată sub controlul armatei ucrainene, la 15 kilometri vest de Doneţk, bastion al separatiştilor proruşi, şi nu s-a soldat cu victime.

    Un armistiţiu fragil a fost instaurat în estul Ucrainei în urma semnării acordurilor de la Minsk, la începutul lunii septembrie, între Kiev şi separatiştii proruşi, cu participarea Rusiei şi a OSCE. Acordurile au permis la început oprirea luptelor în majoritatea zonelor aflate pe linia de conflict.

    Armistiţiul este însă din ce în ce mai puţin respectat, în condiţiile în care niciunul dintre punctele prevăzute în acordurile de la Minsk, în special cu privire la controlul asupra frontierei sau retragerea combatanţilor din linia de contact, nu a fost pus în aplicare.

  • Preşedintele Poloniei şi cel al Ucrainei se află în vizită oficială la Chişinău

    Cei doi lideri au fost întâmpinaţi pe aeroportul din Chişinău de preşedintele Nicolae Timofti. Potrivit Interfax Ucraina, cei trei şefi de stat vor discuta despre securitatea în regiune, precum şi despre integrarea europeană a Ucrainei şi Republicii Moldova.

    Poroşenko urmează să viziteze, joi, împreună cu premierul Iurie Leancă municipiul Bălţi, unde trăieşte o importantă comunitate ucraineană, iar Komorowski va dezveli la Chişinău, împreună cu preşedintele Nicolae Timofti, bustul mareşalului Józef Piłsudski, unul din liderii renaşterii naţionale poloneze.

    “Preşedintele ucrainean a început o vizită oficială în Republica Moldova”, se poate citi pe contul oficial de Twitter al administraţiei prezidenţiale ucrainene, relatează Interfax Ucraina.

  • Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest preventiv, a decis Tribunalul Constanţa

    Magistraţii Tribunalului Constanţa au decis, joi, respingerea ca nefondată a solicitării lui Mircea Băsescu de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Aceeaşi hotărâre a fost luată şi în cazul lui Marian Căpăţână, care ceruse să fie judecat în arest la domiciliu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Deciziile pot fi contestate în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel Constanţa.

    Solicitările celor doi au fost făcute vinerea trecută, la primul termen pe fond din acest dosar, atunci când Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au dat declaraţii contradictorii în faţa instanţei.

    Următorul termen al procesului pe fond a fost stabilit pentru 5 decembrie.

    Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, este judecat, alături de Marian Căpăţână, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Bercea Mondial. Cei doi au fost arestaţi preventiv în 20 iunie, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, ce ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele preşedintelui.

    Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauză. Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.

    Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro. Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce fiica interlopului, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj cu circumstanţe agravante.

    În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.

    Tot Tribunalul Constanţa judecă şi acest dosar, în care fratele preşedintelui apare ca parte vătămată şi în care inculpaţi sunt cei cinci membri ai familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial – soţia acestuia, Fănica Anghel, cei doi fii şi fiica, Florin, Grinică Ion şi Izaura Anghel şi concubinul acesteia din urmă, Marius Constantin, acuzaţi de şantajarea lui Mircea Băsescu.

  • Cum au votat românii din străinătate: Iohannis, votat de 89,73% dintre alegători. Ponta a câştigat doar în Palestina – REZULTATE FINALE

    Conform rezultatelor finale ale scrutinului de duminică, date publicităţii joi de BEC, la alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie în străinătate s-au prezentat la urne 377.651 de români, iar dintre aceştia 38.778 (10,26%) au votat pentru Victor Ponta şi 338.873 (89,73%) pentru Klaus Iohannis.

    De altfel, Klaus Iohannis a câştigat alegerile în toate cele 294 de votare organizate în străinătate, cu excepţia celei din Palestina. În această ţară au votat 19 români, iar zece dintre aceştia (52,63%) au votat cu Victor Ponta.

    În multe dintre ţări, precum Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, Elveţia, Norvegia, Olanda, Danemarca, peste 90% dintre alegători au votat cu Klaus Iohannis.

    Cei mai mulţi români au votat în Italia, unde la cel de-al doilea tur de scrutin s-au prezentat la urne 96.600 de români. Dintre aceştia, 85.579 (88,59%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 11.021 (11,40%) cu Victor Ponta.

    În Spania, au votat 82.744 de români. Dintre aceştia, 74.995 (90.63%) au votat cu Iohannis, iar 7.749 (9.36%) cu Ponta.

    Un număr mare de români – 35.543 – s-a prezentat la vot în 16 noiembrie şi în Republica Moldova. Dintre aceştia, 27.933 (78.58%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 7.610 (21.41%) cu Victor Ponta.

    În Marea Britanie, s-au prezentat la urne 25.850 de români, iar 24.533 (94,90%) au votat cu Klaus Iohannis.

    În Franţa, s-au prezentat la urne 16.053 de români, iar 93,46% (15.004) au votat pentru Klaus Iohannis, în Belgia au mers la urne 13.040 de români, 93,72% votând cu Iohannis, în timp ce în Austria au votat 9.533 de români, 94.12% dintre aceştia preferându-l tot pe Iohannis.

    În Australia, au votat 1.499 de români, 92,39% dintre aceştia votând cu Klaus Iohannis, în timp ce în Noua Zeelendă au mers la urne 330 de români, dintre care 309 au votat cu Iohannis.

    În Canada, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale au votat 6.490 de români, dintre care 6.067 (93.48%) l-au preferat pe Victor Ponta, iar în Statele Unite ale Americii au mers la vot 17.683 de cetăţeni români. Dintre aceştia, 16.388 (92,67%) au votat cu Klaus Iohannis.

    În Danemarca, au votat 4.813 de români, dintre care 4.579 (95,13%) pentru Klaus Iohannis, în timp ce în Elveţia au mers la vot 3.758 de români, din care 3.504 (93.24%) au votat cu Klaus Iohannis, iar în Olanda au votat 3.818 români, dintre care 92,5% cu Klaus Iohannis.

    În Irlanda, au mers la urne 3.718 de români, din care 3.560 (95,75%) au votat cu Iohannis.

    În străinătate au fost organizate 294 de secţii de votare, în: Afganistan, Africa de Sud, Albania, Algeria, Arabia Saudita, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Angola, Belgia, Bosnia Herţegovina, Brazilia, Belarus, Bulgaria, Canada, Chile, Cipru, Columbia, Croaţia, Cuba, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Danemarca, Egipt, Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Federaţia Rusă, Filipine, Finlanda, Franţa, Georgia, Grecia, India, Iordania, Irak, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kazahstan, Kenya, Kuweit, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malaezia, Malta, Marea Britanie, Maroc, Mexic, Muntenegru, Nigeria, Norvegia, Noua Zeelanda, Olanda, Pakistan, Palestina, Peru, Polonia, Portugalia, Qatar, Republica Arabă Siriană, Republica Cehă, Republica Chineză, Germania, Indonezia, Iran, Republica Moldova, San Marino, Turcia, Senegal, Serbia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania, Sri Lanka, SUA, Sudan, Suedia, Thailanda, Tunisia, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Vietnam şi Zimbabwe.

    La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, în mai multe capitale europene cozile de la secţiile de votare au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

    Problemele legate de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul acestuia, Teodor Meleşcanu, a demisionat şi al la două zile de la cel de-al doilea tur de scrutin. El şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a susţinut că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    Joi, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat, joi, că după turul întâi al alegerilor prezidenţiale a fost deschis un dosar în care a început urmărirea penală in rem, respectiv faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot, ca urmare a problemelor la scrutinul din diaspora.

    Tot joi, preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, a declarat, legat de problemele din diaspora de la scrutinul prezidenţial, că “strict pe lege” putea fi emisă o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru înfiinţarea unor noi secţii de votare în turul al doilea.

     

  • Volksbank sfătuieşte antreprenorii să găsească şi alte pieţe de desfacere pentru afacerile lor

    “Pentru o dezvoltare durabilă trebuie să dăm prioritate capitalului autohton, iar lichiditatea suficientă din sistemul bancar nu face decât să ajute întreprinzătorii români. Trebuie să găsim acele proiecte bancabile şi să ne asumăm riscurile, bănci şi antreprenori, să investim în resurse specializate. Totodată, este necesară găsirea unei noi pieţe de desfacere, piaţa locală pare suprasaturată pe anumite nişe, e bine să depăşiţi orizonturile României şi ale Uniunii Europene şi să căutaţi alte pieţe de desfacere”, a declarat joi Neacşu la conferinţa MEDIAFAX Talks about SME’s.

    El a arătat că în sistemul bancar există în prezent suficientă lichiditate, de care economia reală trebuie să profite, întrucât are ca efect reducerea costurilor pentru credite, “un lucru foarte binevenit”.

    Neacşu spune că în acest an diferite segmente ale economiei au început să-şi revină sau au o performanţă foarte bună, precum sectorul agriculturii, IT-ul sau transporturile şi logistica.

    “Am observat antreprenori care au găsit nişe şi apetitul de a-şi asuma riscuri noi. Ne interesează ca după această perioadă să ne redefinim rolul de intermediari în sistemul financiar şi să facilităm accesul la finanţare. Rolul băncilor este să ne orientăm din nou către clienţi şi să facem ca IMM-urile să găsească acele proiecte bancabile şi să vină să le finanţăm”, a spus Neacşu.

    Oficialul Volksbank spune că nivelul proiectelor care se încadrează pentru finanţare este foarte scăzut în prezent, de circa 18%-20%.

  • Cum să te fereşti de reducerile false de Black Friday

    ·        Fă o listă cu produsele pe care doreşti să le achizitionezi şi cu preţurile actuale ale acestora. Acest lucru te va ajuta să eviţi falsele reduceri de preţuri, de exemplu atunci când comercianţii măresc preţul şi aplică procentul de reducere la preţul astfel majorat.

    ·        Verifică cu atenţie modul în care este afişată reducerea pe site sau pe eticheta produsului.

    ·        Nu cădea în capcana ofertelor care anunţă mari reduceri de preţuri doar pentru a te atrage să intri în magazin.

    ·        În cazul în care comanzi online, verifică, înainte de a trimite comanda, dacă preţul fiecărui produs din coşul de cumpărături este acelaşi cu preţul redus indicat atunci când ai ales produsul.

    ·        Utilizează cardul pentru a face plata. În unele situaţii, precum cazurile de fraudă, dacă ai plătit prin card, poţi utiliza procedura refuzului la plată pentru a-ţi recupera suma plătită – în principiu, în cel mult 30 de zile de la data plăţii. Contactează-ţi banca pentru a afla mai multe amănunte.

     

  • 90% din populaţia lumii va avea un telefon mobil până în 2020

    90% din populaţia lumii cu vârsta de peste 6 ani va avea un telefon mobil până în 2020, potrivit noii ediţii a raportului Ericsson Mobility Report. Potritivt raportului,  în acelaşi interval de timp, numărul de abonamente asociate smartphone-urilor va depăşi cifra de 6,1 miliarde. Cea mai mare creştere a numărului de abonamente noi s-a înregistrat în India şi China, cu 18 şi respectiv 12 milioane de abonamente nou adăugate în trimestrul al treilea al anului curent.

     „Costul din ce în ce mai mic al dispozitivelor mobile, funcţionalitatea lor sporită şi acoperirea tot mai bună prin reţele de telefonie mobile sunt factori care transformă tehnologia mobilă într-un fenomen global ce va fi, în curând, disponibil tuturor oamenilor de pe planetă, indiferent de vârsta lor sau de locul în care locuiesc.” a declarat Rima Qureshi, Senior Vice President, chief strategy officer şi head of M&A, Ericsson.

    Creşterea în popularitate a smartphone-urilor continuă. Astfel, 65-70% din telefoanele vândute în al treilea trimestru al anului 2014 au fost smartphone-uri, în creştere faţă de procentul  de 55% înregistrat în acelaşi trimestru al anului 2013. În ciuda vânzărilor mai mari, care vor conduce la un total estimat de 800 de milioane de abonamente noi asociate smartphone-urilor până la finalul anului, raportul Ericsson subliniază potenţialul încă mare de creştere al segmentului. În acest moment, smartphone-urile reprezintă doar 37% din abonamentele de telefonie mobilă, ceea ce înseamnă că mulţi utilizatori nu au făcut încă trecerea către aceste dispozitive mobile cu funcţionalităţi sporite şi acces mai bun la Internet.

    Raportul preconizează un ritm accelerat de adopţie al smartphone-urilor în anii care urmează, pe măsură ce numărul de abonamente asociate smartphone-urilor va creşte de la 2,7 miliarde la 6,1 miliarde în 2020. Conţinutul video continuă să domine reţelele mobile: în reţelele 4G, el reprezintă, în acest moment, 45-55% din traficul mobil. Creşterea popularităţii sale vine din utilizarea în mai mare măsură a streaming-urilor video şi a îmbunătăţirii experienţei de video mobil.

    Până în 2020, vor fi lansate comercial primele reţele 5G şi se estimează că această tehnologie va avea o rată de adopţie mai rapidă decât 4G/ LTE, aşa cum şi 4G a fost mai rapid exploatată decât 3G. Diferenţa în acest caz este că, pe lângă tehnologiile radio noi, 5G va include şi versiuni modificate, avansate ale modalităţilor existente de acces radio (preucm 3G şi 4G), cloud şi tehnologii core pentru a face faţă multitudinii de moduri în care poate fi utilizată tehnologia mobilă.