Multă lume realizează acum că veniturile nu vor creşte conform proiecţiilor din buget, având în vedere că cererea stagnează sau a devenit mai pretenţioasă, nu mai există inflaţie şi nici depreciere de curs, iar singura modalitate de a obţine marjă de profit este de a reduce costurile.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Un nou terminal a fost inaugurat la Aeroportul din Iaşi, după o investiţie de 11 milioane de euro – FOTO
La evenimentul desfăşurat, sâmbătă, pe aeroportul ieşean, au participat câteva sute de persoane, între care oficialităţi locale şi judeţene, parlamentari, şefi de instituţii, dar şi localnici, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan, a ţinut o scurtă slujbă, el precizând apoi că aeroportul ieşean va putea fi utilizat şi de cetăţeni din Republica Moldova.
Preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului din Iaşi, Marius Bodea, a anunţat că, începând din 9 decembrie, va fi introdusă o nouă cursă pe aeroportul ieşean, către Istanbul, care va fi operată de Tarom.
Noul terminal, al treilea, are o suprafaţă de aproximativ 3.600 de metri pătraţi, are şase birouri check-in şi va asigura o capacitate de procesare de 320 de pasageri pe oră.
Celelalte două terminale vor fi, la rândul lor, funcţionale, acestea fiind însă de mai mici dimensiuni.
Conducerea Aeroportului din Iaşi susţine că noul terminal va deveni complet operaţional în 25 octombrie, când vor fi introduse cele cinci curse anunţate către Bucureşti, Paris, Londra şi Roma, toate operate de Blue Air, şi München, operată de Tarom.
“În urmă cu trei ani, pe Aeroportul din Iaşi aveam o singură cursă externă, către Viena, acum vorbim de 14 rute, iar lucrurile se schimbă cu o dinamică uimitoare. Cursa spre Istanbul, pe care o introducem din 9 decembrie, este una foarte importantă, pentru că Istanbulul îşi propune să ajungă aeroportul numărul doi în lume, ca trafic, după Atlanta din Statele Unite. Practic, Iaşiul va fi legat de întreaga lume”, a spus Marius Bodea, preşedintele CA al Aeroportului din Iaşi.
Prezent la eveniment, consilierul prezidenţial Andrei Muraru, originar din Iaşi, a spus că, în ultimii 25 de ani, Iaşiul a avut puţine minuni în administraţia locală şi că, practic, după ce a fost modernizată şi pista, oraşul are un nou aeroport.
“Aeroportul nu s-a realizat singur şi nu l-a făcut vreo autoritate centrală, ci este sută la sută un produs al Iaşiului. Dacă aş fi în locul lui Marius Bodea, n-aş avea nicio problemă să-mi depun candidatura la Primărie”, a spus consilierul prezidenţial Andrei Muraru.
Lucrările la noul terminal au început în luna martie a acestui an, valoarea investiţiei, realizată din bani europeni, fiind de 11 milioane de euro.
Conducerea aeroportului ieşean estimează că la finalul acestui an traficul va atinge 350.000 de pasageri, iar în 2016 va depăşi 500.000 de persoane.
-
Angelina Jolie, surprinsă că este încă în viaţă: Am 40 de ani şi aştept cu nerăbdare să ajung la 50
Angelina Jolie şi familia sa sunt vedetele ediţiei din luna noiembrie a versiunii americane a revistei Vogue, o fotografie cu celebra actriţă americană apărând pe coperta acestui număr special al publicaţiei.
Totodată, într-un interviu publicat în acest număr al revistei Vogue SUA, Angelina Jolie vorbeşte despre cel mai personal proiect cinematografic al său, filmul “By the Sea”, în care actriţa joacă alături de actualul său soţ, actorul Brad Pitt, cu care are o relaţie de aproape zece ani şi pe care l-a cunoscut pe platoul de filmare al peliculei “Domnul şi doamna Smith/ Mr. & Mrs. Smith”.
“By the Sea”, primul film din ultimii zece ani în care apare cuplul Angelina Jolie – Brad Pitt şi primul lungmetraj în care cei doi actori americani joacă împreună după ce s-au căsătorit, în 2014, va fi lansat pe marile ecrane nord-americane pe 13 noiembrie.
De asemenea, în interviul acordat Vogue SUA, Angelina Jolie vorbeşte despre problemele de sănătate cu care s-a confruntat în ultimii ani.
Astfel, Angelina Jolie, care a afirmat în mai multe rânduri că este surprinsă că este încă în viaţă, spune că trăieşte în fiecare zi ca şi cum aceasta ar fi ultima. “Amândouă femeile din familia mea, mama mea şi bunica mea (care au decedat de cancer ovarian, n.r.), au început să moară pe vremea când aveau 40 de ani. Eu am acum 40 de ani. Aştept cu nerăbdare să ajung la 50 de ani şi ştiu că voi reuşi”, spune Angelina Jolie.
Angelina Jolie, mamă a şase copii, a luat măsuri drastice după ce a aflat că este purtătoare a unei gene (BRCA) care creşte considerabil riscul de cancer şi a suportat două intervenţii chirurgicale. În luna martie, actriţa a anunţat, într-un editorial apărut în The New York Times, că a suportat o operaţie de extirpare a ovarelor şi a trompelor uterine, la doi ani după ce a suportat o dublă mastectomie.
Mama Angelinei Jolie, Marcheline Bertrand, a murit de cancer ovarian în 2007, la vârsta de 56 de ani, iar bunica Angelinei Jolie, Lois, a murit de cancer ovarian la vârsta de 45 de ani.
Actriţa a mai spus în interviul publicat în Vogue SUA că faptul că a dezvăluit public problemele de sănătate cu care se confruntă a ajutat-o să se simtă foarte conectată cu alte femei. Actriţa a precizat însă că aceste intervenţii chirurgicale au făcut parte dintr-un proces foarte dificil, având în vedere schimbările de natură hormonală cu care s-a confruntat apoi.
Pe de altă parte, în interviul acordat pentru ediţia din luna noiembrie a Vogue SUA, Angelina Jolie vorbeşte şi despre relaţia sa cu actorul Brad Pitt, precizând că filmul “By the Sea”, în care cei doi joacă, nu este unul autobiografic.
“Brad şi cu mine avem problemele noastre (în relaţie, n.r.)”, a spus Angelina Jolie. Ea precizează însă că, dacă problemele cu care se confruntă personajele din filmul “By the Sea” ar fi fost asemănătoare cu cele din relaţia ei cu Brad Pitt, nu ar fi putut să facă acest film, pentru care Angelina Jolie semnează atât regia, cât şi scenariul.
“Acesta este singurul film care se bazează în întregime pe mintea mea nebună”, a glumit Angelina Jolie.
Angelina Jolie, care a câştigat premiul Oscar pentru rol secundar, în 2000, cu rolul din “Tinereţe furată/ Girl, Interrupted”, a fost nominalizată pentru a doua oară la premiile Oscar în februarie 2009, pentru rolul din “Schimbul/ Changeling”, regizat de Clint Eastwood. Angelina Jolie a devenit celebră graţie rolului principal din franciza “Lara Croft” şi a jucat în multe producţii cu succes la public, precum “Domnul şi doamna Smith”, “Speranţa moare ultima/ A Mighty Heart”, “Gia”, “Dispari în 60 de secunde”, “Alexandru”, “Beowulf”, “Wanted”, “Kung Fu Panda” şi “Maleficent”.
Ea a debutat ca regizor în 2011, cu lungmetrajul “In the Land of Blood and Honey”, nominalizat la Globurile de Aur din 2012, la categoria “cel mai bun film străin”. Al doilea lungmetraj regizat de actriţa americană, “De neînvins/ Unbroken”, a fost inclus pe prestigioasa listă a celor mai bune 10 pelicule ale anului 2014 întocmită de Institutul de Film American (American Film Institute/ AFI).
Angelina Jolie are o relaţie de aproape zece ani cu Brad Pitt, pe care l-a cunoscut pe platoul de filmare al peliculei “Domnul şi doamna Smith/ Mr. & Mrs. Smith”, unde interpretează un cuplu de asasini profesionişti. Atracţia dintre cele două staruri, atât de palpabilă pe marele ecran, s-a transpus în scurt timp şi în viaţa reală. Brad Pitt a divorţat de actriţa Jennifer Aniston în 2005, după patru ani şi jumătate de căsnicie, pentru a fi împreună cu Jolie.
Cei doi actori, botezaţi de presa de la Hollywood “Brangelina”, s-au căsătorit în vara anului 2014 şi au şase copii: trei adoptaţi – Maddox, născut în august 2001, în Cambodgia, Zahara, născută în ianuarie 2005, în Etiopia, şi Pax, născut în noiembrie 2003, în Vietnam – şi trei biologici, Shiloh, născută în mai 2006, şi gemenii Knox şi Vivienne, născuţi în iulie 2008.
-
Christian Sabbagh nu va mai prezenta principalele ştiri Kanal D. Cine îi va lua locul
Un anunţ în acest sens a fost făcut de Christian Sabbagh, vineri seară, la finalul emisiunii “Ştirile Kanal D”.
“Din 2010, intru în fiecare seară, cu excepţia weekendului, în casele dumneavoastră şi vă mulţumesc pentru atenţia pe care mi-aţi acordat-o. Acum pregătesc însă o nouă emisiune, cum n-aţi mai văzut la televiziunile din România. Voi prezenta cazuri extrem de importante, imagini spectaculoase în premieră, mă voi implica în acţiuni riscante şi voi încerca să-i ajut pe toţi cei care sunt terorizaţi, înşelaţi şi minţiţi de toate aceste rele care ameninţă să pună stăpânire pe noi şi pe România. Pentru un proiect de o asemenea anvergură, aşa cum este ‘Sabbagh în acţiune’, este nevoie de timp. Tocmai de aceea, colega mea Simona Pătruleasa îmi va lua locul la principalul jurnal al zilei”, le-a transmis Christian Sabbagh telespectatorilor, precizând că va continua să apară la “Ştirile Kanal D”, în weekend.
Christian Sabbagh a prezentat principalul jurnal de ştiri al Kanal D din mai 2010, după ce Dana Războiu a decis să încheie colaborarea cu televiziunea Kanal D, unde timp de trei ani şi jumătate ea a prezentat această emisiune.
Christian Sabbagh a prezentat această emisiune de ştiri a Kanal D, difuzată de luni până vineri, de la ora 19:00, în timp ce Simona Pătruleasa a prezentat Ştirile de weekend, difuzate la Kanal D, sâmbătă şi duminică, de la ora 19.00.
Înainte de a începe colaborarea cu televiziunea Kanal D, Christian Sabbagh a prezentat emisiunea “Poliţia în acţiune”, la Prima TV. Totodată, el a fost corespondent de război şi jurnalist acreditat de Ministerul de Interne.
Televiziunea Kanal D este operată de trustul Dogan Media International, subsidiară a grupului Dogan Yayin Holding (DYH), care este lider pe piaţa de media din Turcia. Dogan a intrat pe piaţa de televiziune din România în ianuarie 2007, când televiziunea Kanal D a primit licenţă audiovizuală de la Consiliul Naţional al Audiovizualului.
-
TRAGEDIE în Marea Egee: O femeie şi trei copii au murit înecaţi, după scufundarea unei ambarcaţiuni cu imigranţi
Cei patru imigranţi, provenind din Orientul Mijlociu, se aflau într-o ambarcaţiune care se îndrepta din Turcia spre Grecia.
Barca s-a scufundat în apropierea insulei elene Kalymnos, a comunicat Paza de Coastă din Grecia.
Alte 11 persoane care se aflau în aceeaşi ambarcaţiune au fost salvate, iar un copil este dispărut.
Aproximativ 300 de imigranţi extracomunitari s-au înecat în Marea Egee în cursul anului 2015.
-
Joaquin “El Chapo” Guzman, la un pas de capturare: Celebrul interlop, rănit într-o operaţiune a poliţiei mexicane
Operaţiunea poliţiei a avut loc vineri în nord-vestul Mexicului, iar Joaquin Guzman (alias “El Chapo”) a reuşit să scape la limită.
Potrivit poliţiştilor implicaţi în operaţiune, celebrul interlop, liderul cartelului Sinaloa, a suferit răni la faţă şi la picioare.
Joaquin Guzman a evadat în iulie dintr-o închisoare de maximă securitate din Mexic, el fugind printr-un tunel săpat de membrii cartelului pe care îl conduce.
Evadarea celebrului lider interlop l-a pus într-o situaţie nefavorabilă pe preşedintele Mexicului, Enrique Pena Nieto.
Guvernul Mexicului a explicat că acţiunile de capturare a evadatului s-au concentrat în ultimele zile în zone din nord-vestul ţării. “Ca rezultat al operaţiunilor, în încercarea de a evita capturarea, fugarul a trecut la acţiuni riscante, el suferind răni la faţă şi la un picior”, a comunicat Guvernul mexican.
-
Camelia-Elena Hristea, în finală la turneul ITF de la Albena. Cristina Adamescu, eliminată în semifinale
Camelia-Elena Hristea a trecut în semifinale de Magdalena Pantuckova, din Cehia, scor 6-3, 6-4.
În finală, Hristea o va întâlni pe sportiva bulgară Vivian Zlatanova, care a trecut de Cristina Adamescu, favorită 8, scor 6-1, 6-3.
-
MESAJE critice, ascunse în serialul “Homeland” de artişti urbani: “Este rasist” – VIDEO
Artiştii, chemaţi pe platourile de filmare în luna iunie, pentru a da autenticitate serialului, desenând un perete dintr-o tabără fictivă de refugiaţi sirieni din Liban, au scris, printre altele “Homeland is racist” (“Homeland” este rasist, n.r.) şi “Homeland is rubbish” (“Homeland” este gunoi, n.r.).
Potrivit BBC, într-o declaraţie transmisă publicităţii, artiştii au spus că, iniţial, au ezitat să lucreze pentru “Homeland”, însă şi-au dat seama că aceasta poate fi o ocazie de a-şi manifesta nemulţumirile faţă de politica producătorilor. “A fost momentul nostru pentru a ne exprima punctul de vedere şi ne-am folosit chiar de serial”, au spus aceştia.
În plus, în declaraţie se spune că niciunul dintre membrii echipei show-ului nu a verificat ceea ce scriau artiştii, designerii platoului fiind “prea frenetici pentru a le acorda atenţie”, iar textele în limba arabă au fost tratate ca “efect vizual suplimentar”.
“Prin acest graffitti facem apel la o abordare diferită a regiunii şi, de asemenea, încercăm să spunem că lucrurile nu sunt atât de simple precum par în serial”, a declarat Caram Kapp, unul dintre artişti, pentru BBC.
În al doilea sezon al serialului “Homeland”, reprezentarea oraşului Beirut a stârnit critici, din cauza faptului că strada centrală Hamra avea o foarte mică legătură cu realitatea, iar mai mulţi spectatori pakistanezi s-au arătat deranjaţi de felul în care oraşul Islamabad a fost înfăţişat într-unul dintre sezoane şi de faptul că numele unuia dintre personaje, un terorist, era foarte asemănător cu al unui fost ambasador al Pakistanului în Statele Unite ale Americii.
“Homeland”, în care rolurile principale sunt interpretate de Claire Danes, Mandy Patinkin şi Rupert Friend şi în care a jucat şi Damien Lewis, a fost lansat în anul 2011 şi se află în prezent la al cincilea sezon. Seria a reuşit în primul sezon “tripleta de aur” la gala Primetime Emmy – premiile pentru cel mai bun serial dramă, cel mai bun actor dintr-un serial dramă (Damien Lewis) şi cea mai bună actriţă dintr-un serial dramă (Claire Danes).
-
Judecătorul Nicuşor Maldea, de la Tribunalul Caraş Severin, arestat preventiv
Nicuşor Maldea a fost prezentat, vineri, în faţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă. Decizia instanţei poate fi contestată la Înalta Curte.
Judecătorul de la Tribunalul Caraş Severin a fost audiat, miercuri şi joi, de procurorii DIICOT în dosarul în care este suspectat că a primit 80.000 de euro pentru a admite cererile de intrare în faliment formulate de două societăţi comerciale.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat cererea procurorilor DIICOT pentru arestarea preventivă a judecătorului Nicuşor Maldea.
Judecătorul a declarat, miercuri, după ce a fost audiat, că dacă i s-a permis să plece, înseamnă că nu sunt adevărate acuzaţiile.
“Am dat declaraţii în faţa Parchetului, nu vă pot spune mai mult, dar domnul procuror de caz a considerat că pot să plec. Am în continuare calitate de suspect, dar atât”, a spus judecătorul Nicuşor Maldea.
Anchetatorii au reţinut patru lichidatori judiciari şi au cerut, la Curtea de Apel Bucureşti, arestarea preventivă a acestora. Instanţa a decis, joi, ca lichidatorii Ion I. Tudor, Ion M. Tudor, Loredana Berar şi Călin Oancea să fie arestaţi pentru 30 de zile. Decizia dată de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă.
Totodată, procurorii DIICOT au luat măsura controlului judiciar faţă de alte patru persoane, complici în acest dosar, au mai arătat sursele citate.
Procurorii DIICOT fac cercetări în acest dosar faţă de un grup infracţional suspectat de evaziune fiscală, spălare de bani, bancrută frauduloasă, luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual.
Potrivit anchetatorilor, grupul a fost constituit în 2009, de lichidatorul judiciar Ion Tudor, iar gruparea a fost sprijinită şi de judecătorul Nicuşor Maldea, de la Secţia a II-a Civilă, de Contencios administrativ şi fiscal, care avea spre soluţionare dosare privind insolvenţa unor societăţi comerciale.
Judecătorul Nicuşor Maldea este suspectat că a cerut şi primit în total 80.000 euro, pentru a admite cererile de intrare în faliment a unor societăţi.
După intrarea în faliment, unul dintre membrii grupului infracţional, lichidator judiciar, a vândut bunurilor societăţilor în faliment, la preţuri subevaluate, către alte firme controlate de membrii grupului. Ulterior, aceste societăţi au vândut bunurile către alte persoane, la o valoare mult mare, susţin procurorii.
-
Ministerul Muncii propune prelungirea cu doi ani a programului privind căminele pentru vârstnici
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus vineri în dezbatere publică un proiect de hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărării Guvernului nr. 212/2011 pentru aprobarea programului de interes naţional “Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice”, care prevede prelungirea acestuia cu încă doi ani, până în octombrie 2017, din cauza faptului că autorităţile locale nu dispun de fondurile necesare care să asigure funcţionarea acestor cămine.
Programul de interes naţional a fost destinat susţinerii funcţionării căminelor pentru persoane vârstnice înfiinţate prin reorganizarea unor unităţi sanitare ineficiente, la acea dată Ministerul Sănătăţii luând decizia de a desfiinţa 67 de spitale, care nu au mai fost finanţate din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
“Cunoscându-se nevoia de îngrijire a persoanelor vârstnice, s-a estimat că majoritatea autorităţilor administraţiei publice locale care aveau în administrare unităţile sanitare menţionate, vor decide desfiinţarea acestora în condiţiile legii, precum şi reorganizarea lor prin înfiinţarea de cămine pentru persoane vârstnice prin hotărâre de consiliu local/judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte documentul pus în dezbatere publică.
Iniţial, programul a fost aprobat cu un buget de 200.000.000 lei, luându-se în calcul standardul de cost pentru căminele pentru persoane vârstnice, revăzut în Hotărârea Guvernului nr.23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, respectiv de 1.411 lei/beneficiar/lună, raportat la capacitatea totală a spitalelor, pentru a perioadă de derulare de 33 de luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2013.
După aproximativ trei ani de aplicare, prin H.G. nr.1027/2013, în decembrie 2013, programul a fost prelungit cu 22 luni, începând cu data de 1 aprilie 2011, dar nu mai târziu de 31 octombrie 2015 şi, în acelaşi timp, au fost extinse criteriile de eligibilitate pentru căminele pentru persoane vârstnice administrate de autorităţile administraţiei publice locale.
De asemenea, bugetul total al programului a fost redus de la 200.000.000 lei la 100.000.000 lei, finanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul MMFPSPV care a asigurat totodată implementarea şi monitorizarea acestuia.
Iniţiatorii documentului arată că până în prezent, prin program s-au finanţat cheltuielile de funcţionare a 19 de cămine pentru persoane vârstnice, în sumă totală de 51.023.823 lei.
“La 30 septembrie 2015, capacitatea totală a celor 19 cămine finanţate este de 966 de paturi iar numărul efectiv de beneficiari a crescut progresiv, în luna septembrie 2015 fiind înregistraţi 889 de beneficiari cu sume plătite 1.139.853 lei”, se arată în nota de fundamentare.
Prin acelaşi program s-au asigurat cheltuieli care privesc doar achiziţia de consumabile necesare îngrijirii personale curente, de orteze şi echipamente ortopedice, de echipamente şi dispozitive medicale, de recuperare locomotorie, de gimnastică medicală şi de întreţinere, precum şi de echipamente şi materiale necesare funcţionării atelierelor de terapie ocupaţională, a sălilor de gimnastică şi de recuperare funcţională, pentru oricare din căminele pentru persoane vârstnice din sistemul public, pentru creşterea calităţii vieţii beneficiarilor, în cuantum de 681.241 lei care se plătesc până la 30 octombrie 2015.
Iniţiatorii proiectului de act normativ arată că, în prezent, autorităţile administraţiei publice locale întâmpină mari dificultăţi în asigurarea resurselor financiare din bugetele proprii necesare finanţării îngrijirii în regim rezidenţial a persoanelor vârstnice şi majoritatea primăriilor care beneficiază de finanţare din program s-au adresat în repetate rânduri MMFPSPV pentru a solicita prelungirea programului, astfel încât să nu fie nevoite să limiteze admiterea în cămine sau să le închidă.
iniţiatorii documentului mai arată că principalele concluzii care au reieşit din monitorizarea programului indică o capacitate limitată a autorităţilor administraţiei publice locale de a asigura resursele financiare necesare asigurării funcţionării căminelor, în situaţia în care bugetele consiliilor locale nu sunt susţinute de transferuri cu această destinaţie din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată de la bugetul de stat, aşa cum se întâmplă în cazul centrelor rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi şi cele pentru copii, administrate de consiliile judeţene, dar şi o lipsă de experienţă a personalului de la nivelul autorităţilor locale în ce priveşte identificarea persoanelor vârstnice în nevoie şi informarea populaţiei asupra existenţei căminului, ceea ce a condus la întârzieri în ocuparea locurilor disponibile, chiar dacă sunt multe solicitări de internare neonorate; în această situaţie cresc şi costurile de îngrijire în cămin pentru celelalte persoane asistate.
“În prezent, în România există un număr foarte mic de cămine pentru persoane vârstnice, raportat la numărul de persoane aflate la o vârstă înaintată, fără familie sau care trăiesc singure şi care, din cauza polipatologiei specifice vârstei a treia, devin dependente de ajutorul unui terţ, având nevoie de îngrijire şi supraveghere permanentă în regim rezidenţial. Conform Anuarului Statistic pentru anul 2014, la nivelul anului 2013, în România erau înregistrate 776.739 persoane vârstnice în vârstă de 80 de ani şi peste, acestea reprezentând grupa de vârstă cu cel mai înalt risc de dependenţă, în creştere cu aproximativ 32.000 faţă de anul 2013 şi cu 52.000 faţă de anul 2010. Astfel, la sfârşitul anului 2013, era înregistrat un număr total de 229 cămine publice şi private cu o capacitate totală de 9.825 locuri, din care 103 cămine publice cu 6.941 locuri şi 126 de cămine ale asociaţiilor şi fundaţiilor, cu o capacitate de 5.075 de locuri. Se estimează că numărul cererilor de admitere va înregistra o creştere rapidă în următorii ani, din cauza evoluţiei numărului persoanelor vârstnice care, urmare stării precare de sănătate, situaţiei socio-economice şi familiale, nu îşi mai pot asigura singure îngrijirea la propriul domiciliu”, se arată în nota de fundamentare.
În acest context, MMFPSPV propune prelungirea perioadei de derulare a programului până la 79 de luni, calculată începând cu data de 1 aprilie 2011, dar nu mai târziu de 31 octombrie 2017, pentru eliminarea oricărui risc de închidere a căminelor finanţate din program, cu evitarea unor probleme majore în ce priveşte asigurarea îngrijirii beneficiarilor existenţi.
Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până în 26 noiembrie.