BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Scriitorul Liviu Radu a murit la vârsta de 66 de ani

    Liviu Radu, născut pe 20 noiembrie 1948, la Bucureşti, a fost considerat unul dintre cei mai importanţi autori de science-fiction şi fantasy din România perioadei de după 1990. A scris peste 10 romane şi aproape tot atâtea volume de proză scurtă, potrivit unui anunţ publicat pe blogul editurii Nemira.

    A debutat în 1993 în revista Quasar cu povestirea “Faţa nevăzută a planetei Marte”, iar în decursul timpului a colaborat cu numeroase publicaţii şi periodice de gen: Jurnalul SF, CPSF, ArtPanorama, Lumi virtuale, ProScris, Nautilus, Almanahul Anticipaţia.

    În anul 1991 a debutat cu romanul “Trip-Tic”. A semnat, de asemenea, romane ca “Opţiunea” (2004), “Spaime” (2004), “Waldemar” (2007), “Modificatorii” (2010) şi “Vânzoleli nocturne” (2012) şi volume de proză scurtă, cele mai recente fiind “Povestiri fantastice” (2008) şi “Singur pe Ormuza” (2011).

    A fost distins cu premiul Vladimir Colin în anul 2000, Marele premiu Seniorii Imaginaţiei (Editura Eagle/SRSFF – 2011), premiul special FanSF (2013). La fel de importantă a fost şi activitatea sa de traducător, printre autorii pe care i-a popularizat numărându-se nume sonore precum Isaac Asimov şi Neil Gaiman.

    “Din păcate însă, începând cu acest weekend nu vom mai putea vorbi despre Liviu Radu, cel căruia îi aparţine impresionantul curriculum vitae mai sus menţionat, decât la timpul trecut. Autorul care şi-a pus amprenta asupra science-fiction-ului românesc s-a stins din viaţă în acest weekend după o lungă suferinţă, lăsând comunitatea iubitorilor de literatură de anticipaţie fără unul dintre cei mai importanţi membri ai săi. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, se spune în anunţul publicat pe blogul editurii Nemira.

    Liviu Radu va fi înmormântat marţi, potrivit apropiaţilor acestuia.

  • Washington Times a devenit profitabil pentru prima dată de la înfiinţarea sa în urmă cu 33 de ani

    Totuşi, deşi septembrie a fost prima lună profitabilă de la înfiinţarea The Washington Times, în anul 1982, acest ziar continuă să aibă în prezent pierderi totale care se ridică la un miliard de dolari.

    Rezultatul financiar pozitiv pentru luna septembrie se datorează faptului că managementul The Washington Times a reuşit cu succes să transforme o publicaţie tradiţională pe pierdere, care apărea doar în versiune tipărită, într-o companie multimedia, cu diverse surse de venituri şi cu o audienţă naţională în creştere.

    “Angajaţii care lucrează din greu şi proprietarii răbdători ai The Washington Times au aşteptat multă vreme pentru a trăi această zi”, a declarat Larry Beasley, preşedinte şi chief executive officer (CEO) al The Washington Times, miercuri, după ce i-a surprins pe angajaţii acestei publicaţii invitându-i la o cupă de şampanie pentru a celebra evenimentul.

    “Mulţi oameni au spus că aşa ceva nu poate fi posibil, în special în această piaţă de media dificilă din prezent”, a spus Beasley, precizând că este mândru de determinarea cu care echipa sa a transformat o companie tradiţională într-un business digital care poate susţine operaţiunile în print ale acestui grup de media.

    Anunţul lui Larry Beasley a venit după peste trei decenii în care The Washington Times a acumulat pierderi care în prezent depăşesc un miliard de dolari.

    “Ştiu că proprietarii publicaţiei aşteaptă cu nerăbdare să le dăm banii înapoi”, a glumit Beasley.

    La sfârşitul anului 2012, când Larry Beasley a preluat conducerea The Washington Times, acest cotidian avea pierderi lunare de peste două milioane de dolari. Între timp, The Washington Times şi-a dublat audienţa pe internet.

    The Washington Times a înregistrat trei luni cu peste 40 de milioane de pagini vizualizate şi 5 milioane de înregistrări video urmărite de internauţi.

    În prezent, The Washington Times are peste 10 milioane de cititori pe lună, la nivel naţional, în SUA, atât la versiunea sa print, cât şi la produsele sale digitale.

    Ziarul The Washington Times este deţinut în prezent de compania Operations Holdings, care are operaţiuni şi în imobiliare, hoteluri şi construcţia de nave.

    Cotidianul The Washington Times a fost înfiinţat în 1982 de fondatorul Bisericii Unificării, Sun Myung Moon, şi până în 2010 a fost deţinut de compania News World Communications, un conglomerat media internaţional controlat de această mişcare religioasă, care includea mai multe ziare din Coreea de Sud, Japonia şi America de Sud, dar şi agenţia de presă United Press International.

    Biserica Unificării a fost înfiinţată în Coreea de Sud, în 1954, de Sun Myung Moon, care a decedat pe 3 septembrie 2012, la vârsta de 92 de ani.

    În noiembrie 2010, The Washington Times a fost vândut pentru un dolar, alături de toate obligaţiile sale financiare, de către compania News World Communications fondatorului cotidianului, Sun Myung Moon, şi unor foşti editori ai publicaţiei.

  • Washington Times a devenit profitabil pentru prima dată de la înfiinţarea sa în urmă cu 33 de ani

    Totuşi, deşi septembrie a fost prima lună profitabilă de la înfiinţarea The Washington Times, în anul 1982, acest ziar continuă să aibă în prezent pierderi totale care se ridică la un miliard de dolari.

    Rezultatul financiar pozitiv pentru luna septembrie se datorează faptului că managementul The Washington Times a reuşit cu succes să transforme o publicaţie tradiţională pe pierdere, care apărea doar în versiune tipărită, într-o companie multimedia, cu diverse surse de venituri şi cu o audienţă naţională în creştere.

    “Angajaţii care lucrează din greu şi proprietarii răbdători ai The Washington Times au aşteptat multă vreme pentru a trăi această zi”, a declarat Larry Beasley, preşedinte şi chief executive officer (CEO) al The Washington Times, miercuri, după ce i-a surprins pe angajaţii acestei publicaţii invitându-i la o cupă de şampanie pentru a celebra evenimentul.

    “Mulţi oameni au spus că aşa ceva nu poate fi posibil, în special în această piaţă de media dificilă din prezent”, a spus Beasley, precizând că este mândru de determinarea cu care echipa sa a transformat o companie tradiţională într-un business digital care poate susţine operaţiunile în print ale acestui grup de media.

    Anunţul lui Larry Beasley a venit după peste trei decenii în care The Washington Times a acumulat pierderi care în prezent depăşesc un miliard de dolari.

    “Ştiu că proprietarii publicaţiei aşteaptă cu nerăbdare să le dăm banii înapoi”, a glumit Beasley.

    La sfârşitul anului 2012, când Larry Beasley a preluat conducerea The Washington Times, acest cotidian avea pierderi lunare de peste două milioane de dolari. Între timp, The Washington Times şi-a dublat audienţa pe internet.

    The Washington Times a înregistrat trei luni cu peste 40 de milioane de pagini vizualizate şi 5 milioane de înregistrări video urmărite de internauţi.

    În prezent, The Washington Times are peste 10 milioane de cititori pe lună, la nivel naţional, în SUA, atât la versiunea sa print, cât şi la produsele sale digitale.

    Ziarul The Washington Times este deţinut în prezent de compania Operations Holdings, care are operaţiuni şi în imobiliare, hoteluri şi construcţia de nave.

    Cotidianul The Washington Times a fost înfiinţat în 1982 de fondatorul Bisericii Unificării, Sun Myung Moon, şi până în 2010 a fost deţinut de compania News World Communications, un conglomerat media internaţional controlat de această mişcare religioasă, care includea mai multe ziare din Coreea de Sud, Japonia şi America de Sud, dar şi agenţia de presă United Press International.

    Biserica Unificării a fost înfiinţată în Coreea de Sud, în 1954, de Sun Myung Moon, care a decedat pe 3 septembrie 2012, la vârsta de 92 de ani.

    În noiembrie 2010, The Washington Times a fost vândut pentru un dolar, alături de toate obligaţiile sale financiare, de către compania News World Communications fondatorului cotidianului, Sun Myung Moon, şi unor foşti editori ai publicaţiei.

  • Armata siriană, susţinută de Iran şi de Hezbollah, avansează la periferia oraşului Alep

    Armata siriană a lansat vineri operaţiunile în zona oraşului Alep, în contextul susţinerii oferite de aviaţia militară rusă.

    Operaţiunile armatei siriene se concentrează în partea de sud a oraşului Alep.

    Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, citat de Reuters, armata siriană şi aliaţii au cucerit trei sate de la periferia oraşului Alep. În confruntări au murit cel puţin 17 combatanţi islamişti şi opt militari sirieni.

    Trupele siriene avansează şi în partea de est a oraşului Alep, spre aeroportul militar Kweires, unde sunt militanţi ai reţelei teroriste sunnite Stat Islamic.

    Postul tv Al-Manar, aparţinând mişcării şiite libaneze Hezbollah, a relatat că armata siriană a ocupat satul Huwaija, situat în apropierea aeroportului.

    Serviciile de securitate siriene au lansat operaţiuni şi în provinciile Hama, Idlib şi Latakia, precum şi la periferia oraşului Homs şi în provincia Deraa.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.

  • Armata siriană, susţinută de Iran şi de Hezbollah, avansează la periferia oraşului Alep

    Armata siriană a lansat vineri operaţiunile în zona oraşului Alep, în contextul susţinerii oferite de aviaţia militară rusă.

    Operaţiunile armatei siriene se concentrează în partea de sud a oraşului Alep.

    Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, citat de Reuters, armata siriană şi aliaţii au cucerit trei sate de la periferia oraşului Alep. În confruntări au murit cel puţin 17 combatanţi islamişti şi opt militari sirieni.

    Trupele siriene avansează şi în partea de est a oraşului Alep, spre aeroportul militar Kweires, unde sunt militanţi ai reţelei teroriste sunnite Stat Islamic.

    Postul tv Al-Manar, aparţinând mişcării şiite libaneze Hezbollah, a relatat că armata siriană a ocupat satul Huwaija, situat în apropierea aeroportului.

    Serviciile de securitate siriene au lansat operaţiuni şi în provinciile Hama, Idlib şi Latakia, precum şi la periferia oraşului Homs şi în provincia Deraa.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.

  • Candidată susţinută de partidul Angelei Merkel, înjunghiată în cursul unui miting

    Henriette Reker, o independentă care candidează pentru funcţia de primar al Kolnului, a fost atacată de un bărbat, fiind înjunghiată în piept şi în zona gâtului.

    Presupusul autor al atacului, un bărbat de 44 de ani, a fost reţinut. Poliţia nu a stabilit care a fost mobilul atacului.

    Henriette Reker este susţinută de Uniunea Creştin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Angela Merkel.

    Reker se afla în standul de prezentare al CDU în momentul atacului.

    Victima este în stare gravă, dar medicii cred că viaţa ei nu este în pericol.

    “Din ceea ce ştim, viaţa ei nu este în pericol”, a declarat Bernd Petelkau, liderul filialei locale a CDU.

    Ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, a denunţat un act “inimaginabil şi abominabil”, iar premierul landului Rhenania de Nord Westphalia, Annelore Kraft, a apreciat că este vorba de “un atac la adresa democraţiei”.

    Agresiunea ar putea fi gestul unui militant de extrmă-dreapta şi intervine pe fondul nemulţumirii cetăţenilor germani faţă de politicile privind imigraţia extracomunitară aplicate de Guvernul Angela Merkel.

  • Candidată susţinută de partidul Angelei Merkel, înjunghiată în cursul unui miting

    Henriette Reker, o independentă care candidează pentru funcţia de primar al Kolnului, a fost atacată de un bărbat, fiind înjunghiată în piept şi în zona gâtului.

    Presupusul autor al atacului, un bărbat de 44 de ani, a fost reţinut. Poliţia nu a stabilit care a fost mobilul atacului.

    Henriette Reker este susţinută de Uniunea Creştin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Angela Merkel.

    Reker se afla în standul de prezentare al CDU în momentul atacului.

    Victima este în stare gravă, dar medicii cred că viaţa ei nu este în pericol.

    “Din ceea ce ştim, viaţa ei nu este în pericol”, a declarat Bernd Petelkau, liderul filialei locale a CDU.

    Ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, a denunţat un act “inimaginabil şi abominabil”, iar premierul landului Rhenania de Nord Westphalia, Annelore Kraft, a apreciat că este vorba de “un atac la adresa democraţiei”.

    Agresiunea ar putea fi gestul unui militant de extrmă-dreapta şi intervine pe fondul nemulţumirii cetăţenilor germani faţă de politicile privind imigraţia extracomunitară aplicate de Guvernul Angela Merkel.

  • REACŢIA preşedintelui Federaţiei Germane de Fotbal după ce Der Spiegel a scris că Germania a mituit oficiali FIFA pentru a organiza CM-2006

    “Neg categoric acuzaţiile. Vă asigur că nu a existat nicio mită în procesul de candidatură sau în obţinerea organizării Cupei Mondiale din 2006, nici la DFC şi nici la comisie. Îi asigur de asta pe toţi iubitorii fotbalului. Der Spiegel nu a arătat dovezi şi se referă la o presupusă declaraţie a unei surse anonime, făcută de Gunter Netzer, dezminţită deja în acel articol. Reiterez: Cupa Mondială nu a fost cumpărată”, a spus Niersbach.

    Germania ar fi mituit patru membri din Asia ai Comitetului Executiv al FIFA pentru a obţine organizarea Cupei Mondiale din 2006, în afacere fiind implicaţi înalţi reprezentanţi ai fotbalului german, precum Franz Beckenbauer, a notat, vineri, publicaţia Der Spiegel, citată de presa internaţională.

    Comitetul de candidatură, din care făcea parte şi Franz Beckenbauer, vicepreşedinte al Federaţiei Germane de Fotbal (DFB) între 1998 şi 2010, ar fi constitut un fond special, în scopul de a mitui reprezentanţi ai CEx. al FIFA. Fondul ar fi fost alimentat cu peste 10 milioane de franci elveţieni – 13 milioane de mărci germane la acea vreme – suma fiind împrumutată de Robert Louis-Dreyfus, şeful de atunci al companiei Adidas.

    Banii s-au întors la Louis-Dreyfus printr-o plată de 6,67 de milioane de euro, făcută de Comitetul de organizare într-un cont al FIFA de la Geneva, având ca justificare organizarea unei gale pe Stadionul Olimpic din Berlin, care a fost anulată ulterior. Der Speigel susţine că banii au fost transferaţi apoi către un alt cont elveţian, deţinut de Louis-Dreyfus.

    În afacere ar fi fost implicat şi Wolfgang Niersbach, actualul preşedinte al DFB.

    Organizarea CM-2006 a fost atribuită în iulie 2000, când Germania s-a “impus” la numai un vot, 12-11, în faţa Africii de Sud, care a primit ulterior turneul final din 2010.

    Nu este prima dată când Germania este acuzată de cumpărarea ediţiei 2006 a CM. În mai, după ce mai mulţi înalţi funcţionari ai forului internaţional au fost arestaţi la Zurich pentru corupţie, preşedintele Federaţiei Congoleze de Fotbal, Constant Omari, membru în Comitetul Executiv al FIFA, afirma că Germania a cumpărat Oceania pentru a organiza turneul din 2006.

    “Germania a cumpărat vocea Oceaniei, ilegal, pentru a obţine organizarea Cupei Mondiale, dar despre asta nu vorbeşte nimeni. Când e vorba de Germania, nu trebuie spus nimic”, a declarat Constant Omari.

    El făcea aceste declaraţii, în contextul în care autorităţile elveţiene deschiseseră urmărirea penală cu privire la fapte, pentru “spălare de bani şi management defectuos”, în procesul de atribuire a organizării Cupei Mondiale, ediţiile din 2018 (Rusia) şi 2022 (Qatar).

  • “Vocea României” – lider de audienţă. Surpriza emisiunii a fost fiul Matildei Pascal Cojocăriţa

    Pe întreaga durată de difuzare, 20:30 – 22:50, la nivel naţional, aproape 1,8 milioane de telespectatori au urmărit competiţia în care doar vocea contează, iar în minutul de maximă audienţă de la 20:56, “Vocea României” a reuşit să aducă în faţa televizoarelor aproape 2,4 milioane de români.

    Cea de-a cincea ediţie a noului sezon “Vocea României” a fost lider de audienţă pe toate categoriile de public şi a înregistrat 11,1 puncte de rating şi 27,9% share pe segmentul publicului comercial, cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani, faţă de televiziunea clasată pe locul al doilea, care a obţinut 8,6 puncte de rating şi 21,6% share.

    Opt concurenţi au reuşit să îi convingă pe antrenorii show-ului “Vocea României”, vineri seară, că merită să ajungă în echipele lor şi să lupte pentru marele trofeu în valoare de 100.000 de euro.

    Prima pe scena celor mai bune voci din România a fost Tincuţa Fernea, care a interpretat melodia “When I was your man”. Vocea ei i-a convins pe Marius Moga şi pe Tudor Chirilă să se lupte pentru ea, dar în cele din urmă Tincuţa l-a ales pe Tudor ca antrenor.

    Surpriza de pe scena “Vocea României” din ediţia de vineri seară a fost Alin Pascal, fiul cântăreţei Matilda Pascal Cojocăriţa. Aflat în spatele cortinei, cu melodia “Ya No Estas a Mi Lado”, Alin a convins-o pe Loredana să apese pe buton, astfel el a intrat direct în echipa acesteia.

    Tomer Jack Weissbuch a interpretat melodia “Thinking Out Loud”, iar Marius Moga a fost singurul care s-a întors, astfel că Tomer s-a dus direct în echipa acestuia.

    Nicoleta Hăpăianu a ales melodia “Say you love me”. Smiley, Moga şi Tudor au apăsat pe buton şi s-au luptat pentru a o convinge să aleagă echipele lor, dar aceasta l-a ales pe Smiley.

    Elena Niciu a interpretat “Non, Je ne regrette rien”. Loredana şi Tudor i-au dat emoţii concurentei şi au apăsat butonul în ultimul moment, iar concurenta a ales să facă parte din echipa Loredanei.

    Melodia “A Man’s World”, interpretată de Andreea Diana Oprea, i-a făcut pe antrenori să danseze în scaune. Moga a fost cel care a apăsat pe buton, astfel că şi-a mai completat echipa cu încă un concurent.

    Alexandra Mitroi a ales să interpreteze melodia “Can’t Remember To Forget You” şi impresionat-o pe Loredana, care a ales-o în echipa ei.

    Ruxandra Anania a fost ultima concurentă din ediţia de vineri seară care a reuşit să convingă antrenorii că merită să ajungă mai departe. A ales piesa “This World”, iar antrenorii nu au reuşit să îşi dea seama dacă este interpretată de un băiat sau de o fată. Smiley a fost cel care a convins-o pe Ruxandra să meargă în echipa lui.

    Astfel, în cea de-a cincea ediţie a audiţiilor pe nevăzute, Tudor Chirilă şi-a mai adăugat un concurent în echipă, Loredana şi-a adus încă trei concurenţi, iar Marius Moga şi Smiley încă doi concurenţi. În momentul acesta, echipa Loredanei are nouă concurenţi, iar echipele lui Moga, Tudor şi Smiley au câte zece concurenţi.

  • AMĂNUNTUL care face diferenţa: O contribuţie de 300 de lei pe lună poate genera un plus de 300 de euro la pensie

    O contribuţie lunară de 300 de lei, complet deductibilă fiscal, la un fond de pensii facultative într-un orizont de 35 de ani şi la un randament mediu anual de 5%, ar genera încă 300 de euro pe lună care s-ar adăuga la valoarea pensiei timp de 20 de ani. 

    O contribuţie de 300 de lei pe lună poate genera un plus de 300 de euro la pensie